Federatiunea, ianuarie 1871 (Anul 4, nr. 1-7)

1871-01-13 / nr. 1

"Vineri, 13/1 ian. 1871. IXI. 1—407. Anulu alu patrulea MDCCCLXXI. Locuinti’a Redactorului si Cancelari’a Redactiunii e in &­trat’a tragatoriului [Lö­­vészutoza]. Nr 5. Scrisorile nefrancate mi se vor­ primi decatu numai de la corespun­­dintii regulari ai „Federatiunii.“ Articlii tramisi si nepublicati se voru arde. Diurnalu politicii, literariu, comercialii si economicu. in Mercuri­a, tineri­ a. si Rominec’a. Pred­ahi de Prenanieratianc. Pre trei lune . . . S fl. v. a. Pro siese lune ... 6 Pre anulu întreg«“ • 12 ” ” ” t’entru Rom­ania , prea. intregu 30 Fr. = 30 Lei n. " o­­uae 160 ” = .1 ” 3 -­8 „ = s.„ „ Pentru Insertiuni : 10 or. de linia, si 30 cr. taes’a tim­brale pentru fiesce-pare publica­­tiune separatu. In loculu deschisu 20 or. de linia- Unu esemplariu costa 10 cr- Invitare de prenumeratiune la Diuariulu politicu JFM.K VI I IVEA" pre Cursulu Annului MDCCCLXXI. Conditiunile remanu cellea vechie. Diuariulu va unna, ca mainainte, a essî de trei ori in septemana : Mercuri­a, Vineri­a si Dominec’a, totu-de-un’a demineti’a. Pretiulu e cunoscutu . Pre trei lune ... 3 fl. v. a. n ... A » » » „ annulu intregu . 12 „ „ „ Pentru Romani­a si tietrele străine . Pre trei lune . . . 8 lei n. = 8 franci. »A a 1® » n === 1G » „ annulu intregu . 30 „ „ = 30 „ Invetiatoriloru satesci — addeverindu lipsa mediu­­loceloru — se va da, si pre viitoriu, cu pretiulu scadiutu, adeca pre 3 lune 2 fl. v. a., pre 6 lune 4 fl. v. a., pre annulu intregu 8 fl. v. a. Gratificatiunile se făcu numai celoru lipsiti de tote mediu­locele materiale­ precum s­i urmatu si pana acum d’in partea nostra. Tramiterea baniloru de prenumeratiune prin avise postale este cu multu mai indemana si cu mai putine apese decâtu prin epistole ; deci celele de subscriptiune tipărite, — cari le intrebuintiasemu până acum, mai alesu pentru collectanti, — au devenitu, intru adeveru, de prisosu. Prin urmare, ni luamu libertatea de a roga pre DO. nostri cetitori, ca se binevoiesca a se prenumera prin avisele posta­le, unde se note, dra nod­o­n lipsesce, a tramite banii in epistole francate. — Collectan­tiloru, cari voru binevoi a se insarcina cu adunarea pre­­numerantiloru, se da, ca si in trecutu, de la siepte essem­­plarie, m­ulu gratificatiune, seu pre­iulu respund. Numele, post’a ultima, locuinti’a, etc. a se scrie \egibi­u. — Reala matiunile a se face in epistole deschise (nesigillate) si ne francate. Acest’a o repetîmu intru adinsu, cu­ ce totu se mai intempla, de unii d’intre 00, cetitorii nostri reclama in epistole sigillate, facundu spese netrebuintiose. Revist’a anului 1870 În Gr e r m a n­i’a departe de a fi unita, ea a remasu impartîta in Prussi’a si Germani’a de nor­­du de o parte, si in Germani’a dela am­edia di de alt’a. La 1. ianuariu 1870, s’a contopitu ministe­­riulu de esterne prussacu cu alu Germaniei de nordu. Camer’a prussiana s’a inchisu la 13. febru­­ariu si s’a deschisu parlamentulu germanu de nordu ; acestu parlamentu, pre langa tota oppune­­rea lui Bismarck, a stersu pedeps’a cu morte. In 30. aprile, partit’a liberale si progressista a tre­­nutu mare adunare, unde si-a facutu si publicatu program’s. Cu inceputulu lui iuniu, regele Wil­­helmu, accompaniatu de Bismarck, a facutu­ visita czarului Alesandru la Emsu ; acést­a a fostu acea intelnire de la Emsu, care pre aceîu timpu a fa­cutu sgomotu atâtu de mare. Totu in iuniu, par­lamentulu germanu face unu pasiu retrogradu, si revoca si sterge legea despre stergerea pedepsei cu morte ; elu se proroga, dar’ erumpendu resbe­­lulu era-si s’a intrunitu la 19. iuliu, si votandu creditulu pentru purtarea resbelului s’a prorogatu d’in nou pene la 31. decembre ; a trebuitu inse­ara­ si să se intru­neasca cu inceputulu lui decem­bre, pentru a adoptă tractatulu de Versali’a cu statele germane de la am­edia­di, si pentru a vota unu nou imprumutu de resbelu ; totu atunci a oferitu lui Wilhel­m titlulu de imperatu, si a tra­­misu o comissiune de 30. membri, care se pre­­sinte regelui adres’a relativa la acestu faptu do­­ritu de rege si voitu de Bismarck. Regele a pri­mitu titlulu, dar’ corcm’a anca nu si-a pusu-o pre capu. Bismarck trimese apoi o nota lingusitoria in Vien’a, relativa la unitatea germana care prin tractatulu de Versali’a s’a facutu contr’a tratatu­lui de Prag’a de la an. 1866. Despre Germani’,^ de la média di insemnamu numai atat’a, ca singura Bavari’a a fostu, care precum la inceputulu anului a facutu oppositiune politicei prussace, asia singura camer’a bavara a fostu, care la finitulu anului s’a oppusu mai se­­riosu la adoptarea trailateloru de Versali’a. Angi­i’a, predomnita de egoismu ca totu de-a­un’a, nici in anulu 1870, n’a potutu se nu fia decâtu passiva fatie cu evenemintele europene. Singuru odata a prinsu partea Belgiei, dar’ in urma nici cestiunea pontica n’a fostu in stare se o scota d’in passivitatea sa condemnabila. In 8. ianuariu s’a deschisu parlamentulu, care a per­­tractatu memorabilulu bilu despre proprietatea fondiaria. In camer’a ne susu, Rechmond a luatu conducerea tory­loru. In Irlandi’a, pre la incepu­tulu lui martiu, s’a facutu demonstratiuni turbu­­rose . Gladstone inse le suffoca prin dispositiuni esceptionali, la cari parlamentulu lu imputerise. La 27. iuniu more ministrulu de esterne Claren­don, si-i ocupa liculu Granville. Fenienii, atâtu i in Irlandi’a câtu si in Canad’a, se revolta , dar’ guvernulu innoca revolutiunea. In iuliu, Angli’a se areta ca voiesce a lucră in interessulu pacei ; insu­si Granville a menin la Paris ; dar’ pacea a remasu arm’a. „Times“ comunica unu projectu de tractatu, ce Bismarck d­atase in pen­a lui Bene­­detti, si care amenintiă neutralitatea si indepen­­dinti’a Belgiei ; acestu­i ■ municatu a adusu opi­­iilunoi* intr o im­ai­uxit, nespusa , Glad­stone, la una interpelatiune relativa la aceasta scrie, a respunsu ca s’a incheiatu unu tractatu cu partile beligeranți, prin care Angli’a se oblega, ca pre casu, candu pre care d’in beligeranți ar’ violă neutralitatea Bdgiei, ea, Angli’a, va adjută in fap­ta pre cealalta parte intru sustienerea neutralită­ţii. La not’a lui Gortschakoff d’in 31. oct., a re­spunsu si Granville, si a tramisu si o replica la Petroburgu ; in urma inse a primitu conferenti’a propusa de Prussi’a, care preste putînu se va in­­truni la Londr’a. R­u­s s­i’a, cu inceputulu, si mai penă câtra finitulu anului a fostu, retrasa in viéti’a s’a abso­lutistica. Budgetulu presintatu in ianuariu a are­­tatu unu deficitu de 9 milione ruble. In urm­’a unoru proclamatiuni socialistice, s’a instituitu o curte suprema anume pentru crime, si in contr’a cazaciloru de la Donu s’au luatu cele mai aspre mesure. Asemeni mesure s’au aplicatu si contr’a lo­­cuitoriloru d’in partile orientali ale imperiului, si czarulu n’a voitu a le ascultă plângerile. După în­tâlnirea de la Emsu, czarulu s’a dusu la Varsia­­vi’a, unde a primitu visit’a archiducelui austriacu Albrecht. Sub resbelu, Russi’a a remasu neutra , dar’ e pră­verosimilu, că esiste intre ea si intre Prussi’a o legătură pentru certe eventualitati. La 31. oct., a scrisu Gortschakoff not’a cunoscuta des­pre desneutralisarea Marei-Negre. Acesta nota a facutu mare sensatiune; lucrulu se va pertractă in conferinti’a de Londr’a. Pene atunci unu de­­cretu imperatescu a introdusu oblegamentulu ge­neralu la militia, si pre cum se aude mari prepa­rative militari se făcu. T­u r c i’a la inceputulu lui ianuariu s’a im­­pacatu cu Chedifulu Egiptului, si si a primitu ar­­matur’a si noile indereptu. In martiu, Port’a si­ re­­ch­iama armat’a de la confintele Montenegrului. Si totu in martiu, beseric’a bulgara castiga esarchu independentu. Er’ in aprilie, Port’a sanctionedia ruperea besericei armene-catolice de beseric’a ar­mena or­ientale. Resbelulu a facutu mare impres­­siune si in Constantinopole, si guvernulu la 19. iuliu a conch­iamatu pre toti reservistii. — In cestiunea pontica, Porti a s’a luatu intru tote după celelalte poteri occidentali, si a primitu proiectulu de a se tiene conferintia in Londr’a. Relatiunile Portii cu Romani’a au remasu cele vechi. R­e­­­g i’a a eminatu in anulu 1870, prin o multime de legi liberali ce camer’a a votatu , in­tre altele legea noua despre responsabilitatea mi­nisteriale,­ si legea noua electorale. La erumperea resbelului a fostu necesarie unele dispositiuni mi­litari , cele ce s’au si facutu de alungulu confiniu­­lui tierei câtra Germani’a si Franci’a. Sub resbelu, Belgi’a a observatu neutralitatea sa, si ea nici de aci inainte nu o va calcă. In D a n i’a nu s’a intemplatu nimicu ce ar’ fi potutu atrage atențiunea Europei. Martbisulu Godoré voia in iuliu că Dani’a se iăe parte activa la resbelu ; ea inse s’a declaratii neutra, si pre langa tote ca poporulu cerea resbelu, ea a remasu neutra inca si atunci candu flot’a francesa se are­­tase aprope de Copenhag’a. In S v­e­d i’a-N­orveg i’a, camer’a procla­ma dreptulu electoralu pentru tote sectele religio­se si pentru ovrei. In iuliu 25., Svedi’a anca se declara neutra fatie cu partile beligeranti. In Elvet i’a, la 1. februariu se alege Dr. Doubs presiedinte alu federatiuriei. Sub resbelu s’a portatu cu multa umanitate si ospitalitate catra refugiaţii d’in ori care parte a beligeranţilor«', a fa­cutu sacrificie, contribuiri pentru locuitorii Strass­­burgului, si in urma pentru cei d’in Belfort. A recunoscutu formalu republic’a francesa, si preste totu si-a trenutu neutralitatea sa. Portugal­i’a e memorabila in an. 1870, pentru lovitur’a de statu a lui Saldanha , G­r­e­­c­i’a pentru desele schimbări ale ministerieloru. D­in cans­a serbcttoriloru nostre, numerulu prossimu alu diuariulu nostru va apare numai mercuri­a venitoria.­­ Redactiunea. 3 4fro Copit’a cea de cai ia a lui Meilstofere po­litieu-coisfessionalit. ^ Pritîkipus ohsta. 1 „Albin’a“ in Nr. 109 d’in 22. dec. 1870. st. n. publica unu articulandru essîtu de la Redac­­tiune, privitoriu la numirea si consecrarea noului epou de Lugosiu, Ioanne Olteanu. Redactiunea, la scirea electrica a diurnalului,,Pester Lloyd“, prin carea se anunciase santîrea lui Olteanu prin ep­­pulu­ rom. gr. de Oradea-Mare, se suffulca, înnoda unu cioroboru, ca mai totu de aun’a, candu are aerulu de a se urcă pre callulu cellu de bataia allu politicei salle cellei inalte. — începe ca per­sonalităţi, continua cu ruptur’a (?) in beseric’a rom. gr. cat. si finesce cu lovitura orba in aceea­si beserica. Adeca, „miscet quadrata rotundis“ si apoi „desinit in anguem mulier (secus etiam) ob­­scoena superne.“ Invectivele personali, — cari nu potu inte­­ressă decâtu pre părintele eppu Olteanu, — la­­sandu le de una parte, — assemenea si eruptiu­­nea dorintiei secrete, despre „ruptur­a“ (in lea. rom. gr. cat.), carea de altmintrea de va fi esis­­tandu unde­va, esiste numai in creerii scrietoriului articulandrului d’in cestiune, — trecemu la acea parte, carea trebue să interessedie nu numai pre romanii gr. cat. ci si pre fraţii loru gr. or. dori­tori de pace si armonia intre ambele confessiuni sorori a­le fratiloru d’unu sânge. Era pentru ca onorabi. Cetitori să pota insi­si judecă in cunos­­cintia de causa, si noi, pentru ca să nu potemu fi accusati de procedur­a ce se urmédia facia cu noi, ferindu-ne ex principio de „poena talionis“ nu vomu estrage cuvinte singuratece seu sentintie alterate cu intentiune, ci vomu reproduce d’in cuventu in cuventu innaltele idei, întocmai după testulu orig, d’in „Albin’a.“ Ecca­te­le! precum urmédia : „Nu odata am audîtu cu urechiele nostre pre ungurii catolici de influintia, buna ora pre eppulu Korizmics, fostulu referinte aulicu in cele besericesci, espeptorandu-se — une­ori cu mare indignatiune, ck — „beseric’a romana greco­­catolica nu respunde chiamatei, destinatiunei ei, nu merita nici o par’a d’in marile sume ce costa ea fondului religio­­nariu si vistieriei statului.“ De candu inaltiatulu imperatu dede tier’a pre man’a unguriloru, beseric’a romana unita nu numai a trebuitu se fia sentîtu cum totu mereu i se curma intrarea la fondulu religiunariu, ci — cei ce se voru fi interesatu, voru fi in­­tielesu si caus­a. Nu pentru de a respandi lumina si idei nationali.

Next