Federatiunea, septembrie 1871 (Anul 4, nr. 91-99)

1871-09-01 / nr. 91

Locuinti’a Redactorului si ((HirslBri'« Hedactiunii e in trat’a trăgători­ului [t,o veszutoza], Nr 5. Scrisorile nefrancate nu se vorn primi decati numai de la corespun­­dintii regulari ai „Federatiunii.“ Artictii tramisi si nepublicati se voru arde. Jir. 91- 559. I*est’a, Mercuri, 13./i. sept., 1871. Anulu alu patrulea JMLDCCCLXXI. Diurnalu politicu, literariu, comercialii si economicii. Va est Mercuri­a, Tineri­a si Dominec’a. Pred­oiu di Pre numera dune: Pre trei lune . . . 3 fl. v. a Pre aiese lune . . . 6 „ „ Pre anulu intregu . 12 ^ ” „ Penti’n ilom­ani’« , prea. intregu 30 Fr. = 30 Lei n. » „6 luno « .. = 16 „ „ ” 3 ~ 8 „ = 8 „ „ Pentru Insertiuul : 10 or. de linia,si 30 or. tacs’a tim­brare pentru fiesce­ care publica­tions separatu. In loculu deschisu 20 or. de linia. Unu esemplariu costa 10 cr- Pest’»,’ 31. aug., Abié se terminară ceremoniele de intalnire a monarciloru si diplomatiloru austro-prusesci in Sa­­lisburgi­a, si éta ck ne aflamu in una epoca a des­­copeririloru , combinatiuniloru si a molcomiri­­loru officiale. Asié diuariele officiale au inceputu a ventila velulu secretului, care planeza a­supr’a conferintieloru despre infailibilitatea papei si des­pre cestiunea romana (papala). Anume for’a offi­ciale „Deutsche R.­C.“ comunica, ck, afara de at­­titudinea ce voiescu a observă guvernele d’in Aus­tri’a si Germani’a facia de cestiunea infailibilitatii, consultarile ambiloru cancelari imperiali s’au es­­tinsu si a­supr’a reporteloru romane. Câtu despre conduit’a guverneloru nemtiesci facia de dogm­’a infailibilitatii, ace’a e degik desemnata prin puse­­tiunea luata de guvernulu prusescu in acésta ces­­tiune, si pre care cancelariulu austriacu ar’ fi aprobatu-o pre deplinu. Cu privire la cestiunea poterii lumesci a papei, se afirma ca ambii can­celari aru fi privitu-o de una afacere curatu in­terna a Italiei, era câtu despre poterea lui spire­­tuale s’a decisu, ch­e detorinti’a Italiei d’a nu im­­pedecâ pre santulu părinte in esercerea drepturi­­loru sale spiretuale si d’a assigura esecutarea legii de garantia. — Cu alte cuvinte, aceste descoperiri nu ni spunu alta­ ce, decâtu ce s’au vorbitu multu despre cestiunea infailibilitatii, dar’ nu s’a decisu nemica, si ce notele voru rem­ané si pre venitoriu unic’a arma a guverneloru contr’a uneltiriloru ie­­suitismului* Resultatulu alegeriloru dietali d’in Austri’a si convingerea, ck gi­vernulu va dispune in noulu Reichs­­rath despre una majoritate de done d’in trei parti, necessaria pentru a se poté esoperă revisiunea con­­stitutiunii, pare ca au decisu pre aderintii partitei constitutionale la una tactica noua. Ei adeca s’au resolvitu a invetiu de la contrarii loru, si or­ganele loru anuncia, ca acuma partit­a constitutio­­nala chiaru asié va rem­ané departe de Reichsrath, precum au facutu paina acum­a, contrarii loru cu atât’a succesu. Venitoriulu va areta, daca acésta procedere a loru va correspunde scopului la care tientescu, dar’ la totu casulu ea reversa lumina sufficienta a­supr’a manurrii doctrinei constitutio­nale prin anteluptatorii de plina acum’a ai parla­mentarismului in Austri­a. Daca partit’a constitu­tionale, carea in limbagiu vulgaru se numescu nemții dedați o domni a­supr’a celoru­a­lalte popore, vo­­iesce intru adeveru se remana departe de Reichs­rath, atunci lucru naturalu ca ea inca trebue se sufe­ră, ca se i se faca totu ace’a imputare, ce a fa­­cutu-o cehiloru, si adeca cum­ ce ea tientesce intr’acolo d’a documentă impossibilitatea regimului constitutionale in Austri’a. Câtu despre resultatulu alegeriloru, meritulu e a se ascrie mai alesu alegeri­loru d’in Moravi’a, ce partit’a ministriala va obtiené majoritatea de doue d’in trei parti. Si anume, la casu candu cehii si declaranţii moravi si­ voru tra­­mite deputaţii loru in Reicsrath, acestu­a se va compune d’in 60 de aderinti si cam d’in 138 con­trari ai constitutiunii, si estu-modu s’ar fi recul­­tatu majoritata de doue d’in 3 parti, necessaria pentru schimbarea constitutiunii. — Dinam­ele guverna­mentali d’in Vien’a ni comunicară dîtele trecute scrrea, ck mai de curandu s’a realisatu in m­odu definitivu si impacatiunea cu provinciele Carnioli’a, Carinthi’a, Tirolu, etc., si ck aceste tiere inca sunt pre deplinu liniscite că si Boemi’a, — cu tote aces­te inse prna acum’a nu se soie prejce base s’au realisatu aceste complanki, că­ci guvernulu nu permite că se se redice velulu, ci tiene inca in secretu negociatiunile lui cu corifeii natiunalitati­­loru. Dar’ nu va trebui se asceptâmu multu, că­ci preste câte­va dîte se voru intruni dietele differi­­teloru provincie, si atunci guvernulu va fi silitu se iese la lumina cu planulu seu. Guvernulu ungurescu s’a decisu in fine a pro­­cede câtu mai strictu contr’a episcopiloru renitenti d’in Ungari’a. In urm’a conduitei sale observata facia de cestiunea infallibilitatii, episcopulu d’in Alb’a-Regia Jekelfalussy fi chiamatu de monar­­culu la Pest’a ad audierdum verbum regi­um. Scen’a se petrecu­ in consiliulu ministerialu de ieri, 11. 1. c., la care s’a presentatu si episcopulu infallibistu. In absinti’a Majestatii Sale, ministrulu­­presiedinte Andrăssy ceti unu autografu impera­­tescu, prin care monarculu nesaproba si condamna in modu resolutu procederea episcopului cu pri­vire la publicarea dogmei de infailibilitate si la nerespectarea legalului jus plăceri a regelui. După cetirea acestui autografu, care de altmintrelea e indreptatu in modu indirectu catra intregu episco­­patulu catolicii d’in Ungari’a, episcopulu dechiark, ce se supune si accomodeza poterii regesei, si cu acést’a s’a terminatu totulu. Adunarea generala a Societăţii acad. rom. d­in Bucuresci. Siedinti’a pren. de Marti 10/22. aug. 1871. Se deschide la 1 ora d. m. sub presidiulu ord. fiindu de facta membrii : Laurianu, Massimu, Baritiu, Sionu, Pa­­piu, Ionescu, Urechia, Hodosiu, Romanu, Odobescu, Babesiu si mai tardîoru, cam de la mediulu siedintiei : Cogalniceanu. — Se citesce protocolulu sied, trecute si se aproba ; apoi secretariulu gener­­aliu Societăţii, Massimu cetesce reportulu Delegatiunii, care pentru siedinti’a publica de Joi (12/24. aug.) se si tipări, impartîndu-se nu numai intre membri, ci si intre numerosulu publicu. (A se vedea mai josu — Red.) P a p­­­u cere a se pune in acestu reportu cifrele ge­nerale despre starea financiaria a societății, a­nume : care fusese starea fonduriloru cu finea annului trec. si care este estu-annu, — s’a spesatu atât’a, au remasu atât’a, etc. cu unu cuventu : conspectulu generalu despre starea financia­ria. Se primesce, era secret, gener. este invitatu a supleni acesta lacuna, dar’ numai in cifre generale, fiin­a urelie spe­ciale cuprinse in bilanci’a cassariului allaturata la reportulu Delegatiunii. (Membrulu Cogalniceanu sosesce.) Hodosiu observa ca in reportu nu s’a relevatu impregiurarea, ca ! Delegatiunea in urmarea conclusului luatu inca in sessiunea­­­tr. va intră in relatiune cu membrii absenți d’in acea ses­­siune, pentru ca se lucredie si ei la Diction­ariu. Se spună dara Delegatiunea, facutu-au scu ba ? Presied, spune câ s’a facutu. Odobescu anuncia câ nu pote face, pentru estu­­ariu, discursulu de receptiune. Urechia pune întrebarea: Nu crede societatea câ e necessariu a se spune caus’a len­­torei, pentru câ detractorii societarii acad. sé nu aiba trecere la publiculu cellu mare ? Cere ca sé se spună modulu, cum au lucratu cam tote academiele d’in Europ’a. Ionescu face propunerea ca sé se sterga d’in reportulu delegatiunii cuvintele relative la reducerea subventiunii statului. P­a p i­u secunda. Massimu apera testulu, dîcundu : Unu Zappa, fiiu adoptivui allu României, au datu fondulu aprope de 200 mii lei, pre candu guvernulu tierrei nu du neci macaru celle 20 mii lei la ce se oblegasse insu­si, după ce totu ellu a convocatu societatea, dice in fine, ca se pote vorbi a­supr­a lucrului chiaru si in siedintia publica. — Câtu pen­tru propunerea dlui Urechia, dice câ s’a facutu destullu pre largu in reportulu deleg, d’in anu. tr. era câtu pentru d. Odobescu nu se scieâ câ nu va face discurs, de re­cept , prin urmare s’a trecutu in reportu. Babesiu dice, câ i pare forte reu câ guvernulu a redussu subventiunea, si câ prin urmare e adeveratu ceea ce s’a dîssu in reportu, ba inca ar’ trebui a se pune mai multe si mai aspre cuvinte deci se se pastredie cuvintele »cu părere de reu.“ C o g a 1- | niceanu aproba propunerea dlui Ionescu si afirma cu d. Papiu câ cifrele sunt destullu de elocinte, cere suprimerea cuvinteloru de apostrofare, ca unele ce sunt mai pre­josu de demnitatea societăţii. Massimo in numele delega­tiunii, la intrebarea lui Hodosiu, face impartesîri parteculari după afirmatiunea generala a presiedintelui, ca delegat, au intratu in relatiuni cu membrii absenţi si cu anume : mem­brii Ionescu si Romanu au respunsu că voru lucră si lucra dar’ n’a gatatu inca. Cipariu au respunsu tardîu câ n’a po­­tutu până acum, avendu vnse liter’a T. d’in partea a II. Diet, pote se lucredie in viitoriu, dîce d. secret, gen. si crede ca reveriuti’a sa părintele Timotheu va si lucră. S­i­­­e r’a n’au restiunsu la invitarea de a lucră. Babe­siu, precum se scie au refusatu d’a lucră. Hodosiu cere a se trece in reportu tote câte impartesî d. secret, gener. Massimu revine la observatiunea lui Papiu, des­pre starea financiaria si amentirea operateloru intrate pen­tru Diet., câtu pentru cea­­ d’antania, dîce ce se pote face s se va supleni, cu tote că bilanci’a allaturata ar’ fi singura de ajunsu, — era câtu pentru cea d’in urma observa, câ in reportu amentirea nu are locu pentru câ operatele au sositu si s­a presentatu in sessiunea actuala, precandu re­portulu cuprinde actele delegatiunii de preste annu pana la deschiderea sessiunii presinte, prin urmare se intiellege ca nu se pote trece in reportu. Acesta observatiune se afla a fi bine întemeiata, dara Papiu insiste pentru cest. financ, d’a se trece in reportu cifrele generale. Massimu dîce : nu se face amentire in rep. pentru ca se citesce in sied, unde se va numi comissiunea, carea va avéa se cercetedie socotellele si se faca observările. Presiedintele dîce cu totu ce cere d. Papiu, este, de­si numai per api­ces. Odobescu, Urechia si Cogalniceanu ceru a se trece in reportu cifrele gen. Majoritatea aproba si delegatiunea dechiara ca se va face. Cuvintele „cu părere de reu“ resuscita noua discua­siune. Babesiu insiste a se tiene in reportu. Sionu crede ca se face reu tienendu-se. Papiu face propune­rea că după assiomia „opposita juxta se invicem posita ma« gis elucescunt“ se se arete publicului »marimea“ scopului si „micimea“ medielor“, apoi per „tangentem“ se pote amin­ti puru si simplu reducerea subventiunii. Baritiu cere suprimerea »părerii de reu“­ca nedemna de societate. — Ma­joritatea decide a se suprime cuvintele de certa (precum s’a dîssu mai susu) era cestiunea sulevata de d. Papiu se­ama­­na pentru reportulu d’in siedinti’a solemna, in care se pote vorbi despre acést’a. Ionescu cere tipărirea reportului. Co­galniceanu aproba ideea tiparirei pentru publicu, carui­a, venindu la siedintia, bine este a i­ se da in mana reportulu, se decide a se tipar! (precum s’a mai dîssu.) Papiu anuncia ca nu e gata cu­ dissertatiunea isto­rica a­supr’a lui Cantemiru, dar’ promite a face pre anulu viu­, după ce va fi mai adunatu unele documente cari i lipsescu si despre cari crede ca s’ar poté găsi. Cogalniceanu dîce câ ar fi de cellu mai mare interssu a se tipări scrip­tele (calletori’a) Archi-Eppului Macariu. (Observări: o face D. Hasdeu !) Papiu dice, câ ar fi bine discursulu de ori­ginea Romaniloru, in cari Cantemiru vorbesce ,de originibus familiarum Boiarorum". Cantemiru insu­si spune ca academi’a d’in Berlinu l’a provocatu a face »Descripție Moldaviae,“ si câ prin urmare bine ar fi a întrebă: de nu cum­va possede acad. de Berlinu nescari correspondintie de a­le lui Cantemiru. In fine crede, câ „chronicon Moldo-Valachiae“ despre care vorbesce Cantemiru, pote sé se afle. I o n e s­­c­u dîce câ nu se afla, pentru câ neci nu esistu mai multe opere de la Cantemiru, câ­ ce esiste una carte in lim­­b’a francese in care se cuprinde elenculu opereloru lui Can­­temiru. Urechia impartesisce ck are poesiele lui Antiochu Cantemiru si ck ar fi bine a se tipări intr’una collectiune tote operele Cantemiresciloru. Odobescu vorbesce des­pre una carte in carea se afla insurate mai multe familie moldovenesci, cari au insocitu pre Cantemiru. Totodată, ca reportoru allu comisiunii cesariane, face resumerea (Sinopsea) reportului si mai alesu a conclusiuniloru luate de comissiu­­ne. Se decide a se ceti reportulu in sied. viit. asie precum este in liniamente, remanendu cetirea per extensum pentru sied, publica de joi. — Mai multi d’intre membri sufeva cestiunea localului societarii, cerendu a se lua mesure ca so­­ciet, se aiba in fine unu localu propriu si se nu amble d’in­­tr’unu auditoriu intraltulu allu facultatii de litere. Tempulu fiindu innaintatu, cestiunea se amana si sied, se redica du­pă 5 ore ser’a. Reportulu secretariului generalu, presentatu societăţii academice in siedinti’a de la 12/24. aug. 1871. „Domnii mei ! D’in lucrarile proiectate a se esecută in cursulu annului incetatu, s’au tiparitu, anunciatu si pusu de mai multe lune in vendiare operele complete alle lui Tacitu, tradusse de reposatulu si demnu collegu allu nostru Gabrielu Munteanu. Avemu de a multiami onoratului nostru collegu Gr. Baritiu pentru prompta si bun’a essecutiune a acestei tipăriri. Anualile de pre annulu 1870 iaca au esîtu d’in tipariu si s’au anunciatu de mai multe lune. Delegatiu­nea crede, ca Annaliloru societatei ar’ fi sé se dée una mai mare estensiune, atâtu in numerulu essemplarieloru, câtu si allu materiei, asié in câtu, afara de processele verbali alle sessiunei si alte acte officiali alle societatei, — se coprenda

Next