Federatiunea, septembrie 1871 (Anul 4, nr. 91-99)
1871-09-01 / nr. 91
Locuinti’a Redactorului si ((HirslBri'« Hedactiunii e in trat’a trăgătoriului [t,o veszutoza], Nr 5. Scrisorile nefrancate nu se vorn primi decati numai de la corespundintii regulari ai „Federatiunii.“ Artictii tramisi si nepublicati se voru arde. Jir. 91- 559. I*est’a, Mercuri, 13./i. sept., 1871. Anulu alu patrulea JMLDCCCLXXI. Diurnalu politicu, literariu, comercialii si economicii. Va est Mercuria, Tineria si Dominec’a. Predoiu di Pre numera dune: Pre trei lune . . . 3 fl. v. a Pre aiese lune . . . 6 „ „ Pre anulu intregu . 12 ^ ” „ Penti’n ilomani’« , prea. intregu 30 Fr. = 30 Lei n. » „6 luno « .. = 16 „ „ ” 3 ~ 8 „ = 8 „ „ Pentru Insertiuul : 10 or. de linia,si 30 or. tacs’a timbrare pentru fiesce care publications separatu. In loculu deschisu 20 or. de linia. Unu esemplariu costa 10 cr- Pest’»,’ 31. aug., Abié se terminară ceremoniele de intalnire a monarciloru si diplomatiloru austro-prusesci in Salisburgia, si éta ck ne aflamu in una epoca a descopeririloru , combinatiuniloru si a molcomiriloru officiale. Asié diuariele officiale au inceputu a ventila velulu secretului, care planeza asupr’a conferintieloru despre infailibilitatea papei si despre cestiunea romana (papala). Anume for’a officiale „Deutsche R.C.“ comunica, ck, afara de attitudinea ce voiescu a observă guvernele d’in Austri’a si Germani’a facia de cestiunea infailibilitatii, consultarile ambiloru cancelari imperiali s’au estinsu si asupr’a reporteloru romane. Câtu despre conduit’a guverneloru nemtiesci facia de dogm’a infailibilitatii, ace’a e degik desemnata prin pusetiunea luata de guvernulu prusescu in acésta cestiune, si pre care cancelariulu austriacu ar’ fi aprobatu-o pre deplinu. Cu privire la cestiunea poterii lumesci a papei, se afirma ca ambii cancelari aru fi privitu-o de una afacere curatu interna a Italiei, era câtu despre poterea lui spiretuale s’a decisu, che detorinti’a Italiei d’a nu impedecâ pre santulu părinte in esercerea drepturiloru sale spiretuale si d’a assigura esecutarea legii de garantia. — Cu alte cuvinte, aceste descoperiri nu ni spunu alta ce, decâtu ce s’au vorbitu multu despre cestiunea infailibilitatii, dar’ nu s’a decisu nemica, si ce notele voru remané si pre venitoriu unic’a arma a guverneloru contr’a uneltiriloru iesuitismului* Resultatulu alegeriloru dietali d’in Austri’a si convingerea, ck givernulu va dispune in noulu Reichsrath despre una majoritate de done d’in trei parti, necessaria pentru a se poté esoperă revisiunea constitutiunii, pare ca au decisu pre aderintii partitei constitutionale la una tactica noua. Ei adeca s’au resolvitu a invetiu de la contrarii loru, si organele loru anuncia, ca acuma partita constitutionala chiaru asié va remané departe de Reichsrath, precum au facutu paina acuma, contrarii loru cu atât’a succesu. Venitoriulu va areta, daca acésta procedere a loru va correspunde scopului la care tientescu, dar’ la totu casulu ea reversa lumina sufficienta asupr’a manurrii doctrinei constitutionale prin anteluptatorii de plina acum’a ai parlamentarismului in Austria. Daca partit’a constitutionale, carea in limbagiu vulgaru se numescu nemții dedați o domni asupr’a celorualalte popore, voiesce intru adeveru se remana departe de Reichsrath, atunci lucru naturalu ca ea inca trebue se suferă, ca se i se faca totu ace’a imputare, ce a facutu-o cehiloru, si adeca cum ce ea tientesce intr’acolo d’a documentă impossibilitatea regimului constitutionale in Austri’a. Câtu despre resultatulu alegeriloru, meritulu e a se ascrie mai alesu alegeriloru d’in Moravi’a, ce partit’a ministriala va obtiené majoritatea de doue d’in trei parti. Si anume, la casu candu cehii si declaranţii moravi si voru tramite deputaţii loru in Reicsrath, acestua se va compune d’in 60 de aderinti si cam d’in 138 contrari ai constitutiunii, si estu-modu s’ar fi recultatu majoritata de doue d’in 3 parti, necessaria pentru schimbarea constitutiunii. — Dinamele guvernamentali d’in Vien’a ni comunicară dîtele trecute scrrea, ck mai de curandu s’a realisatu in modu definitivu si impacatiunea cu provinciele Carnioli’a, Carinthi’a, Tirolu, etc., si ck aceste tiere inca sunt pre deplinu liniscite că si Boemi’a, — cu tote aceste inse prna acum’a nu se soie prejce base s’au realisatu aceste complanki, căci guvernulu nu permite că se se redice velulu, ci tiene inca in secretu negociatiunile lui cu corifeii natiunalitatiloru. Dar’ nu va trebui se asceptâmu multu, căci preste câteva dîte se voru intruni dietele differiteloru provincie, si atunci guvernulu va fi silitu se iese la lumina cu planulu seu. Guvernulu ungurescu s’a decisu in fine a procede câtu mai strictu contr’a episcopiloru renitenti d’in Ungari’a. In urm’a conduitei sale observata facia de cestiunea infallibilitatii, episcopulu d’in Alb’a-Regia Jekelfalussy fi chiamatu de monarculu la Pest’a ad audierdum verbum regium. Scen’a se petrecu in consiliulu ministerialu de ieri, 11. 1. c., la care s’a presentatu si episcopulu infallibistu. In absinti’a Majestatii Sale, ministrulupresiedinte Andrăssy ceti unu autografu imperatescu, prin care monarculu nesaproba si condamna in modu resolutu procederea episcopului cu privire la publicarea dogmei de infailibilitate si la nerespectarea legalului jus plăceri a regelui. După cetirea acestui autografu, care de altmintrelea e indreptatu in modu indirectu catra intregu episcopatulu catolicii d’in Ungari’a, episcopulu dechiark, ce se supune si accomodeza poterii regesei, si cu acést’a s’a terminatu totulu. Adunarea generala a Societăţii acad. rom. din Bucuresci. Siedinti’a pren. de Marti 10/22. aug. 1871. Se deschide la 1 ora d. m. sub presidiulu ord. fiindu de facta membrii : Laurianu, Massimu, Baritiu, Sionu, Papiu, Ionescu, Urechia, Hodosiu, Romanu, Odobescu, Babesiu si mai tardîoru, cam de la mediulu siedintiei : Cogalniceanu. — Se citesce protocolulu sied, trecute si se aproba ; apoi secretariulu generaliu Societăţii, Massimu cetesce reportulu Delegatiunii, care pentru siedinti’a publica de Joi (12/24. aug.) se si tipări, impartîndu-se nu numai intre membri, ci si intre numerosulu publicu. (A se vedea mai josu — Red.) P a pu cere a se pune in acestu reportu cifrele generale despre starea financiaria a societății, anume : care fusese starea fonduriloru cu finea annului trec. si care este estu-annu, — s’a spesatu atât’a, au remasu atât’a, etc. cu unu cuventu : conspectulu generalu despre starea financiaria. Se primesce, era secret, gener. este invitatu a supleni acesta lacuna, dar’ numai in cifre generale, fiina urelie speciale cuprinse in bilanci’a cassariului allaturata la reportulu Delegatiunii. (Membrulu Cogalniceanu sosesce.) Hodosiu observa ca in reportu nu s’a relevatu impregiurarea, ca ! Delegatiunea in urmarea conclusului luatu inca in sessiuneatr. va intră in relatiune cu membrii absenți d’in acea sessiune, pentru ca se lucredie si ei la Dictionariu. Se spună dara Delegatiunea, facutu-au scu ba ? Presied, spune câ s’a facutu. Odobescu anuncia câ nu pote face, pentru estuariu, discursulu de receptiune. Urechia pune întrebarea: Nu crede societatea câ e necessariu a se spune caus’a lentorei, pentru câ detractorii societarii acad. sé nu aiba trecere la publiculu cellu mare ? Cere ca sé se spună modulu, cum au lucratu cam tote academiele d’in Europ’a. Ionescu face propunerea ca sé se sterga d’in reportulu delegatiunii cuvintele relative la reducerea subventiunii statului. Pa p iu secunda. Massimu apera testulu, dîcundu : Unu Zappa, fiiu adoptivui allu României, au datu fondulu aprope de 200 mii lei, pre candu guvernulu tierrei nu du neci macaru celle 20 mii lei la ce se oblegasse insusi, după ce totu ellu a convocatu societatea, dice in fine, ca se pote vorbi asupra lucrului chiaru si in siedintia publica. — Câtu pentru propunerea dlui Urechia, dice câ s’a facutu destullu pre largu in reportulu deleg, d’in anu. tr. era câtu pentru d. Odobescu nu se scieâ câ nu va face discurs, de recept , prin urmare s’a trecutu in reportu. Babesiu dice, câ i pare forte reu câ guvernulu a redussu subventiunea, si câ prin urmare e adeveratu ceea ce s’a dîssu in reportu, ba inca ar’ trebui a se pune mai multe si mai aspre cuvinte deci se se pastredie cuvintele »cu părere de reu.“ C o g a 1- | niceanu aproba propunerea dlui Ionescu si afirma cu d. Papiu câ cifrele sunt destullu de elocinte, cere suprimerea cuvinteloru de apostrofare, ca unele ce sunt mai prejosu de demnitatea societăţii. Massimo in numele delegatiunii, la intrebarea lui Hodosiu, face impartesîri parteculari după afirmatiunea generala a presiedintelui, ca delegat, au intratu in relatiuni cu membrii absenţi si cu anume : membrii Ionescu si Romanu au respunsu că voru lucră si lucra dar’ n’a gatatu inca. Cipariu au respunsu tardîu câ n’a potutu până acum, avendu vnse liter’a T. d’in partea a II. Diet, pote se lucredie in viitoriu, dîce d. secret, gen. si crede ca reveriuti’a sa părintele Timotheu va si lucră. Sie r’a n’au restiunsu la invitarea de a lucră. Babesiu, precum se scie au refusatu d’a lucră. Hodosiu cere a se trece in reportu tote câte impartesî d. secret, gener. Massimu revine la observatiunea lui Papiu, despre starea financiaria si amentirea operateloru intrate pentru Diet., câtu pentru cea d’antania, dîce ce se pote face s se va supleni, cu tote că bilanci’a allaturata ar’ fi singura de ajunsu, — era câtu pentru cea d’in urma observa, câ in reportu amentirea nu are locu pentru câ operatele au sositu si sa presentatu in sessiunea actuala, precandu reportulu cuprinde actele delegatiunii de preste annu pana la deschiderea sessiunii presinte, prin urmare se intiellege ca nu se pote trece in reportu. Acesta observatiune se afla a fi bine întemeiata, dara Papiu insiste pentru cest. financ, d’a se trece in reportu cifrele generale. Massimu dîce : nu se face amentire in rep. pentru ca se citesce in sied, unde se va numi comissiunea, carea va avéa se cercetedie socotellele si se faca observările. Presiedintele dîce cu totu ce cere d. Papiu, este, desi numai per apices. Odobescu, Urechia si Cogalniceanu ceru a se trece in reportu cifrele gen. Majoritatea aproba si delegatiunea dechiara ca se va face. Cuvintele „cu părere de reu“ resuscita noua discuasiune. Babesiu insiste a se tiene in reportu. Sionu crede ca se face reu tienendu-se. Papiu face propunerea că după assiomia „opposita juxta se invicem posita ma« gis elucescunt“ se se arete publicului »marimea“ scopului si „micimea“ medielor“, apoi per „tangentem“ se pote aminti puru si simplu reducerea subventiunii. Baritiu cere suprimerea »părerii de reu“ca nedemna de societate. — Majoritatea decide a se suprime cuvintele de certa (precum s’a dîssu mai susu) era cestiunea sulevata de d. Papiu seamana pentru reportulu d’in siedinti’a solemna, in care se pote vorbi despre acést’a. Ionescu cere tipărirea reportului. Cogalniceanu aproba ideea tiparirei pentru publicu, caruia, venindu la siedintia, bine este a i se da in mana reportulu, se decide a se tipar! (precum s’a mai dîssu.) Papiu anuncia ca nu e gata cu dissertatiunea istorica asupr’a lui Cantemiru, dar’ promite a face pre anulu viu, după ce va fi mai adunatu unele documente cari i lipsescu si despre cari crede ca s’ar poté găsi. Cogalniceanu dîce câ ar fi de cellu mai mare interssu a se tipări scriptele (calletori’a) Archi-Eppului Macariu. (Observări: o face D. Hasdeu !) Papiu dice, câ ar fi bine discursulu de originea Romaniloru, in cari Cantemiru vorbesce ,de originibus familiarum Boiarorum". Cantemiru insusi spune ca academi’a d’in Berlinu l’a provocatu a face »Descripție Moldaviae,“ si câ prin urmare bine ar fi a întrebă: de nu cumva possede acad. de Berlinu nescari correspondintie de ale lui Cantemiru. In fine crede, câ „chronicon Moldo-Valachiae“ despre care vorbesce Cantemiru, pote sé se afle. I o n e scu dîce câ nu se afla, pentru câ neci nu esistu mai multe opere de la Cantemiru, câ ce esiste una carte in limb’a francese in care se cuprinde elenculu opereloru lui Cantemiru. Urechia impartesisce ck are poesiele lui Antiochu Cantemiru si ck ar fi bine a se tipări intr’una collectiune tote operele Cantemiresciloru. Odobescu vorbesce despre una carte in carea se afla insurate mai multe familie moldovenesci, cari au insocitu pre Cantemiru. Totodată, ca reportoru allu comisiunii cesariane, face resumerea (Sinopsea) reportului si mai alesu a conclusiuniloru luate de comissiune. Se decide a se ceti reportulu in sied. viit. asie precum este in liniamente, remanendu cetirea per extensum pentru sied, publica de joi. — Mai multi d’intre membri sufeva cestiunea localului societarii, cerendu a se lua mesure ca societ, se aiba in fine unu localu propriu si se nu amble d’intr’unu auditoriu intraltulu allu facultatii de litere. Tempulu fiindu innaintatu, cestiunea se amana si sied, se redica după 5 ore ser’a. Reportulu secretariului generalu, presentatu societăţii academice in siedinti’a de la 12/24. aug. 1871. „Domnii mei ! D’in lucrarile proiectate a se esecută in cursulu annului incetatu, s’au tiparitu, anunciatu si pusu de mai multe lune in vendiare operele complete alle lui Tacitu, tradusse de reposatulu si demnu collegu allu nostru Gabrielu Munteanu. Avemu de a multiami onoratului nostru collegu Gr. Baritiu pentru prompta si bun’a essecutiune a acestei tipăriri. Anualile de pre annulu 1870 iaca au esîtu d’in tipariu si s’au anunciatu de mai multe lune. Delegatiunea crede, ca Annaliloru societatei ar’ fi sé se dée una mai mare estensiune, atâtu in numerulu essemplarieloru, câtu si allu materiei, asié in câtu, afara de processele verbali alle sessiunei si alte acte officiali alle societatei, — se coprenda