Federatiunea, iunie 1871 (Anul 4, nr. 55-65)
1871-06-11 / nr. 58
UTr. 58-Sat. Amilu alu patrulea MDCCCLXXI. Pest’a, Domineca, 11. iuniu, 30. maiu, 1871. Locuinti’a Redactorului si Cancelari’« Redactiunii e in trat’a tragatoriului [Lövészntoza], Nr 5. Scrisorile nefrancate mi se vom primi decatu numai de la corespundintii regulari ai „Federatiunii.“ Articlii traiuisi si nepublicati se voru arde. Diurnalu politicu, literariu, comercialii si economicii. Va est Mercuria, Vineria si Rominec’a. Pretiu In «1» Prenunteratione : Pre trei lune . . . 3 fl. v. a-Pre siese lune . . . 6 „ „ „ Pre anulu intregu. ■ 12 „ „ „ Pentru Si'imfcawP» , prea- intregu 30 Fr. == 30 Lei n,, 6 lune 16 ,, = 16 „ „ ii 30 ii == 8 „ Pentru Inscrtiuni : 10 cr. de linia, si 30 cr. tacs’a timbrare pentru fiespe care publicatiune separatii. In loculu deschisu 20 cr. de linia- Unu esemplariu costa 10 cr- Pest’a, 1,Co lmia 1871. 29. maiu Adunarea legiuitorîa a României s’a deschisu dominec’a trecuta (23, main, 4 iuniu, a. c.) in modu solem de cktra Domnitoriulu. „Neci unadata“ dîce Press’a d’in Bucuresci „nu s’a facutu Domnitoriului, de cktra una Camera romana, una primire mai entusiasta, mai efectuosa. La 12 ore s’a anunciatu intrarea M. Sale in sal’a Adunării. De la cea d’antâiu ivire a Domnitoriului pre estrad’a tronului, Camer’a si Senatulu l’a primitu cu cele mai viue „a p a u s e“ si de trei ori repetate strigări de „ura !“ Red. Presser recunosce insa si ck acesta manifestatiune intempestiva nu era tocmai după regulele etichetei, ca ci unu suveranu nu se aplaude candu n’a inceputu inca a vorbi, dar’ afla cuventu descusa observandu ca meritulu si semnificarea acestei demonstratiuni a fostu tocmai in „originalitatea sa.“ Domnitoriulu au inceputu a ceti cuventulu de deschidere (ce lu vomu publică si noi intregu in nr. viit.) Asecurarile cele mai perfecte pentru celea d’in afara, atâtu in ceea ce privesce bunele relatiuni ale României cu innalt’a Porta, câtu si cu celelalte poteri garante, — anunciarea de mesure si proiecte pentru celea d’in intru, cari să asecure cu succesu intarirea ordinei si a stabilității. M. Sa au fostu de forte numerose ori intreruptu prin celea mai viue aplause ale Adunării. Aceste aplause inse deveniau frenetice, de câte ori se vorbiâ de person’a Domnitoriului seu de principiele ce formédia basea tronului romanu. Astfelu au fostu aplaudata mai multu decâtu tote celelalte părti, acea parte candu Domnitorulu dâse „Câtu pentu mine, fiti bine incredintiati ca nu voiu crutia neci unu sacrificiu ca sa-mi implinescu cu santienia innalt’a missiune ce mi-a desemnatu increderea naţiunii.“ Nu se pote descrie entusiasmulu ce a provocatu acesta frase, trei minute Camer’a nu a incetatu de a aplaude si a strigă „sa traiesca !“ Asemenea Domnitorulu au fostu multu aplaudatu candu dîce cu presenti’a dloru deputaţi insemnedia, ch „tiera este decisa a nu-si caută fericirea aiurea decâtu in ordine si stabilitate.“ Onor. Red, a Pressei dîce ck a tienutu a insemnă tote incidentele acestei siedintie si a accentuă asupr’a demonstratiuniloru făcute, d’in causa ck tote aceste demonstratiuni au fostu „politice“, au fostu nu nesce simple politetie banale, ci espressiunea célor mai generale si mai sincere sentieminte ale tierei. Domnitoriulu insusi au intielesu, că si toti cei presanți, că si totu corpulu diplomaticu ce asistă, semnificarea, acestoru demonstratiuni, că ci iu data după coborirea sa depre estrad’a tronului, făcută totu in mediuloculu celoru mai viue aplause, au insarcinatu totu intr'unu modu nousitatu pre D. Lascaru Catargiu (presied. ministeriului) că să esprime Adunării sincerele sale multiumin si câtu au fostu de semtîtoliu la primirea ce i s’au făcutu. După ce inregestrăramu celea ce reportedia unu orga,nu amicu guvernului actualu, audiatur et altera pars. Eca ce dîce „Telegrafulu“ d’in Bucuresci, organu alu opusetiunii. „Se’eritatea oficiala a deschiderii actualei camere de comanda s’a facutu cu tot,a liniscea si recol’a momentului. Câtiva coconi si coconasi decoraţi erau singurii deputaţi ce representau acesta nefericira tiera innaintea tronului si a guvernului. Câtiva betrani boeri ai senatului cu pepturile pline de cavalerie si câtiva agenţi diplomatici erau singurii asistenti la solenitatea oficiala a deschiderii acestei estraordenarie si unice in felulu ei camere a guvernului si a omeniroru trecutului. Neci unulu d’in barbatii liberali, d’in vechii luptători ai patriei nu se vedeă. Pare ca boierismulu invinse cu tote privilegiele si monopoliurile sale d’in trecutu, desfiintiate de naţiune prin atâtia anni de lupte si de suferintie, prin trei revolutiuni. Tribun’a publica eră plina de copii, de bande, agenţi ai guvernului, gendarmi si pucina oştire. Liniscea lugubre a salei Adunarii eră d’in candu in candu întrerupta de aplausele frenetice ale boieriloru. Noi la tote acestea si celea de mai susu inseremkmu cherit in medio verum. Am vediutu noi in Romani’a camere, care intru inceputu mergea mana in mapa cu guvernulu, dar’ in cursulu lucruriloru au devenitu ostile guvernului, urmandu caderea acestuia seu dissolverea camerei. Un’a dorimu, că entusiasmulu camerei actuale sk insociescu pre guvernu pana candu acestua, va, lucră pentru binele tierei, dar’ sk se stempere, sk se recoresca, ba sk degere indata ce guvernulu va dă semne ce tinde a schimbă constîtutiunea prin restrângerea libertatiloru si sugrumarea pressei. Diurnalele oficiose si mai alesu cele nemtiesci „Orientala“ si „Post’a nemtiasca“ vream sa ducemu „romanesca“ bătu de multu intr’o urechia campanele, mai vertosu acum, cerendu lovirea constitutiunii si forfecarea libertatiloru. Nu scimu ce valorese pote atribui acestoru poste de ale lui lobu, dar’ cunoscute fiindu relatiunile loru intime cu guvernulu actualu, ne tememu ca piesagiele cucuvaieloru se voru implini. Indata după solenitatea deschiderii Adunarea s’a constituita in secţiuni pentru verificarea titluriloru. Discussiunea verificariloru, in siedintia publica, inca s’a facutu. In un’a seu done dîle se spera ca Camer’a va fi constituita si ceea ce alta data dură mai multe septemane, acum nu este mirare, dîce Press’a, că să se termine in 4 — 5 dîle, indata apoi va veni rondulu lucrariloru seriose si productive pentru tiera, cîcis totu „Press’a“, fia-i gur’a de auru 1 Camer’a representantiloru Ungariei. S i e d i n t i’a de la 5. iuniu, 1871. Presiedintele Paulu Somssich deschide siedinti’a la 9 ore a. m. D’in partea a guvernului sunt de facta ministrii: con. Iul. Andrásy, Teod. Pauler, Car. Kerkapoly, Ios. Szlávy, Vilh. Tóth si Pejacsevics. După verificarea processului verbale alu siedintiei trecute, deputatulu Carolu Kosztolányi, alesu in cerculu Verbó, comitatulu Neutra, pune pre biuroulu camerei literele sale credentionale. Se trecu la comissiunea verificatoria. Presiedintele anuncia apoi una petitiune a cetatii Pestea, care si face observările sale cu privire la proiectulu de lege despre strad’a cercuale. După una discusiune scurta se decide, ca petitiunea se se pertrateze de-una-data cu proiectulu de lege d’in cestiune. Ioana Kiss interpelleza pre ministrulu de comunicatiune in privinti’a deschiderii călii ferate Dobrii sau-Satumare-Sigetu si in privinti’a regularii fluviului Somesiu. Ales. Ar m a s sa interpelleza pre ministrulu interneloru in privinti’a convocării unei conferintie a partitei deakiste d’in districtulu iasigiloru si cumaniloru, carea se va tiene in 14. iuniu, la 4 ore d. m., in sal’a edificiului comitatensu d’in Jászberény. — Pre ministrulu de culte si instrucţiune publica la interpelleza cu privire la impregiurarea, că presiedintele partitei deakiste d’in districtulu menlimatu, care e totu-una-data si inspectoru scolariu, a conchiamatu conferinti’a partitei deakiste pre 14. iuniu, la 4 ore d. m., era senatulu scolariu pre 5 ore d. m.; acum’a, dupa-ee e impossibilu ca ambele siedintie se se tiena, asie dîcundu, mai in unulu si aceluasi tempu, interpellantele intreba pre ministru, daca voiesce a dispune, ca siedinti’a senatului scolariu se se amâne pre alta data. — Interpellatiunile se voru comunică ministriloru concerninti. V. Babesiu si face observările sale cu privire la respunsulu d’in siedinti’a trecuta alu ministrulu de interne, datu la interpellatiunea sa despre procederea comissariului regescu d’in Segedinti, cont. Ráday. Oratorele se dechiara multiumitu cu promissiunea ministrului, d’a ordina investigatiune, si ie actu despre respunsu. Em. Sim o n y isi presinta votulu seu separatu in cestiunea bancei. — Se va tipări si distribui. Ignatiu D i e 11 r i c burgeza respunsulu la interpellatiunea sa, făcută cu privire la intentiunea guvernului d’a numi de judecatoriu la curtea suprema pre unu individu, precum se duce, necualificatu. — Ministrulu-presiedinte se indoiesce ca vre-unu deputatu sa aiba dreptulu d’a interpella guvernulu in privinti’a unei numiri, carea n’a urmatu inca, si despre carea, prin urmare, neci nu pote ave cunosciintia ; cu tote aceste inse oratorele promitte a respunde interpellantelui inca înainte de prorogarea camerei. — Ign. Diettrich e multiumitu cu acesta dechiaratiune. Des. Fittler interpelleza pre ministrulu de comunicatiune in privinti’a stadiului in care au ajunsu negociatiunile privitorie la accordarea concessiunii pentru construirea călii ferate Bud’a-Neuszöny. — Se va comunică ministrului concemninte. Ministrulu de culte si instrucţiune publica, Teod. Pauler, respondiendu la interpellatiunea lui Greg. Simay, făcută cu privire la introducerea studiului privatu la facultatea juridica a universităţii pestane, spune, că de comunii studiulu privatu se concede numai unde este vorba despre cualificatiunea pentru ocupatiune practica, nu inse si acolo unde se trateza despre perfectionarea scientifica mai inalta si despre obtienerea titlului de doctoru in drepturi ; cu tote aceste ministeriulu concede in unele casuri esceptiimale si studiulu privatu pentru cascigarea gradului de doctoru. — Interpellantele este multiumitu cu respunsulu ministrului, si camer’a ie actu despre elu. Ministrulu financieloru, Carolu Kerkapoly, raspunde la interpellatiunea deputatului Ed. Horn in cestiunea bancei, si presinta unu projectu de resolutiune, conformu caruia obiectulu d’in cestiune se va pertrata, după redeschiderea siedintieloru de tomna, in loculu primu. — Fiindu interpellantele absinte, i se reserva dreptulu d’a-si face observările cu privire la respunsulu ministrului, ora projectulu de resolutiune se va tipări si pune la ordinea dîlei. Ign. Hajdú pune pre biuroulu camerei registrulu 45, despre petitiunile deliberate de comissiunea petitionaria. — Eegistrulu se va tipări si pune la ordinea dîlei in siedinti’a de mercuri. Trecandu apoi camer’a la ordinea dîlei, se cetescu a treia ora si primescu definitivu proiectele de legi deliberate in siedin’a de la 3. iuniu. — Se tramitu camerei magnatiloru spre pertratare. Urmeza projectulu de lege despre construirea stradei cercuale in Pest’a si se primesce, nemodificatu, in generalii si specialui. De asemenea se admiite, fără observatiune, si projectulu de lege privitoriu la scutirea de la timbru si alte competintie a împrumutului de cinci millione florini alu cetatii Pest’a. — După ace’a se voteza fara observatiune bugetulu camerei pre lun’a lui iuniu, in suma de 83.713 fi., si cu acést’a Siedinti’a se inehiaia la 1 ora d. m. Siedinti’a de la 6. iuniu 1871. Siedinti’a se deschide la 10 ore a. m., sub presidiulu ordinariu alu presiedintelui Paulu Somssich. Pre bancele ministeriali : C. Kerkapoly, Teod, Pauler si Ville, Tóth. Se cetesce si verifica procesulu verbalu alu siedintiei precedinte. Deputatulu Toma Péchy presinta una petitiune, carea se trece la comissiunea petitionaria. Mircea B. Stanscu: Onorari, camera ! Inca sub decurgerea ciclului espiratu de siedintie am fostu adressatu dlui ministru de interne o interpellatiune in meritulu procedurei privitorie la denumirea prefectului (comitelui supremii pentru comitatulu Aradului. In restempulu acestua inse a venitu la socotel’a dlui ministru de interne, ca, in locu de a respunde la interpellatiunea mea, se impla loculu vacante d’in comitatulu Aradului cu unu prefectii nou. Sa se dîca, sa faca si se faca. Departe se fia de mine a me demite la critica asupra personei individului denumitii, caci pre denumitulu Petru Atzél, ca pre persona, lu stimezu si eu, — in contr’a personei lui n’am de a face esceptiuni. Dar’, de-orace o sciu pre bine, precum d’impreuna cu mine o ciu si toti aceia, cari cunoscu mai de-aprope pre Petru Atzél, câ elu nu scie romanesce de feiu , de ora ce se scie de comunu, că iu comitatulu Aradului romanii făcu majoritatea preponderente, cari dara aru meritu, câ guvernulu magiam se mai fia si dreptu si loiale facia de romani, daca neci nu d’iu respectulu, câ tandem aliquando se se consolideze bun’a intielegere intre magiari si romani, de ce guvernului actuale — asie se pare — puciuu i pasa, desî patri’a si toti fiii ei, cari si iubescu patri’a comune, aru avé cea maimare trebuintia de dîs’a buna armonia, cu deosebire intre impregiurările de facta, — dar’ mai vertosu d’in respectulu, că in nenumerate adresse se totu apromisera si accentuară sacrele cuvinte de „dreptate“ si „loialitate“, era magiarulu cu mandria duce despre