Federatiunea, ianuarie 1871 (Anul 4, nr. 1-7)
1871-01-13 / nr. 1
"Vineri, 13/1 ian. 1871. IXI. 1—407. Anulu alu patrulea MDCCCLXXI. Locuinti’a Redactorului si Cancelari’a Redactiunii e in &trat’a tragatoriului [Lövészutoza]. Nr 5. Scrisorile nefrancate mi se vor primi decatu numai de la corespundintii regulari ai „Federatiunii.“ Articlii tramisi si nepublicati se voru arde. Diurnalu politicii, literariu, comercialii si economicu. in Mercuria, tineri a. si Rominec’a. Predahi de Prenanieratianc. Pre trei lune . . . S fl. v. a. Pro siese lune ... 6 Pre anulu întreg«“ • 12 ” ” ” t’entru Romania , prea. intregu 30 Fr. = 30 Lei n. " ouae 160 ” = .1 ” 3 -8 „ = s.„ „ Pentru Insertiuni : 10 or. de linia, si 30 cr. taes’a timbrale pentru fiesce-pare publicatiune separatu. In loculu deschisu 20 or. de linia- Unu esemplariu costa 10 cr- Invitare de prenumeratiune la Diuariulu politicu JFM.K VI I IVEA" pre Cursulu Annului MDCCCLXXI. Conditiunile remanu cellea vechie. Diuariulu va unna, ca mainainte, a essî de trei ori in septemana : Mercuria, Vineria si Dominec’a, totu-de-un’a demineti’a. Pretiulu e cunoscutu . Pre trei lune ... 3 fl. v. a. n ... A » » » „ annulu intregu . 12 „ „ „ Pentru Romania si tietrele străine . Pre trei lune . . . 8 lei n. = 8 franci. »A a 1® » n === 1G » „ annulu intregu . 30 „ „ = 30 „ Invetiatoriloru satesci — addeverindu lipsa mediuloceloru — se va da, si pre viitoriu, cu pretiulu scadiutu, adeca pre 3 lune 2 fl. v. a., pre 6 lune 4 fl. v. a., pre annulu intregu 8 fl. v. a. Gratificatiunile se făcu numai celoru lipsiti de tote mediulocele materiale precum si urmatu si pana acum d’in partea nostra. Tramiterea baniloru de prenumeratiune prin avise postale este cu multu mai indemana si cu mai putine apese decâtu prin epistole ; deci celele de subscriptiune tipărite, — cari le intrebuintiasemu până acum, mai alesu pentru collectanti, — au devenitu, intru adeveru, de prisosu. Prin urmare, ni luamu libertatea de a roga pre DO. nostri cetitori, ca se binevoiesca a se prenumera prin avisele postale, unde se note, dra nodon lipsesce, a tramite banii in epistole francate. — Collectantiloru, cari voru binevoi a se insarcina cu adunarea prenumerantiloru, se da, ca si in trecutu, de la siepte essemplarie, mulu gratificatiune, seu preiulu respund. Numele, post’a ultima, locuinti’a, etc. a se scrie \egibiu. — Reala matiunile a se face in epistole deschise (nesigillate) si ne francate. Acest’a o repetîmu intru adinsu, cu ce totu se mai intempla, de unii d’intre 00, cetitorii nostri reclama in epistole sigillate, facundu spese netrebuintiose. Revist’a anului 1870 În Gr e r m a ni’a departe de a fi unita, ea a remasu impartîta in Prussi’a si Germani’a de nordu de o parte, si in Germani’a dela amedia di de alt’a. La 1. ianuariu 1870, s’a contopitu ministeriulu de esterne prussacu cu alu Germaniei de nordu. Camer’a prussiana s’a inchisu la 13. februariu si s’a deschisu parlamentulu germanu de nordu ; acestu parlamentu, pre langa tota oppunerea lui Bismarck, a stersu pedeps’a cu morte. In 30. aprile, partit’a liberale si progressista a trenutu mare adunare, unde si-a facutu si publicatu program’s. Cu inceputulu lui iuniu, regele Wilhelmu, accompaniatu de Bismarck, a facutu visita czarului Alesandru la Emsu ; acésta a fostu acea intelnire de la Emsu, care pre aceîu timpu a facutu sgomotu atâtu de mare. Totu in iuniu, parlamentulu germanu face unu pasiu retrogradu, si revoca si sterge legea despre stergerea pedepsei cu morte ; elu se proroga, dar’ erumpendu resbelulu era-si s’a intrunitu la 19. iuliu, si votandu creditulu pentru purtarea resbelului s’a prorogatu d’in nou pene la 31. decembre ; a trebuitu inseara si să se intruneasca cu inceputulu lui decembre, pentru a adoptă tractatulu de Versali’a cu statele germane de la amediadi, si pentru a vota unu nou imprumutu de resbelu ; totu atunci a oferitu lui Wilhelm titlulu de imperatu, si a tramisu o comissiune de 30. membri, care se presinte regelui adres’a relativa la acestu faptu doritu de rege si voitu de Bismarck. Regele a primitu titlulu, dar’ corcm’a anca nu si-a pusu-o pre capu. Bismarck trimese apoi o nota lingusitoria in Vien’a, relativa la unitatea germana care prin tractatulu de Versali’a s’a facutu contr’a tratatului de Prag’a de la an. 1866. Despre Germani’,^ de la média di insemnamu numai atat’a, ca singura Bavari’a a fostu, care precum la inceputulu anului a facutu oppositiune politicei prussace, asia singura camer’a bavara a fostu, care la finitulu anului s’a oppusu mai seriosu la adoptarea trailateloru de Versali’a. Angii’a, predomnita de egoismu ca totu de-aun’a, nici in anulu 1870, n’a potutu se nu fia decâtu passiva fatie cu evenemintele europene. Singuru odata a prinsu partea Belgiei, dar’ in urma nici cestiunea pontica n’a fostu in stare se o scota d’in passivitatea sa condemnabila. In 8. ianuariu s’a deschisu parlamentulu, care a pertractatu memorabilulu bilu despre proprietatea fondiaria. In camer’a ne susu, Rechmond a luatu conducerea toryloru. In Irlandi’a, pre la inceputulu lui martiu, s’a facutu demonstratiuni turburose . Gladstone inse le suffoca prin dispositiuni esceptionali, la cari parlamentulu lu imputerise. La 27. iuniu more ministrulu de esterne Clarendon, si-i ocupa liculu Granville. Fenienii, atâtu i in Irlandi’a câtu si in Canad’a, se revolta , dar’ guvernulu innoca revolutiunea. In iuliu, Angli’a se areta ca voiesce a lucră in interessulu pacei ; insusi Granville a menin la Paris ; dar’ pacea a remasu arm’a. „Times“ comunica unu projectu de tractatu, ce Bismarck datase in pena lui Benedetti, si care amenintiă neutralitatea si independinti’a Belgiei ; acestui ■ municatu a adusu opiiilunoi* intr o imaiuxit, nespusa , Gladstone, la una interpelatiune relativa la aceasta scrie, a respunsu ca s’a incheiatu unu tractatu cu partile beligeranți, prin care Angli’a se oblega, ca pre casu, candu pre care d’in beligeranți ar’ violă neutralitatea Bdgiei, ea, Angli’a, va adjută in fapta pre cealalta parte intru sustienerea neutralităţii. La not’a lui Gortschakoff d’in 31. oct., a respunsu si Granville, si a tramisu si o replica la Petroburgu ; in urma inse a primitu conferenti’a propusa de Prussi’a, care preste putînu se va intruni la Londr’a. Rus si’a, cu inceputulu, si mai penă câtra finitulu anului a fostu, retrasa in viéti’a s’a absolutistica. Budgetulu presintatu in ianuariu a aretatu unu deficitu de 9 milione ruble. In urm’a unoru proclamatiuni socialistice, s’a instituitu o curte suprema anume pentru crime, si in contr’a cazaciloru de la Donu s’au luatu cele mai aspre mesure. Asemeni mesure s’au aplicatu si contr’a locuitoriloru d’in partile orientali ale imperiului, si czarulu n’a voitu a le ascultă plângerile. După întâlnirea de la Emsu, czarulu s’a dusu la Varsiavi’a, unde a primitu visit’a archiducelui austriacu Albrecht. Sub resbelu, Russi’a a remasu neutra , dar’ e prăverosimilu, că esiste intre ea si intre Prussi’a o legătură pentru certe eventualitati. La 31. oct., a scrisu Gortschakoff not’a cunoscuta despre desneutralisarea Marei-Negre. Acesta nota a facutu mare sensatiune; lucrulu se va pertractă in conferinti’a de Londr’a. Pene atunci unu decretu imperatescu a introdusu oblegamentulu generalu la militia, si pre cum se aude mari preparative militari se făcu. Tu r c i’a la inceputulu lui ianuariu s’a impacatu cu Chedifulu Egiptului, si si a primitu armatur’a si noile indereptu. In martiu, Port’a si rechiama armat’a de la confintele Montenegrului. Si totu in martiu, beseric’a bulgara castiga esarchu independentu. Er’ in aprilie, Port’a sanctionedia ruperea besericei armene-catolice de beseric’a armena orientale. Resbelulu a facutu mare impressiune si in Constantinopole, si guvernulu la 19. iuliu a conchiamatu pre toti reservistii. — In cestiunea pontica, Porti a s’a luatu intru tote după celelalte poteri occidentali, si a primitu proiectulu de a se tiene conferintia in Londr’a. Relatiunile Portii cu Romani’a au remasu cele vechi. Reg i’a a eminatu in anulu 1870, prin o multime de legi liberali ce camer’a a votatu , intre altele legea noua despre responsabilitatea ministeriale, si legea noua electorale. La erumperea resbelului a fostu necesarie unele dispositiuni militari , cele ce s’au si facutu de alungulu confiniului tierei câtra Germani’a si Franci’a. Sub resbelu, Belgi’a a observatu neutralitatea sa, si ea nici de aci inainte nu o va calcă. In D a n i’a nu s’a intemplatu nimicu ce ar’ fi potutu atrage atențiunea Europei. Martbisulu Godoré voia in iuliu că Dani’a se iăe parte activa la resbelu ; ea inse s’a declaratii neutra, si pre langa tote ca poporulu cerea resbelu, ea a remasu neutra inca si atunci candu flot’a francesa se aretase aprope de Copenhag’a. In S ved i’a-Norveg i’a, camer’a proclama dreptulu electoralu pentru tote sectele religiose si pentru ovrei. In iuliu 25., Svedi’a anca se declara neutra fatie cu partile beligeranti. In Elvet i’a, la 1. februariu se alege Dr. Doubs presiedinte alu federatiuriei. Sub resbelu s’a portatu cu multa umanitate si ospitalitate catra refugiaţii d’in ori care parte a beligeranţilor«', a facutu sacrificie, contribuiri pentru locuitorii Strassburgului, si in urma pentru cei d’in Belfort. A recunoscutu formalu republic’a francesa, si preste totu si-a trenutu neutralitatea sa. Portugali’a e memorabila in an. 1870, pentru lovitur’a de statu a lui Saldanha , Greci’a pentru desele schimbări ale ministerieloru. Din cansa serbcttoriloru nostre, numerulu prossimu alu diuariulu nostru va apare numai mercuria venitoria. Redactiunea. 3 4fro Copit’a cea de cai ia a lui Meilstofere politieu-coisfessionalit. ^ Pritîkipus ohsta. 1 „Albin’a“ in Nr. 109 d’in 22. dec. 1870. st. n. publica unu articulandru essîtu de la Redactiune, privitoriu la numirea si consecrarea noului epou de Lugosiu, Ioanne Olteanu. Redactiunea, la scirea electrica a diurnalului,,Pester Lloyd“, prin carea se anunciase santîrea lui Olteanu prin eppulu rom. gr. de Oradea-Mare, se suffulca, înnoda unu cioroboru, ca mai totu de aun’a, candu are aerulu de a se urcă pre callulu cellu de bataia allu politicei salle cellei inalte. — începe ca personalităţi, continua cu ruptur’a (?) in beseric’a rom. gr. cat. si finesce cu lovitura orba in aceeasi beserica. Adeca, „miscet quadrata rotundis“ si apoi „desinit in anguem mulier (secus etiam) obscoena superne.“ Invectivele personali, — cari nu potu interessă decâtu pre părintele eppu Olteanu, — lasandu le de una parte, — assemenea si eruptiunea dorintiei secrete, despre „ruptura“ (in lea. rom. gr. cat.), carea de altmintrea de va fi esistandu undeva, esiste numai in creerii scrietoriului articulandrului d’in cestiune, — trecemu la acea parte, carea trebue să interessedie nu numai pre romanii gr. cat. ci si pre fraţii loru gr. or. doritori de pace si armonia intre ambele confessiuni sorori ale fratiloru d’unu sânge. Era pentru ca onorabi. Cetitori să pota insisi judecă in cunoscintia de causa, si noi, pentru ca să nu potemu fi accusati de procedura ce se urmédia facia cu noi, ferindu-ne ex principio de „poena talionis“ nu vomu estrage cuvinte singuratece seu sentintie alterate cu intentiune, ci vomu reproduce d’in cuventu in cuventu innaltele idei, întocmai după testulu orig, d’in „Albin’a.“ Eccatele! precum urmédia : „Nu odata am audîtu cu urechiele nostre pre ungurii catolici de influintia, buna ora pre eppulu Korizmics, fostulu referinte aulicu in cele besericesci, espeptorandu-se — uneori cu mare indignatiune, ck — „beseric’a romana grecocatolica nu respunde chiamatei, destinatiunei ei, nu merita nici o par’a d’in marile sume ce costa ea fondului religionariu si vistieriei statului.“ De candu inaltiatulu imperatu dede tier’a pre man’a unguriloru, beseric’a romana unita nu numai a trebuitu se fia sentîtu cum totu mereu i se curma intrarea la fondulu religiunariu, ci — cei ce se voru fi interesatu, voru fi intielesu si causa. Nu pentru de a respandi lumina si idei nationali.