Federatiunea, septembrie 1871 (Anul 4, nr. 91-99)
1871-09-01 / nr. 91
cetate cu magistratu regulatu, cetatea cu magistratu regulatu in comuna mare, decide ministrulu de interne intre marginile §§loru 135 si 136 prelunga ascultarea opiniunei municipiului. Er’ ace’a, ca cetatea cu magistratu regulatu se se straformeze in jurisdictiune (municipiu) separata o concede legislatiunea prin o lege speciale. §. 135. Daca posesorii unui teritoriu de pusta aru voii a se straforma in comuna separata, sau vre-o comuna mica in comuna de sine statatoria, sau in fine o comuna mare in cetate cu magistratii regulata, recurentii pentru straformare si predau rogarea la jurisdictiunea respectiva, si se indetorescu a documentă: a) cum ca acést’a straformare o doresce aceea parte a posesoriloru pustei, respective a locuitoriloru comunali, care laolalta platesce mai multu de diumetate d’in intrega darea directa de stătu a pustei sau a comunei, si b) ca dispunu de potere spirituale si materiale destulitoria spre implenirea puntuala a detormiteloru ce li se impunu in urma acestei straformari. Jurisdictiunea, cercetandu documentele recurentiloru, acele insocite de opiniune propria le tramite ministrului de interne, care decide cu valore definitiva. Daca s’a documentatu totu ce e de a se documentă după cele de susu , straformarea nu se pote denegă. §• 136. Daca o cetate cu magistratu regulatu vre se abdice de acesta stare, si doresce a intră in sîrulu comuneloru mari, seu o comuna mare, parasindu-si starea de sine, vrea se se alieze cu comuna mica cu alte comune mice , recurenții pentru aceasta straformare sunt detori a-si dărogarea după modalitatea cercuscrisa la §-lu 135. Sunt detori a documentă : ca aceasta straformare o doresce aceea parte a locuitoriloru comunei, care platesce mai multu de diumetate d’in intrega darea directa de statu a comunei, si ca d’în defectulu poterei spirituali si materiali destulitorie nu-su in stare a impleni detorinitele, ce li s’au impusu că cetate cu magistratu regulatu si respective că comuna mare. In atari casuri se vă observă totu aceeasi procedura, care s’a dusu la §lu 135. §. 137. Candu se allatura cu privire la administratiunea publica teritoriulu unei puste la teritoriulu unei comune vecine, daca aceea comuna inca atunci a posede avere, seu are detorie, si vine întrebarea despre aceea: participă-va si incâtu la venitulu averei, séu are obligata e a concurge la detori’a de până acum’a si in câtu ? mai antâiu se va încercă impacatiune amicabila cu intrevenirea jurisdictiunei, si daca acést’a remane fara efectu, întrebarea se va decide in calea procesului ce se va începe înaintea judecătoriei competente pentru comuna. §. 138. Unirea comunelor construite laolalta se decide prin ministrulu de interne la rogarea motivata si sprijinita de jurisdictiune a representantiei uneia sau altei comune, pre langa ascultarea comunei respective si stabilirea conditiuniloru unirei. Unirea numai in acelu casu se ordina, daca o doresce separatu aceea parte a locuitorimei ambeloru comune, care platesce mai multu de câtu diumetate d’in intrega darea directa de statu a comunei. In acestu casu nu se pote denegă unirea. §. 139. Unirea comuneloru construite laolalta, cari facu in teritoriulu dupru jurisdictiunei separate, se pote intemplă numai după ce s’a midilocitu in cale legislativa ingreuniarea uneia d’intre comune in teritoriulu jurisdictionale respective Unirile făcute in anulu 1848 si de atunci-a in coce lasandu-se neatinse, — sunt de a se raportă prin ministrutrulu de interne legislatiunei pentru lagalisarea ingremniarei. §• 140. Până atunci-a, până candu comunele se voru constitui in intielesuln legei presente, opidele (mezővárosok), cari in presente sunt investite cu autoritate judecatoresca de prima instantia se considera de cetati cu magistratu regulatu; opidele si satele, cari tienu notariu comunalu separatu, inse n’au magistratu separatu , de comune mari; or’ satele, cari tienu notariu comunale comuna, de comune mnice, si in acést’a cualitate esercéza drepturile asecurate prin lege si indeplinescu detorintiele prescrise prin lege. §. 141. Acolo, unde in presente nu-su corporatiuni representative, drepturile si detorintiele, cari prin §§ii 37., 40, 51. si 53. ai legei presente se concredu corporatiunei representative, la inactivarea legei in loculu corporatiunei representative esceptionalmente le va eserce si impleni primari’a (antistica comunala) sub conducerea suprefectului. 364 Membrii comitetului verificatorii! (§ 53.) in acestu mulu casu se potu alege si desemnă d’intre locuitorii cu dreptii de alegere ai comunei. §1 142. Notarii, cari se afla in aplicare la promulgarea legei presente, si tienu oficiulu, numai si numai in intielesulu contractului inchiriatu cu ei, sau se potu destitui in intielesului lui 70. Inse in acele comune, cari se intrunescu pentru constituirea notariatului cercuale nou, la tota intemplarea se va face alegere. Medicii si inginerii comunali, cari sunt in aplicare la promulgarea legei presente, desi nu poseda cualificatiunea prescrisa la §-lu 74., se potu realege. §i 143. Ministrulu de interne este insarcinatu a duce la îndeplinire legea presenta. iVARIETATI. (C on g r e s s u lu pressei romane.) «Uniunea Liberale“ d’in Iassi, in numerulu seu 20 de la 12. augustu a. c., se ocupa cu totu adinsulu de ideea importanta a unui mare congressu de diuaristi romani. Ea desfasiura in colorile cele mai viue chiamarea cea grea si mare a pressei romane in faci’a situatiunei critice si delicate, in care se afla asta-di Romani’a ; areta, cu forti’a pre care se pote radiemă poporulu spre a sustiene lupt’a crâncena cu dusmanii sei puternici si neimpacati, este press’a si numai press’a. Press’a singura, incungiurata de simpati’a publica si sustienuta de incuragierele tierei, formeza acum sperantiele poporului. Press’a este a trei’a potere politica intr’unu statu liberu. Dar’ pentru că acțiunea ei se aiba efectulu doritu se recere unu plani uniformu de activitate, unu sistemu practicu de aperare , acesta inse lipsesce ; ea n’are una cale determinata si unanima spre a-si esercită inrinirea asupr’a afaceriloru publice. Dreptu-aceea «Uniunea Liberale“ eschiama : «Sé ne intrunimu dar’ cu totii, câci ocasiunea este favorabile. Sé ne intrunimu după pelerinagiulu ce voru face romanii la Putn’a, la mormentulu sântului Ştefanii, si atunci animaţi de nona vigore, inspiraţi de sant’a umbra a Eroului vomu probă cu soimu, că si străbunii nostri, in periclele cele mari, sé parasimu micele desbinari intestine, si uniti cu totii, cu una inima si cu unu sufletu, sé aperâmu legea, credinti’a si mosî’a nostra. . . Acum, ori niciodata, este tempulu sé intramu in deplinetatea detorleloru nostre. . . . Se facemu dar’ una mare întrunire de diuaristi in Bucuresci, seu in Iassi, ori unde, indata după serbarea de la Putn’a , se ne convocâmu d’in tote părțile tierei si se ne intalnimu cu totii la dîu’a otarita si la loculu fissatu. Diuaristii bucuresceni se ie iniciativ’a convocării — Acum este tempu se dovedimu in fapta, daca scimu se voimu binele publicu pentru patri’a mama, si daca iubimu poporulu seu.“ — Astu-feliu vorbesce «Uniunea Liberala“, astu-feliu vorbescu si celealalte foie nationale romanesci : „Romanulu“, „Telegrafulu“, „Semenatoriulu“, „Column’a lui Traianu“, etc. — Dée Ddieu, că se vedemu câtu mai curundu realisata aceasta salutaria idee, că cu totii se ne potemu bucură de binefacerile si resultatele imbucuratorio ale unei cointielegeri intre capii pressei romane, carea este in atâtea părți sfasîata. *%. («Poporulu“) este numele unui nou organu de publicitate ce a aparutu acum de curundu in Romani’a libera. Dlu N. Bassarabescu, directorulu si redactorulu acestei toie noue, a lucratu până acum in tempulu mai recentu, că redactoru la «Trompett’a Carp.“, dar’ d’in caus’a unei diferintie — de păreri sau chiaru de principie — ce s’a fostu escatu intre Dsa si directorulu acelui organu, dsa a ruptu-o cu dlu C. Bolliacu si asta-di vedemu, ca a fundatu insu-si una foia periodica-politica, careia i-a datu numele «Poporulu.“ D’in program’a ce o desfasiura Dlu Bassarabescu se vede, câ tedintiele acestei foie sunt liberale si câ ea si va pune tote silintiele spre a vedea întinsa instructiunea publica preste mass’a poporului ; ea va tiene atentu pre poporu asupr’a speculatiuniloru gidaniloru lipitori ; va cere armarea generale, moralisarea clerului si imbunetatîrea sortii lui, etc. si că „organu devotatu interesseloru naţiunii va luptă fai a abatere contr’a străinismului, imbracisiandu totu ce este natiunalu si aspirandu la unitatea, in tempu oportunu, a toturoru Romaniloru intr’unu singuru statu.“ — „Poporulu va aparé, d’in lun’a viitoria incependu, de trei ori pre septemana, si va costă pentru Transilvani’a 60 de lei noui pre anu, 30 i. n. pre 6 lune. I dorimu succesu bunu, dîre îndelungate, tarla si perseverantia in lupt’a pentru dreptu si dreptate, in lupt’a pentru unitate. Scol’a de resbelu d’in Metz, precum si arsenalulu centralu se voru transferă la Bourges, spre a cărui aperare se redica fortificatiuni . Avallon, Chagny si Autun sunt desemnate de puncte principale pentru aceste lucrări. Scutari, 8. septemve. Tinerimea fuge d’in cetăti in munţi. Defileele de la Shari si Dibratiti’a sunt tare ocupate de truppe. Constantinopole, 9 septemvre Favoritulu sultanului, Mahmudu pasi’a, fu redicatu la gradulu de mare viziru. Ministeriulu se constitue ; partit’a russesca are pucine prospecte. P a r i s u , 9 septemvre. Se asigura, că asta di a inceputu evacuarea forturiloru parisiane. Vi e n’a ,11 septemvre. Invitatiunea, ce o fece tiarulu germanu imperatului austriacu, suna pre midiloculu lunei lui octomvre la Coblenz. Vi e n’a, 11 septemvre, „Diurnalulu austriacu“ comunica, că contele Andrássy este instruitu asupra cuprinsului essentîalu alu tractatului de impacatiune cu cehii, si cu d’insulu si ar’ fi datu consentiementulu, dar’ nu hi tote punctele. — Locutienetorii d’in Austri’a superiora. Stiri’a si Moravi’a sunt chiamati la Vien’a. V e r 8 a 1 i’a, 11. septemvre. Relatiunile intre Itali’a si Franci’a s’au cam recitit, d’in caus’a că numai consululu italianu n’a gratulatu lui Thiers la alegerea sa de presiedinte alu republicei. Nigra si a motivatu acesta intre lasare cu impregiurarea, că consululu francesu inca n’a felicitatu pre Victoru Emanuilu la intrarea sa in Rom’a. Pra g’a, 12. septemvre. „Politik“ crede, că cochetarea lui Hohenwart cu Beust pericliteza irupacatiunea . Beust trebue doboritu, că ce de la elu amenintia fortuna. Vie n’a, 12. septemvre. Sessiunea dieteloru va dură patru septemane. Pr’ senatulu imperialu se va convocă pre la finea lui octomvre. — Contele Chotek este numitu de locutienetoriu provisoriu alu Boemiei. Rom’a, 12. septemvre. In dîlele prossime se va tiene in Vaticanu unu consistoriu secretu pentru ocuparea mai multora scaune episcopesci. Innainte de tote se vorbesce de preconisatiunea arciepiscopului de Parisu, monsignorele Gruibert, care numai cu autorisare papale vre se-si ocupe noua sa demnitate. Afara de aceea se voru preconisă mai multi episcopi italiani, la a caroru numire guvernulu italianu lasa papei mana deplina libera. Iciri electrice. V e r s a 1 i’a, 8. septemvre. Fortarell’a Bourges are se devină centrulu militariu alu Franciei. Burs’a de Vieria de la 12. septemvre. 1871. 5°/0 metall. 59.90 Imprum. nat. 68.90 Sorti d’in 1860 98.80 Act. de banca 765.— Act. inst. cred. 286.40 Londra 118.10 Argintu 118.25 Galbenu 5.71 Napoleond’or 9.48 y, S’a tiparitu in Pest’a 1871, prin Victoru Hornyánszky Strad’a Idoliloru Nr. 20. Anunci n. Renumitulu nostru pictoru academicu, dlu Nicolae Popescu , pune oper’a sa cea mai arteficiosa, portretulu anui cersitoriu caruntu d’in R o m’a, la vendiare prin sortitura de lotaria. Acestu capu de opera fiindu si publicului nostru mare parte cunoscutu, a fostu judecatu d’in partea comisiunei artistice a espusetiunei d’in R o m’a, de unu opu lucratu cu cea mai mare perfectiune. Pretiulu unui asturelu de portretu se termina ad minimum la 600 fl. v. a. Spre posibilitatea vendiarii inse se edau numai 450 de losuri, cu 1 fl. losulu, după a caroru cumperare sortitur’a se va efeptut cu ocasiunea vre-unei adunari sau petreceri nationale d’in Logosiu, Temisior’a sau Aradu, in terminu până la anulu nou 1872. Onoratulu publicu este rogatu a imbracistă sortitur’a acestei opere tramitiendu banii pentru losurile cumperande cătra subscrisulu in Versietiu, carele porta afacerea sortiturei. Datu in Versietiu, in 7. sept. 1871. Ioanu Stepetianu, (1—3) adj. adv. Propriet., edit. si red. respundiet. : ALES. ROMANT.