Federatiunea, februarie 1871 (Anul 4, nr. 8-18)
1871-02-05 / nr. 9
JPest’a* Domineca, 5 februária, 24 ian. 1871. Btr. 9-m Anulu alu patrulea MDCCCLXXI. Locuinti’a Redactorului Cancelari’a Redactiunii e in Strat’a tragatoriului [Lövészutoza], Nr 6. Scrisorile nefrancate nu se voru primi decatu numai de la core^pun. dintii regulari ai „Federatiunii.“ Artiolii tramisi si nepublicati se voru arde. Diurnalu politicu, literariu, comercialu si economicu. Va esi Mereurla, Vileria si Dominec’a. Pretinla de Prenumeratifuno: Pre trei lune . . . 3 fl. v. a- Pre siese lune . • . 6 „ „ „ Pre anulu intregu ■ 12 . „ „ Pentru (»mani’a : prea- intregu 30 Fr. = 30 Lei o ,, 6 lune 16 ,, = 16 „ „ „ 38 „ = 8 „ Pentru Inscrtiuni : 10 or. de linia, si 30 or. tapa’a timbrale pentru fiespecare publicatiune separatu- In loculu deschisu 20 or. de linia. Unu esemplariu costa 10 or. Pest’a, 4. febr. 1871. n. Ori care ar’ fi resultatulu capitulatiunei Parisului, ori care ar’ fi efectulu resbelului — ceci cu capitularea Parisului, resbelulu anca nu s’a finitu — Franci’a va remane nevingibile, si suveranitatea poporului va trebui se invinga pene in finitu. Cu capitularea de la Sedanu, a cadiutu unu imperiu, imperialismulu in Franci’a ; si caderea acestui imperialismu demoralisatoriu si sugrumatoriu de popom, a esilatu pre celu d’in urma Napoleon-imperatu, care trebuia mai de multu trimesu acolo, de unde nici dumnedieii se nu-lu mai pota aduce in deretru. Cu capitularea Parisului va cadé, pentru ca trebe se cada, unu altu imperiu, imperialismulu in Germani’a, care abia proclamatu pre sacrulu pamentu alu Franciei, elu n’are alte title la viétia, de câtu stropiturile de sânge ale miiloru de francesi si germani , si caderea imperialismului in Germani’a, va esi Ia si ea pre barbatulu-imperatu, si lu va trimite acolo, unde tiranii se trimetu. Se ascepta cu acésta dela timpu. Pâne atunci, Franci’a-republica purcéda pre calea sa. Ea va sei, precum in trecutu asié si in viitoriu, a salva onorea, viitutea si glori’a francesa. In trecutu si asta di, de câte ori au avutu germanii brutal’a învingere asupr’a francesiloru, de atâte-ori onorea, virtutea si glori’a a remasu proprietatea acestora. Totu ce dorimu pre viitoriu dela francesi este, câ se invetie mai antâiu, si inainte de tote, si preste totul se invetie a fi mai antâiu francesi, si apoi omeni .... si precum romanii dîcu, si trebe se dîca, ca mai antâiu sunt romani, asié dorimu asésta virtute romana francesiloru, fratîloru nostri, se dîca si se tiena , ca mai antâiu sunt francesi. Numai asié Franci’a republica francesii, voru fi nu numai invincibili, ci ei voru si învinge, învinge, pururea învinge. . . . Constituante e convocata la Bordeaux. In câteva septemani scu dîle, ea va fi întrunită. Suntemu convinsi ca ea va fi la inaltîmea chiamarii sale, si nu va vota pace umilitoria pentru Franciz a. Ea, in ocupatiunile sale grave si seriose de a salva Franci’a, si de a consolida republic’a, va sei se rida seu se compatimésca nerusinatulu protestu alu ex-imperatului dela Wilhelmshöhe contr’a convocatiunei representantiloru natiunei in Bordeaux. Acestu betranu incarnatu in rele, maiestru-fabricatoriu de plebiscite, anca nici acum nu vre a se impaca cu consciinti’a sa, ce trebe se-lu roda pâne in morte, ci si acum, candu sangera Franci’a, vre se mai deschidă ranele si se le sfasîa d’in nou cu mâni sacrilege de carnefice imperatu. Dar’ Franci’a cunosce acum pre bine pre omulu de la Sedanu, si constituanta ei va sei se tiena susu stindardulu republicei francese. Pre langa acestu mester intrigantu, vinu diurnalele prussofilace, si se vaita, ca nu sunt indestulite cu resultatele resbelului de pene acumu. Pentru ce armat’a prussaca n’a intratu in Paris ? Aceasta gloria (?!), dîca ele, nu se potea denega la o armata, care de patru luni de dîle campeza in giurulu Parisului ! Ce-ti e ambitiunea impotente a brosceloru d’in Berolina ! Asceptati, ca ve vine regele-imperatu acasa, potea si sositu, si apoi inflati-ve asupr’a lui , cumu de nu s’a incoronatu in palatulu Tuilerieloru ? Cautati la manile lui — ce v’a adusu acasa? Si apoi — linisciti ve in conseiinti’a vostra nu mai putînu curata, nu mai putînu buna, de câtu négr’a consciintia a lui Napoleon ; si bucurati-ve, ca acumu aveti doi imperati ! . . .. De câte ori scriemu despre Franci’a, totu deun’a ne aducemu aminte de Romani’a. Sortea României e strinsu legata cu sortea Franciei. In multe sémena un’a cu alt’a — cu sora cu sora. Ne pare reu inse, ca de si noi cesti d’incace, suntemu mai aprope de Romani’a de câtu de Franci’a, totusi abia cunoscemu mai bine situatiunea politica a României de câtu a Franciei. Diurnalele d’in Bucuresci ne aducu putîna, sau nici-o lumina. Trebe se cantimu prin diurnale străine. Intr’unu diurnalu germanu „Augsb. Zeitung“ aflimu o scrisore a principelui Carolu I. câtra o persona nenumita. Ea se semnelase si prin telegrame. Principele pare descuragiatu de întreprinderea ce a facutu acum cinci ani. Dice ca n’a pututu ajuta tierei, alu cărei suveranu este. A cui e vin’a ? Principele crede (noi nu credemu) ca vin’a este a partitului liberalu (?) Eca cuvintele principelui: „In caletoriele multe ce amu facutu prin cele duoe (?) principate, si in atingerile ce amu avutu cu tote classele societatii, credu a fi potutu veni la convicţiune, ca vin’a nu me atinge pre mine personalu, si nici pre poporu in generalu, ci mai vertosu pre aceia cari s'au pusu in capulu tierei, unde sunt născuţi. Aceşti omeni si auifacutu cultura sociale si politica in strainetate, si uitandu astfeliu conditiunile patriei loru, nu făcu alta de câtu introducu ideele supte acolo, si îmbrăcate in utopie. Asia, acestu pamentu neferice, a statutu totu de un’a sub cea mai dura opressiune, si fara unu podu de transitiune, a trecutu de la unu regimu despoticu la o constitutiune d’in cele mai liberale, ce a vediutu Europ’a vre-o data. — După esperintiele ce amu facutu, io tienu ca acést’a este o disgratia cu atâtu mai mare, cu câtu Romanii nu se potu redicâ la acele virtuti civili cari se ceru intr’unu statu quasi-republicanu.“ Se pote ore ca principele Romaniloru se insulte ast-feliu pre romani ? ! Ceremu a fi luminati. Principele indigita apoi in nule „unu ultimu tentativu“, ce ar’ fi facutu, seu ar’ sta se faca — tentativu care, „poteru va face a paré neiubitoriu de tiera in ochii partiteloru si capiloru romani,“ si „va pune in periclu tota popularitatea sa.“ In casa candu acestu tentativu n’ar’ reusi, principele va merge „la o vietia scutita de griji, si îndulcită de fericirea domestica in patri’a iubita.“ Totulu este obscuru. Ceremu lumina. H. Camer’a representantiloru Ungariei. S i e d i n t i’a de la 30. ian., 1871. Siedinti’a se deschide la 10 ore a. m., sub presidiulu ordinariu alu presiedintelui Paulu Somssich. — După verificarea procesului verbalu alu siedintiei precedinte, presiedintele comunica, ca ministrulu de culte si instructiune publica a presintatu proiectulu de lege despre cumperarea galeriei de icone a principelui Eszterhăzy. — Se va transpune comissiunei financiarie. — După aceea se presinta mai multe petitiuni, cari se transmitu comissiunei petitionarie. Gabriela Várady adreseza ministrului comunicatiunei urmatori’a interpellatiune : 1) Are dlu ministru cunossciintia, ca in tote contractele de edificare ale ministeriului de comunicatiune s’a stipulatu intrebuintiarea varului idraulicu d’in Kufstein, pre candu in multe locuri d’in Ungari’a se afla varu idraulicu, care nu stâ neci câtu e mai putienu inderetrulu celui d’in Kufstein ? si 2) Are de cugetu ministrulu, ca in interessulu industriei unguresci se renunde la favorirea productiunei d’in Kufstein ? — Se va comunică ministrului concerninte. După ace’a se continua desbaterea speciale asupr’a recerintieloru estr’a-ordinarie ale ministrului de interne. La votarea nominale, camer’a voteza sum’a preliminată pentru comissariatulu regescu d’in Transilvani’a. — După ace’a se voteza, fara observatiune, tote recerintiele estr’a-ordinarie, specificate la 805.574 fl. Urmeza la ordinea dîlei bugetulu ministrului de comerciu, agricultura si industria. — După una desbatere viua, la carea partecipara Colom. Tisza, ministrulu Szlăvy, Ign. Helfy, Ladisl. Korizmics, Mich. Táncsics si Ernestu Simonyi, Siedinti’a se inchiaia la 2 ore d. m. S i e d i n t i’a de la 31. i a n. 1871. Presiedintele Paulu Somssieh deschide siedinti’a de astadi a camerei representantiloru la 10 ore a. m. — După verificarea procesului verbalu alu siedintiei de ieri, presiedintele comunica, cu ministrulu de culte si instructiune, b. Ios. Eötvös, fiindu impedecatu d’in caus’a morbului d’a partecipa la siedintiele camerei, la desbaterea bugetului sau va fi substituitu prin secretariulu de statu Gedeanu T a n ă r k y. — După ace’a se presinta mai multe petitiuni, cari se tramitu comissiunei petitionarie. Urmeza la ordinea dîlei desbaterea generale asupr’a bugetului ministrului de comerciu, agricultura si industria. După una discusiune viua camer’a primesce bugetulu susu indicatu jde basa pentru desbaterea speciale. La desbaterea speciale, titlulu primu alu bugetului se voteza in suma de 162.280 fl. Urmeza discusiunea asupr’a rubricei 1. d’in titlulu 2, inse fiindu tempulu innaintatu Siedinti’a se inchiaia la 2 ore d. m. Romanii si Constitutiunile Transilvaniei. (Urmare.)*) Tier’a adopta diplom’a Leopoldina de la 4. decembre 1691., si santiunea pragmatica inarticulata la an. 1744., cari ambe reguleza dreptulu de succesiune ereditaria a cassei absburgice in Transilvani’a , va se dîca, precum prin aceste duce tractate, asia si acum prin acestu articlu specialu de lege, tier’a adopta de principi legitimi ai Transilvaniei pre domnitoriulu succesore la tronu si pre toti succesorii lui, atâtu de sexulu masculinu câtu si de sexulu femininu. Era principele si succesorii lui, in poterea acestora tractate, se oblega a gubernă Transilvani’a după propri’a ei constitutiune, după propriele ei legi, or’ nu după norm’a altoru provincie ereditarie, câci Transilvani’a ,nu e supusa nici unei altei tieri; ea subsiste de sine, si este principatu indepedente de la orice altu statu.“ Se insemnamu aci, ca după cum se vede d’in articlu, ce amu citatu seu amu reprodusu in scurtu, si după toate constitutiunile si legile Transilvaniei, nu eră destulu că principii Transilvaniei se fia numai legitimi regi ai Ungariei, ci o conditiune esențiale, si contractata chiar’, era, că principele indata ce i s’a deschisu dreptulu de succesiune si primesce frânele guvernului, pentru că se fia legitimu principe domnitoriu alu Transilvaniei, trebuia se emăne rescriptulu confirmatoriu de toate pactele convente intre tiera si principii antecedente, si de toate constitutiunile si legile tierei, si trebuia anca se depună juramentulu pre aceste pacte, legi si constituting ; altminterea elu de facto potea se domneasca, dar’ de jure nu potea fi legitimu principe alu Transilvaniei. . Acesta, constata odata, se mergeau la ceialalti articlii de lege de la an. 1791., cari Confirma potestatea legislativa si esecutiva a marelui principatu Transilvani’a. Art. Vil. dîce — ca, potestatea legislativa este comuna principelui si stăturiloru tierei, — camerei legislative »Leges főrendi, abrogandi et autentice interpretandi potestatem, in Magno principatu Transylvaniae, Principi, Statibus et ordinibus, ad comitia legitime confluentibus, communem esse Sua maiestas Sacratissima dementer agnoscit, seque J u s boc Statuam illibate conservatura, atque prout illud a Divo Leopoldo I. in se devolutum est, ad augustos quoque suos successores, inviolatum transmissurum benigne declaravit. “ Art. VIII. tiene, ca poterea esecutiva se va esercită, conforma legiloru tierei, si justitia se va administră asemene după legile si diplomatic’a constitutiune a tierei, adeca după puntu IV., V., VIL si VIII. d’in diplom’a Leopoldina, prin guvernulu propriu si prin celelalte autoritati publice ale tierei. „Expeditione patentalium ad eum duntaxat casum reservata, ubi in rebus legi alioquin conformibus publicatio debito cum effectu, hac unica ratio ne obtinem valeret.“ Aci se vede a fi prevediutu usuru patenteloru numai in acele casuri, unde altmintere nu s’ar’ pote publică cu efectu, cele conforme legiloru. Prin art. IX., Transilvani’a si-a sustienutu dreptulu de a avé cuventu in negatiele esterne ce o atingu , precum si la numirea soliloru seu legatiloru in tierile romanesci. Dreptulu de a inebeiă tractate cu poterile esterne, si de a trimete soli, se reserva prin acestu articlu principelui ; dar’ elu spre a-si aretă si mai multu gratî’a si clementica cu care se porta catra gintea transilvana, declara : * Vedi nnii 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7 si 8 ai „Federal.*