Federatiunea, februarie 1871 (Anul 4, nr. 8-18)
1871-02-01 / nr. 8
gari’a, si ca in specia in unele comitate sunt si comiti supremi romani, si ari produce unu efectu reu, daca acestia aru avea salaide mai mice. După una discusiune scurta, siedinti’a se inchiaia la 2 ore d. m. S i e d i n t i’a de 1 a 27. i a n. 1871. Vice-presiedintele Bela Perczel deschide siedinti’a de astadi a camerei representantiloru la 10 ore a. m. — După verificarea procesului verbalu alu siedintiei precedinte, presiedintele aduce la cunosciinti’a camerei, ca ministrulu de cultu si instructiune publica si-a presintatu socotelele finale despre bunurile fundationale d’in Ungari’a si Transilvanii, administrate de dinsulu. — Se voru transmite comissiunei financiarie. După ace’a se presinta mai multe petitiuni cari se transmitu comissiunei petitiunarie. Sabba Vukovics interpelleza pre ministrulu comerciului in privinti’a esundariloru intemplate in comitatulu Torontalului si in Temisior’a, intrebandu guvernulu daca are de cugeta a esmite unu comissariu in tienuturile esundate pentru a micsiora miseri’a. — Se va comunică ministrului concerninte. Georgiu Stratimirovics dechiara, ca nu este multiumitu cu respunsulu d’in siedinti’a trecuta alu ministrului presiedinte, si si reserva dreptulu a presintu, unu projectu de conclusu in acésta privintia. Ministrulu-presiedinte, c. Iuliu Andrássy, pune pre més’a camerei projectulu de lege despre creditulu suplementariu de 80.000 fi., ce au a se vota pentru fondulu de dispositiune. La ordinea dîtei urmeza continuarea desbaterei speciale asupr’a bugetului ministrului de interne, si a numita a supr’a rubricei 4., carea trateza despre immultîrea salarieloru unoru comiti-supremi, capitani-supremi, judi regesei supremi si a comesului sasescu d’in Transilvani’a. Sigismundu B o re a, combatendu asertiunile d’in siedinti’a precedenta ale secretariului de statu, Car. Z e y k, se dechiara contr’a immultîrei salarieloru (vorbirea o vomu publica. Red.). De asemenea si Em. Huszár e contr’a immutiîrei prevedinta in rubric’a susu indicata, carea inse se voteza după preliminariulu comissiunei financiarie, in suma de 264.025 fi. La rubric’a a cincia, preliminată cu 69.000 fi., comissiunea financiaria propune una reducere de 16.000 fi. După una desbatere mai lunga, la carea partecipare : Ed. Horn, Zoltanu Zmeskal, jud. Schwarz, ministrulu los. Szlávy, Sigismundu Popu, Paulu Nyáry, c. Teod. Csáky, Ales. Csiky, Ales. Latinovics, Franciscu Pulszky, Sabba Vukovics, ministrulu Kerkápoly, b. Lud. Simonyi, Col. Tisza si Ales. Török, camer’a respinge preliminariulu guvernului (69.000 fi.), primindu-se propunerea comissiunei financiarie cu 124 contra 119 voturi. După ace’a se voteza, fara reduceri, titlulu 3 si 4. Siedinti’a se inchiaia la 2 ore d. m. anuncia, ca ministrulu presiedinte incunosciinteza camer’a prin una epistola, cumcu Majestatea Sa a radicatu d’in postulu seu pre banulu Croatiei, b. Levinu B au ch, era in loculu lui a numitu pre ministrulu croatu Colomanu B ed e k o v i c s. — Se ie actu despre acest’a. Ne fiindu camer’a completa, siedinti’a se suspinde pre unu patrariu de ora. — La redeschidere, Iosifu Madarász propune ca, la casu candu se va mai intempla ca camer’a se nu fia completa, presiedintele se aplice §-ulu 169 d’in regulamentu, adeca se faca apelu nominale si numele deputatiloru absint! se se treca in procesulu verbalu. — Presiedintele promite ca in venitoriu va face trebuintia de §ulu 169 alu regulamentului. B. Gabrielu Kemény presinta, in numele seu si in alu mai multoru deputati transilvaniani, unu projectu de conclusu, după care, cu ocasiunea statorirei numerului si a regularii tribunaleloru de prima instantia, se se immultiesca si salariele judecatoriloru transilvanieni. — Se va pertrata de odata cu pasagiulu respectivu d’in bugetulu ministrului de justitia. Ministrulu comunicatiunei, Stefanu G o ro v e , respundiendu la interpellatiunea deputatului Ludovicu Papp, făcută in privinti’a esarendarii intregului tiermuru alu Dunării de la Orsiov’a-vechia, dice ck, după informările primite de la ministrulu comunu de resbelu, numitulu tiermuru nu e esarendatu inca neci unei societati de navigatiune, ci numai se negocieza despre esarendarea partiala a lui, si oratorele dechiara, ca cu acesta ocasiune nu se voru trece cu vederea interessele comerciului, si ca guvernulu va comunică camerei resultatulu negociatiuniloru. Lud. Papp nu este neci de câtu multiumitu cu respunsulu ministrului, si cere a se pune la ordinea dîlei spre a se pertrata separatu. — Fiindu stang’a in majoritate, la votare nu se ie actu despre respunsulu' ministruluici se va pertrata deosebitu, si anume după inchiaiarea desbateriloru asupr’a bugetului. Daniela Irányi interpelleza pre ministrulu presiedinte, daca guvernulu ungurescu are de cugetu a înduplecărr in unire cu cele-lalte poteri neutrale, pre Germani’a, ca se oferă Franciei una pace cuviintiosa. — Se va comunică ministrului-presiedinte. Camer’a trece la ordinea dîlei si voteza tote recerintiele ordinarie ale ministrului de interne. Se punu in desbaterea camerei recerintiele estr’aordinarie. — La titlulu I, guvernulu cere 114.324 fi. pentru sustienerea comissariateloru regesei si pentru oficiele directionarie si verificatorie ale desărcinării pamentului. — Comissiunea financiaria se dechiara in favorulu manu-tienerei acestora oficie ca institutiuni provisorie. Adamu Lázár presinta unu projectu de conclusii, după care camera invita guvernulu, ca ne desfiintieze comissariatele, era administrarea fondului pentru desărcinarea pamentului se o incredintieze ministrului de interne, si d’intre oficialii aplicați la aceste oficie se manitiena numai pre cei mai necessari. Lad. Tisza presinta alta projectu de conclusu, după care camer’a invita guvernulu, ca cu 1. iuliu a. c. se desfiintieze comissariatulu regescu d’in Transilvani’a. — După una desbatere scurta, votarea asupr’a titlului si a propuneriloru d’in cestiune se amena presiedinti’a de luni (30. ian.). Siedinti’a se inchiaia la 272 ore d. m. S i e d i n t i’a de la 28. i a n. 1871. Siedinti’a se deschide la 10 ore a. m., sub presiedinti’a vice-presiedintelui secundariu Bela Perczel. Se verifica procesulu verbalu alu siedintiei trecute. Presiedintele EDISICHM. Panoram’a anului nou 1891. (Discursu tienutu cu ocasiunea serbării de ajunulu anului nou a societății T homanismului'' din Gratz.) (Pine.)*) Cortin’a cade .... Noi remanemu cu tinerați, immarmuriti de terribil’a impresiune ce a facutu asupr’a nostra aceasta scena infricosiata .... Dar’ unu minutu numai.... perdeu’a or’ se rădică ! . . . . Se vedemu, dara ospele nostru ni-a lasatu baremu aici vre-una suvenire mai plăcută, dara vomu vedé aici una scena mai imbucuratoria, dara nu va suride o multiumire si indestulire ! ! Unu tablou romanticu ni se presinta. Unu tienutu intinsu, cu câmpie inflorite si binecuventate de râu’a lui Saturau, cu vai si munţi pitoresci, cu fluvii si isvore de auru si argentu. Prin vai, si munti resuna cantari petrundietorie, cântece de grele. La sunetele acestora accente divine ni se misca anim’a. Ele ni spunu una suferintia, una durere cumplita, ni descriu una nefericire mare . . . Dar’ ce tiera incantatoria, ce raiu pote fi acestua ? — me veti intreba ! . . . Ei bine, daca ve interesati, aidati se intrebâmu pre acele câmpie, pre acele valicele rapitorie, acea multîme de ruine. Tote aceste ni voru spune ce feliu de paradisu e acestua, câci ele, cari au vediutu tote evenimentele, tote luptele sangerose petrecute in sinulu loru, si cari contienu si asta di in sinulu loru una multîme de diplome ca proprietate eterna, voru sei spune mai bine decatu mine a cui e acea patria mandra, si cine e acelu poporu mare si ferice ce o locuiesce ! întrebati pastorii ce-i intimpinati in urma turmeloru de oi prin poienele inverdîte de la Pindu si Carpati. Ce vi respundu acestia ? „Sum Romanu, eseu Romanu, hiu Romanu.“ E destulu ! scimu totu ... Oh ! dar’ acestua e pamentulu romanescu — veti dice impreuna cu mine .... Acestu tablou e tabloulu Daciei ferice de odiniora, e Itali’a Orientului, e scump’a nostra patria ! ! . . . Sé vedemu dar’ ce reminiscentie, ce fericire a lasatu ospele nostru acestei patrie neferice ! Sé incercâmu, cum a surrisu acestui paradisu multiumirea si fericirea baremu in cursulu acestui anu, caci pana acum’a fure invalite in unu noru negru de dureri si suferintie ... Da ! trecutulu ei fu destulu de tristu, fu unu infemu blastematu, in care Traianidii, incatenati in terribilulu lantiu alu servitutei, au suferitu botezulu focului si alu sângelui. Viéti’a acestoru fii ai Romei fu mai tragica, mai amara decâtu unu arestu ! . . . Invasiuni de tigri si hiene au cutrupitu acestu pamentu elasieu si au immormentatu fericirea Daciei ferice, Daciae augustae ... Mosî’a romanesca au impartîtu-o intre sine, pr’ pre mostenitorii acestui pamentu, pre nepotii lui Culrinu, i-au injugatu ca pre vite, i-au despoiatu nu numai de avere ci chiaru si de drepturile omenesci, de drepturile naturei, de libertatea personale. încercările de a scutură acestu jugu fatalu fure timbrate de crime. Er’ daca pre prisonulu Romanimei tresarea una stelutia subdietoria, ce-i promitea salvare, vercolacii satanici indata 0 facea se dispara .... Astfeliu străinii impiegați, ajutati de orba neunire la Milcovu si Carpati, au inauguratu Romanului unu periodu de vietia amara. — Si aceasta era de suferintie a fosta una era lunga, ca una nopte polara. Multi secii a lamentatu Romanulu in doreri si suferintie grele, conservandu-si abié limb’a si viéti’a ! Se vedemu inse dora asta di i s’a micsioratu acele suferintie mari, se cercamu dora acestu anu i-a lasatu nesce urme de serbatori seu celu putienu de ameliorarea acelei sorti fatale. Pre candu ne consultamu asupr’a acestoru intrebari si a analisarei loru, una grupa de femee ni se presinta tote palide, tote triste, tote plangatorie. Cine sunt aceste nenorocite, si ce doreri li rodu animele ? Numele li este scrisu pre frunte ca litere eterne. Aceste ajungu spre a ni essplica tristeti’a si riurile de lacrime ce li inundeza fedele .... Transilvani’a, Timisian’a, Crisian’a, Bucovin’a, Baserabi’a si Macedoni’a sunt acele fiintie suferitorie, acele Romance gratiose, inse nefericite . .. Nescelantiuri infioratorie li apesa manele si petiorele . . . Indesiertu plangu si suspina, caci nime nu le aude, nime nu vine sé li sdrobesca acele catene, nime nu grabesce sé li dée libertatea după care oftéaza de atâtea tempu ; nime nu vine sé le duca la altariulu cununiei ... Ele tote sunt sorore dulci de una mama si de unu tata, dar’, vai !e multu de candu au remasu orfane, si de atunci nime nu le consoleaza ! Li ambla multi petîtori, dar’ neci unulu nu li trebue, caci altulu e mirile alesu, pre care ta ascepta ! . . . Mai au o soriora, sor’a cea mai mare care nu e incatenata, ci respira libera si nependenta. Dar’ indesiertu pri- *) Vedi Nr. trecutu alu „Fed.“ 30 Romanii si Constitutiunile Transilvaniei. (Urmare.)*) Totu Leopoldu I. a mai emanatu la a. 1693, o alta diploma sub numirea de re solu tiu ne alvintiana, fiindu ca era indreptata catra unu anume Petru Alvintzi. In aceasta diploma anca se assecuta si garanteaza autonomi’a si independinti’a Transilvaniei atâtu in respecta guvernamentala, câtu si inrespectata legislatiunei. Daca diplom’a leopoldina pune fundamentata constitutiunei in Transilvani’a, si reguleza dreptulu intre principe si tiera in respectata legislatiunei si guvernamentalul, tote proprie si independinti, apoi „sanctiunea pragmatica“ a lui Carolu VI., dela a. 1722., reguleaza ordinea de succesiune a casei domnitorie in Transilvania nu numai in partea barbateasca ci si in partea femeiesca. Acestu actu regulatorba de succesiunea ereditaria a casei absburgice in Transilvania, anca nu este mai pucina decâtu „radicale conventions inter divum Carolum VI. et Principatum Transilvaniae sponte initae instrumentum.“ Principatulu Transilvaniei l-a primita libera si independenta de orice alta tiera, de orice altu guvernu, l-a primita d’in propri’a sa suveranitate, d’in propri’a sa voia, ca parte libera contraente cu alta parte asemene libera contraente. Acestu pactu conventu, este bas’a pre care singura pote cas’a absburgica se domneasca in Transilvani’a cu legislatiunea ei propriu si guvernulu ei propriu. Acestu pactu? primita odata de legislatiunea Transilvaniei, numai prin acesta legislatiune se mai poate nimici seu modified. Diet’a Transilvaniei l-a primitu in 30. martiu 1722., si este subscrisa de catra gubernatorele tierei, apoi presiedintele staturiloru si orduriloru (diet’a), presiedintele tablei regesei, siepte consiliari guberniali, doi secretari, doi protonotari, opta consiliari de tabla, fiscalu-directorulu, unu generalu, comiţii supremi (prefecţii) ai comitateloru (intre cari si celu d’in Maramuresiu), căpitănii supremi ai districteloru, judii regesei ai scauneloru secuiesci, dupedieci-sisiese regalisti, câte unu sau doi deputați d’in tote comitatele Ardealului (intre cari si Maramuresiulu si Aradulu), apoi d’in tote districtele, si d’in tóate scaunele secuiesci si sasesci, precum si d’in orasie cu Gustata, Belgradulu, Osiorbeiulu, Abrudulu si altele ; si este roboratu cu sigiuu comitateloru, cu sigilulu natiunei secuiesci, si cu sigilulu natiunei sasesci. întărirea principelui a urmata la 30. decemvre 1723., era la 24. februariu 1724. s’a publicatu cu tota solemnitatea in diet’a Transilvaniei, si principatulu intregu s’a declaratu a-lu aceptu si a-lu trece in codicele legiloru Transilvaniei ; acesta codificare s’au factu la a. 1744. prin articlulu III. de lege, asemene precum Ungari’a a facutu prin articlui I. II. si III. de lege de la an. 1723 , ambe diete, atâtu cea d’in Transilvani’a câtu si cea d’in Ungari’a, au facutu de sine si in deplina neaternare un’a de alta. Prin urmare, acestu actu este lege fundamentale pentru Transilvani’a ca parte libera si independenta contraente cu cass’a domnitoria, precum e lege obligatoria pentru, cass’a domnitoria facie cu Transilvani’a. *) Vedi unii 1, 2, 3, 4, 5, 6 si 7 ai „Federat.“