Federatiunea, august 1871 (Anul 4, nr. 79-90)

1871-08-02 / nr. 79

cernu a­minte — câ va sb­edbe si istori’a resbelului fran­­co-teutonu. Noi ne-amu bucuratu tare la cetirea acestoru auunciuri, si ne-amu interesatu cu atâtu mai multu de d. Alesandre, cu câtu coloni’a nóstra de aici e mica.­ amu cercatu si intre­­batu preste totu loculu de d. Alesandre, vnse indesiertu. Abia după câte­ va lune amu aflatu de la unu teneru ce ni s’a re­­comendatu de agentele d-sale, câ d-lu Alesandre nu se afla in Graeciu. Aceiu teneru — cu numele M i e s­c­u , care de presentu colinda prin provincie după prenumeranti la opuiu dini Alesandre, câtu si a dlui Bojoru — ii spunea câ d-lu Alesandre, acuşi e in Veneti’a, acuşi in Florenti’a, acuşi in Berlinu, acuşi in Brussell­a etc. — D’intre toti Romanii de aici până acum’a nime nu a avutu fericerea de a face cu­­noscintia cu d. Alesandre, de­sî d-lui s’a aflatu si aice pre­cum ni a spusu editorele, cea ce deducemu si de acolo câ domnealui a publicatu epistole cu datulu de aice (vedi d. e. n. 25 alu „Gazelei Tr.“) totu d-lu Miescu ne spuneâ, câ dlu Alesandre va edâ — precum insu­si dumnealui promisese — si istori’a res­belului. In urma ne-amu miratu câ opuiu amintitu a esîtu sub numele d. A. Bujoru. Ne-amu interesatu a sei cine e dlu Bujoru, inso iu desiertu. Nime de aice nu ni scie dă infor­­matiuni despre unu atare domnu, ba insu­si d. editore Paulu Cieslaru ni-a spusu in dîlele d’in urma, ca d. B. nu se afla in Graz si câ neci nu lu cunosce. Bogandu-lu inse se nn dee celu pucinu adres’a, ni-a respunsu ca neci chiaru d-lui nu­ o scie, cîi­ci d. B. n’are locu stabilu. Astfeliu o patîramu si cu d. Miescu. Voindu a ne pune in corespondintia cu d. Alesandre, care atunci — după d. Miescu — era in Florenti’a, nu ni-a lasatu si spedâmu noi epistol’a, ci asta sarcina o lua d-lui a supr’a-si. Atât’a scimu noi până acum’a despre acești literati romani. D’in totu lucrulu acestu misteriosu nu intielegemu nemica. Nu intielegemu cura unu librariu pote se primésca edarea unui opu literariu fara a cunosce pre autorele lui.*) Nu intielegemu pentru ce d-nii autori — daca-su duci — fiindu asié mari Romani câtu intregu venitulu opului .Istori’a resbelukii“ l’au destinatu pentru nenorocitii fran­­cesi, fugu si se ascundu de Romanii de aici, sciindu intre altele si d’in diurnalistica, ca aici se afla o societate roma­­nesca. Pentru noi totu lucrulu e o enigma. Acesta deslucire ne credemu detori a o face in inte­resuri si spre orientarea publicului, si in specie pentru amicii si fratii interpelatori. Asta-data, asceptandu deslegarea acestei enigme, nein­­tielesa pentru noi, d­in partea autoriloru si a editoriului, ne marginimu a atrage atenţiunea publicului romanu a­supr’a acestui lucru. In numele coloniei romani de aici-a. A. P. Aleii. V­AMETATI. (Essemple demne de imunitatii.) Ni se scrie d’in Maramuresiu : Comun’a Stremtur’a, lumi­nata de binevoitorii sei conducători (Basiliu C­a­r­a­c­i­o­n­i, protopopu, Demetriu Hodoru, jurasspre onor. si Vasi­­liu G­u­­­i­n­u , fosta jude comunala) a cascigatu­­ntimpu de unu apu si diumetate in favorulu scolei comunale 2500 fl. prin clădirea a 1000 stangeni de drumu comitatensu. Mai departe, in protopopiatulu Marei, mai multe comune si-au creatu fonduri scolare prin oferte si obligatiuni spon­tanee, firesce, totu d’in indemnulu conducatoriloru zelosi, Ioanu P o p­u , protopopu, si Ionu D o b o s­u , preutu, etc. — In fine in comun’a Slatin’a de langa Tiss’a se tienu prelectiuni dominecale frecventate de ascultători numeroși. P. ou. d. Vicariu P a v e­­­u si capelanulu seu dlu B­e­­rindea desvolta multa activitate pentru instruirea adul­­tiloru d’in acea comuna. Poporulu romanu e bunu si gata a-si crea una sotie mai buna, numai se aiba conducători de treba, iubitori de popor si nepreocupati numai si sin­gura de interessele lor proprie. Imiteze totu satuli romanu essemplulu comunei Stremtur’a, jertfesca in câti­va ani după olalta una particica d’in activitatea sa in favorulu scolei, si in scurtu, caus’a invetiamentului nostru nu va aterna de la gratî’a stapaniloru nostri magiari, sub auspiciele carora­ a, poporulu romanu nu va scapă nice una­ data d’in intunere­­culu ce Iu cuprinde. *** (Inveninare d’in nebăgare de se­­m­a.) Dîtele acestea s’a pertractatu înaintea tribunalului d’in Clusiu unu casu interesantu dar’ toto­data tristu, carele pote servi de invetiatura pentru multi. Casulu e­ urmatoriu: Unu lucratoriu boemu cu numele H. s’a fostu dusu in muntii de la Hodinu ce se gatesca asebie, de cari avea trebuintia pentru prepararea lemnusieloru ; in cas’a de la munte inse erau atâtu de multi sioreci, incâtu neci vestmintele nu erau scutite de ei, deci pentru a scapă de acești ospeti neplăcuți, colegulu seu F. fabricantu de lemnusie, a mestecatu intre farina arsenicu si mistur­a acéstea o dede sioreciloru. Intre aceea F. se bolnavi si asie trebui sa parasesca mun­ții, dar’ H. remanendu acolo, lu rogu se-i lase lui farin’a cu arsenicu, ce’a ce F. a si facutu. Nu trecu multu tem­pu si H. se intorse de la munţi si că omu seracu si-adu­­na putien’a farina ce o mai avea legandu-o in unu sacule­­tiu, si farin’a mestecată cu arsenicu in altulu si ambele le asiediu in una lada, carea o tramise apoi la locuinti’a lui in Hodinu ; muirea lui, nesciindu nimicu despre insemneta­­tea saciloru si vedîendu ca in ambele saculetie e farina le mesteca la­olalta, si gali d’in ea inca in aceea­si dî mân­care pentru 9 lucratori. Abie au mancatu inse, d’in mân­carea gătită estu­ modu, si lucratorii d’impreuna cu muie­rea se semlîra reu ; se tramise indata după medicu, prin ajutoriulu caruia 8 lucratori fure scapati, muierea lui H. si unu lucratoriu vise, pre langa tota ostenel’a medicului, deveni victim’a inveninarii. La pertractarea finale, tienuta la 22. iuliu, H. si F. că acusati stetera înaintea tribunalului, si anu­me H. pentru delictulu comisu contr­a sicuritatii vietiei, era F. pentru abatere de lege comisa prin folosirea arsenicului. Tribunalulu, luandu in consideratiune cercustantiele mitigato­­rie, a condaranatu pre H. la inchisore de 10 dîle, er’ pre F. la inchisore de 3 dîle. * * *(Numit i.) DD. Gerasimu R­a t i­u , fostu ofi­cianţu­ la direcţiunea centrale a despartiementuli salinariu la ministeriulu de financie, Gabriel Mihályi, juristu absolutu si Demianu Dragonescu, practicante, sunt numiţi adjuncţi de concepisti la ministreriulu de financie. — Br. Otcaru Schlechta este numitu, prin unu decretu alu Majestatii Sale, cu datulu 23. 1. tr., aginte diplomaticii si consulu generale in Bucuresci si totu-odata plenipotentî­­atu alu comissiunii dunărene europene. „.** (După p r­o i a c h e p e n e a g u.) Tocmai primiramn soirea, ca in adunarea ultima a comitatului Chioru s’ar’ fi intemplatu lucruri nu de pucina insemnetate pentru cronic’a si analele acelui comitatu. Ni se scrie ade­­ca, ca romanii si ungurii la-olalta aru fi dechiaratu solemnu si aprope in unanimitate, câ nu mai potu suferi in fruntea afaceriloru comitatului pre prefectulu actualu, Dlu Nicolau U­­ f a­­­u s­u , si câ si-aru fi esprimatu dorinti’a se li se die unu prefectu romanu. Motivulu, ce a scosu pre Chio­­rani d’iu nepassarea numai loru caracteristica si a produsu acesta neasceptata, dar’ dorita eruptiune, se dice a fi, cu Dlu Ujfalusy, că unulu care siede pre trei scaune si trage plata după trei titluri, nu numai câ n’a lucratu in favorulu comitatului, cu ocasiunea organisarii tribunaleloru de prim’a instantia, ci chiaru asa a fostu caus’a, ca comitatulu Chio­rului n'a capetatu tribunalu de prim’a instantia. — Dlu Uj­falusy se dîce, fia parasitu adunarea tare mahnitu si su­­peratu, si nimene nu s’a aflatu se-lu petreca baremu pana la nsia afara. Dar’ canu’a merge de atâtea ori la apa până e’se sparge, si apoi Dip IUfalusu s’a iasielatu reu daca a crediutu, cas Chioranii sunt nisce oi de mulsu si de tuusu. Regretâmu numai, ca dlu prefectu alu Chiorului, prevediendu unu asemenea in­cidentu, provenitu din natur’a lucruriloru si a fapteloru­rsale, nu s’a induratu a se retra­ge mai de multu d’iu postulu de prefectu ; acestu­a ar’ fi fostu uuu pasu consultu si laudabilu d’iu partea Dsale, de ora­ ce pre de uaa parte se cruttă insu­si de neplăceri si "rusîne, or’ pre de alta parte scapă si comitatulu de batu- I jocur’a, ce i s’a facutm"^ ^ (I n f a 1 1 i b i 1 i s t i dec­­­rifa­t­i.) In nume­­rulu trecutu anunciaramu prin una scrie electrica d’in Rom’a, cu trei-spre-diece episcopi d’in Ungari’a au recunoscutii si ram­initu dogm’a de infailibilitate. Acum ne aflâmi­n puse­­tiunea de a-i poté insîră pre toti după nume,­­ acesti­a sunt : Episcopulu de Agn’a, Neusohl, Nitr’a, Casiovi’a, Cinci- Beserice, Satu-Mare, Sabaria, Zengu, Vesprimu, Iaurinu, Lugosiu si Oradea-Mare (unde sunt duci, unulu rom. cato­­licu, si altu gr. catolicu.) — Facia cu procederea acestoru infallibilisti episcopi avemu si observâmu, câ in tota Unga­­ri’a numai episcopulu de Alb’a-Regia, Vincentiu Jekelfalusy, a fostu de la inceputu pentru infailibilitate, pre candu par­tea cea mai mare a episcopiloru protestă si conabateă in­failibilitatea in form’a si essenti’a sa. Este cunoscuta apoi si impregiurarea, ca guvernulu magiari, dandu-si aerulu de liberalu, a tramisu inca pre timpulu desbateriloru congres­­sului una epistola catra episcopii si prelatii magiari, in ca­rea­i amenintia cu cuvintele „daca veti recunosee dognari infailibilitatii, apoi sa vi atribuiti numai voe consecintiele.“ Aceste cuvinte păru a fi avutu pre­ care influintia pre aceiu tempu, dar’ asta­ di, precum se vede, nu le mai considera nimene, si de aceea nu vine a crede, ca guvernulu mr­ giaru a jocatu insu­si pre jesuituiu si a adem­euitu lumea cu vorbe gole liberale. Vomu vedé inse, cari potu sa fia conseein­­tiele. Sciri electrice. P r a g’a, 29. iuliu. Foiele celtice vorbesc­ cu mare furia despre întrevederea de la Gastein. „Po­litik“ dice : Unu- amestescu alu lui Bismarck in politic’a interna trebue respinsu. Florent­i’a, 29. iuliu. Press’a oficiosa ita­liana, adressandu-se cktra diplomatii francesi dîce, cu dorintiele pre pentru Poloni’a, cari in fi­i­care anu s’au manifestatu in carier’a francesa, n’au adusu poloniloru nice unu folosu, pre candu d’in contr’a referintiiloru francese cktra Rusi’a li au causatu cea mai mare stricatiune ; deci, nu pote sa fia consultu, a urma in asemenea modu si fa­cia cu Itali’a si a manifesta dorintie desierte in favorulu Vaticanului, precum s’a intemplatu acest’a in siedinti’a de la 22. iuliu a adui­hrii natiunale. Scutari, 30. iuliu Albanesii nu voru sa depună armele, prina nu li se voru garantă drep­turile loru cele vechi. Petru pole, 31. iuliu. Unu ucasi alu tiarului dispune, ca toti emigrantii d­in Poloni­a rusesca, precum si d’in părtile vestice ale impe­riului, la reintorcerea loru sunt de a se trata in Bensulu dispusetiuniloru luate cu ocasiunea insu­­rectiunii polonese d’in 1830 ; aceste dispusetiuni dîcu, ci emigrantii sunt de a se presenta mai antâiu înaintea tribunaleloru competente, ale ca­­roru olariri sunt de a se asterne apoi tiarului. Alessandr­i’a, 31. iuliu. D­iferinti’a in­tre consolulu franc­eu si vice-regele Egiptului se pote privi cu complanata. Tribunalulu de arbitri a datu essentîalminte dreptu consulelui, dar’ a desaprobatu form’a procederei sale. Carlovitiu, 31. iuliu. Congressulu a de­­cretatu, ca in 27. iuliu. st. v. se alega patriarehu. La finea siedintiei, admin­istratorulu fu. salutatu cu striguri sgomotose de „sa traiesca “ V­i­e n’a, 31. iuliu. Tiarulu Vilhelmu sosesce mercuri­a venitoria in Gastein. întrevederea va avè locu definitivu in Gastein. Vie n’a, 1. augustu. Conferintiele cu locutie­­netorii provincieloru pentru schimbarea sistemului de alegere se voiu inchiaiâ inca in cursulu aces­tei septemane. Contele Clam-Martinitz, pre care Rieger l’a prevenitu, sosesce asta­ di aici si, pre­cum se vedu a­stâ lucrurile, impacatiunea se va inchiaiâ perfectu in dîtele cele mai de aprope. — Brosiur’a „Contele Hohenwart, si amicii constitu­­tiunii“ se considera ca programa alu guvernului. *) Pseudonimele de „Alessandre“ ori „Bujoru“ — daca sunt pseudonime — nu potu servi de causa spre a combate pre autorii d’in cestiune. Este unu lucru preacunoscutu, ca multi scriitori francesi, nemti, etc. unii chiaru (Tiu cei cu reputatiune, se folosescu de pseudonime, Oi. e. Anastasiu ^r­iu-Auersperg, aristocratu precunoscutu in Austri’a). Ces- Bunea este, daca opurile autoriloru respectivi, sunt bune ? Bha? Aici critic’a impartiala are se-si faca detorinti’a. — Bân lipsitu si ni lipsesce tempulu d’a poté face critica ^kjjCompendiului de statistica“ a Dlui C. AU',r®lra. Bnai vertosu, câ sunt a se rectifici una in re mni­­. Bg, ceea ce da m­ultu lucru, si diurnalistii mi«4is-( Bk tempu, trebue dar câ altii se se apuce ilfi Blot in ce putem u observi asta data e.­de. câ DI.. ^Lar’itee mai bine daca s'aO a ce-va­d mai ^gimbei rom. câ-ci li : — Rromane.. Red. Publicatiune­a* Cuponulu actiuniloru la fondulu nostru de intemeiare, pre care s’au depusu 40%, se va solvi in 1. augustu a. c. atâtu la cass’a nostra centrala in loou, câtu si la directiu­nile trenutali in Sabiiu,­­Brassiovu, si Timisiora, cu 1 fi. 5 cr. v. a. Sabiiu, in Iuliu 1871. Direcțiunea generala a bancei gen. de asecuratiune reciproca „Transilvania."1 316 A n u n c i ti. Societatea teatrale romana, sub direcțiunea Dlui M. Pascali, va dă 6 representatiuni teatrale in Lugosiu ir : 2, 3, 5, 6, 8 si 9. augustu cal. nou. Avendu onore a aduce acésta plăcută scrie la cuno­­scinti’a onor. publicu romaira invitamu totu­ de-odata pre toti amatorii si partenitorii teatrului romanu a partecipa in nu­mera câtu se pote de mare la aceste representatiuni artistice ale Taliei romane. Lugosiu, in 27. iuliu, 1871. Comitatulu arangiatoriu.*­ * Acestu auunciu ni­ se tramise d’iu doue parti, dar’ d’iu intemplare amendoue epistolele ni sosiră cu post­a de sera la 7. ore precisu, precandu ururi de sambeta se punea sub teasca. Red. Propriet., edit. si red. respundiet. : ALES. SIOMASIU. Burs’a de Vien’a de la 1. augustu, 1811. 5°/0 metall. 59.40 Imprum. nat. 69.10 Sorti d’iu 1860 103.80 Act. de banca 767.— Act. inst. cred. 287.90 Londra 122.40 Argintu 121.— Galbenu 5.83 Napoleond’or 9.76 ’/2 S-a tiparitu in Pest’a lSi­n­in Victoru­l Hornyánszky Strad’a Idoliloru Nr. 20.

Next