Federatiunea, octombrie 1871 (Anul 4, nr. 100-108)
1871-10-17 / nr. 104
Domineca, 17./29. oct., 1871. Hr. 104-573. Anulu ttlu patrulea MDCCCLXXI. Locuanti’a Redactorului ei OiMjeelari’a Redactiiiuii o in Strat’a tragatoriului [X.D veshntoza], Nr 6. Scrisorile nefrancate nu se vorn primi decati numai de la corespundintii regulari ai „Fedeitiunii.“ Artiolii trainici si nepublicati se vor arde. Diurnaiu politicu, literariu, comercialii si economicii. Va est Mercuria, Vineria si Dominec’a. Piedulu do l'renumeratiune Pre trei lune . . . 8 fl. v. a Pre siese lune . . . 6 „ „ „ Pre anulu intregu . 12 „ „ „ Pentru lontani'a : prea- intregu 30 Fr. •= 30 Lei n. „ 6 lune 16 „ = 16 „ „ » 38 „ = 8 „ „ Pentru Insertion! : 10 or. de linia,si 30 or. taps’a timbrale pentru fiesce-pare publicatiune separatii- In loculu deschisu 20 or. de linia. Unu esemplariu costa 10 cr- Pest’a, 16/2 . oct., 1871. Cris’a au incetatu in Austri’a, dar ceea ce urmedia este mai reu, este chaotele, d’in care nu se pote prevedé, ce are sa se plamadesca, de nu cumva absolutismul», tient’a toturoru staruiniieloru regimului viennesu. Cetitorii nostri si voru fi aducandu aminte cu noi d’in capulu locului indata după constituirea ministeriului Hohenwart, care promisese a inaugura inou’a era, er’a federalismului, dedesemu spressiune neincrederii, ba temeriloru nostre, că incercările federalistice nu sunt sincere, ci se inscenedia cu reservatulu cugetu d’a trânti dualismulu de care se saturase vienmnesii si doria sa scape cu una ora mai nainte de pactulu ce i genu, neasceptandu neci macaru împlinirea celloru 10 anni, terminu ce se fipsase pentru durat’a pactului. Am dîsu-o si o repetîmu, ca Austria privesce pururea numai iuderetru si neci candu innainte, ea traiesce d’in reminiscentiele trecutului si ca prin urmare desconsiderandu presentele si viitoriulu, d’ins’a inca va fi desconsiderata de acellu viitoriu ce se plasmuesce in presente. Cr Austri’a pururea tientesce a se intorce de unde a pleca tu, adeca la centralisatiune si absolutism», dovada vina in presenta espepturatiunile organului oficiosii „Diuariulu austriacu“ ce le face intr’uuu articlu fulminante, atâtu la adress’a nemtiloru, câtu si la a lui Andrássy. Descoperirile, cari le face, sunt atâtu de instructive, incâtu îaskmu se urmedie : „Asik se va fini, asik s’a si finitu, — dîce „Oesterr. Journ.“, organulu lui Hohenwart. Andrássy plecandu la Pest’a a dechiaratu, ck caletoresce liniseitu. Elu a fostu neliniscita, ck Cislaitani’a se liniscesce; dinsulu este acum liniseitu, ck Cislaitani’a nu se liniscesce. Ceea ce nemtîsiorii nostri nu intielegu, ceea ce creerii invertosiati ai domniloru doctrinari nu observa, ci adeca federatismulu este învingerea dualismului, pregătirea cklii si restabilirea monarchiei intrege unitarie , asecurarea influintiei germane, ca a unui elementu de cultura impaciuitoriu si midi locitoriu — aceea trasare prin fiacare vena a ambitiunii diplomatului magiaru. Nu germanismulu, nici „credinti’a constitutiunale“ au irritatu pre Andrássy; lui pucinu i pasa de vieti’a constitutiunale de d’incoce; singur’a sa durere este reactiunea ce o ar fi avutu victori’a politicei lui Hohenwart in Ungari’a. Restaurarea unei vietie adeveratu constitutionale la Cislaitani’a ar fi redusu preponderanti’a parlamentaria de acum d’in Translaitani’a, carea contraduce toturoru relatiuniloru reale si spirituale, la adeverat’a mesura. Multiumirea poporatiuniloru slave d’in partea de dincoce a imperiului ar’ fi produsu, lucru firescu, una miscare corespundietoria intre poporatiunile slave d’in cea-lalta parte a imperiului ; acesta miscare, condusa bine, ar’ fi dusu la una straformare constitutionale a referintieloru constitutionali de dincolo ; si acolo aru fi pasîtu in loculu dominatiunei minoritatii collucrarea federativa împrumutata a tuturorua ; una Cislaitania federativa si una Translaitania federativa abik aru mai fi trebuitu sa faca ultimulu pasu spre una Austria intrega federativa. In momentulu, candu principiulu federativu ar’ fi reformatu si straformatu relatiunile translatiane, federatiunea intrega ar’ fi fostu gat’a. Caci d’incolo ca si d’incoce s’aru fi recunoscutu , ca numai federatiunea preste totu oferă fiacărui factoru deplinu scutu de dreptu, oferă poterea de statu necessaria — nu mai multu celoru doue părti, ci — preste totu toturoru membriloru. Acéstea ar’ fi creatu unu statu solidu si sanetosu, unu imperiu tare ! Multiumita deliriului si maniei de doctrinaria, Andrássy a plecatu acasa linistitu. Elu a lasatu statului austriacu pumnalulu in carne. Pote dar’ sk triumfeze, barbatulu scurtu vedietoriu, asupr’a succesului momentanu ; numai unu momenta va poté sk triumfeze, ckci nice chiaru momentele istoriei universale nu se numera totu-de-un’a după ani, nici dieci de ani. Poporatiunile slave nu voru uita cuventulu lui Deacu, alu celui mai mare amicu a lui Andrássy, ck numai acelu dreptu pere, la care insisi renuncikmu, or’ dreptulu, care se intrerumpe numai, traiesce si se sustiene. Se intielege, ck miscarea slava trebueskik acum cu totulu alte forme. Una asemenea intrerumpere a unor asemeni negoeiatiuni, precum au fostu negociatiunile ce s’au portatu in aceste noue lune d’in urma, nu pote remané fkra sa aiba efectulu celu mai adencu asupr’a referintieloru da partita in Boemi’a, etc. Noi vedemu a se apropia momentulu, in care conducătorii moderați se voru retrage si voru lua conducerea elementele radicale si ca inainte de tote aceste elemente nu voru crutia partit’a, politic’a nici constituiunea lui Andrássy, si acest’a o voru e s pe r ito in P e s t’a câtu de curendu. Abik voru trece pucine septemani si miscarea slava va deveni d’in miscare cislatiana una miscare generala, unitaria. Refrangandu se la treptele tronului ea va deveni cu atâtu mai tare in poterea sa amenintiatoria.* Cei ce au urechi de audîtu si audia si il intielega. Mai limpede, mai la intielesu nu se pote vorbi ; manl’a inca este unu felu de betîa care spune adeverulu. Noi credemu si mai multu, scopulu articlului este nu numai a indegeta ceea ce era si este sk se faca, ci totodată a deturna odiulu de la Vienn’a si a-lu descarcâ toiu asupr’a Pestei, va sk dîca pentru nereesîrea impacatiunii cu Cehii si pentru caderea sistemului federalisticu nemţii nu porta vin’a, ei sunt nevinovati ca anu mneliu, ci pecatosi sunt singuru magiarii. Noi dîeemu, pecatoii sunt nemţii si magiarii de o potriva. Planulu s’au nescocitu împreuna si negotiatiunile s’a intreruptu, chiaru atunci candu era aprope de deslegare, era totu prin planulu pregatitu mai d’innainte. Nu se pote nega ea nemtii sunt ambili inspenatori si ca le va succede a inversiunâ si a atîtia pre Slavii atâtu d’in Cis , câtu si d’in Translatia mi’a in contr’a magiariloru, totu cu scopulu de mai nainte de a trandualismulu si pre ruinele lui a intruduce éra absolutismulu centralisticu. Diuariele Slavice au si iaceputu lupt’a in contr’a magiariloru. Reproduceam aci unu estrasu d’intr’una corespundintia d’in Belgradulu Serbiei, carea, desî are unu interessu mai multu retrospectivu, vine a confirmă presupusetiunea, că slavii toti se păru a consideră numai pre magiari de inimicu comune allu loru. Cestiunea cehica interessedia viu pre serbii d’in principatu. Dechiaratiunea partitului Deakistu contraria dorintieloru Boemiei a deschisu aici ochii tuturoru asupr’a tendintieloru egoistice a magiariloru. Acestia sunt aprope d’a se afla, cu una fractiune nemtiesca d’impreuna, isolati in Austria si d’a atîtia in contra-ie tote poporatiunile slavice d’in Orientu. Ceea ce n’ar intardia d’a face ca sk semtia acu-si funeste resultate pintre poporatiunile slavo romane d’in Ungari’a. Egoismulu plinu de sumetîa orba va fini mai curendu ori mai tardîu prin a face cu semintî’a lui Arpadu sk perdia frumos’a positiune care si-a apropriatu-o in Ungari’a intr’una epoca, candu cea mai mare parte a Slaviloru d’in acea tiera dormia inca. Acesti slavi astadi se descepta pretotindene si se presenta unii după alții pentru a revindica drepturile loru. Va trebui vrendu ne vrendu a se da după peru, sau a se decide a sustiené in contr’a loru lupta in carea esistinti’a Ungariei si a tota imperatî’a s’ar’ espune la totu felulu de eventualități. Aceasta imperatîa nu se va consolida si nu se va bucură de pace durabila pana candu tote natiunalitatile mai mari voru fi egale in drepturi politice si natiunale. Au separatiune au egalisare deplina, acestua ni se pare singurulu viitoriu possibile in Austria. Face-se voru frra indoela incercari d’a trage si pre Romani in torintele slavicu, precum de alta parte barbatii de stătu ai Ungariei voru statul a caseiga in partea loru pre Romani, vedi bine cu promissiuni amagitorie, dar’ credemu ca se voru sei feri de cursa. Despre acést’a vomu trata cu alta occasiune. Transilvania, de langa Muresiu, 1. oct. 1811. In lun’a abie trecuta in tote comitatele s’au trenutu congregatiuni marcate pentru pregătirea proiectului organisarei cotteuse in sfer’a politica, pre bas’a nouei legi municipale. Asemenea congregatiune s’a tienutu si in cottulu Cetatii-de-balta, in San’-Martinu, in 15 si 16. sept. a. c., in dîu’a dantaiu fiindu si eu in San'-Martinu, in cause private, si vediendu adunati unu numeru frumosu de membri romani ai comitetului cottensu, ba vediendu si pre ambii deputati ai aceluiasi comitatu, cari se tienu de partida stanga a dietei si ambla cu dreptatea, egalitatea si fratietatea in gura, si afara de acestia unu numeru insemnatu de inteligintia magiara, sperandu ca vom fi desbateri interesante, m’am decisu a asistă si eu la siedinti’a d’in dîua aceea — si nici că m’am instelatu, pentru ca intru adeveru au fostu forte interesante desbaterile — abié asceptamu sé le vedu publicate si in diuariele romane, ca sé le cetesca si cunoscu si publiculu romanu. După ce vise pana acum nimenea nu le-a datu publicităţii, mi-eu libertatea publică d’in ele punctele cele mai interessante pentru noi romanii. Corniţele supremu deschise siedinti’a la 1 ora. d. m. cu una vorbire acomodata, apoi se ceti numai decâtu projectulu comissiunii esmise pentru pregătirea projectului de organisare. Acum asceptumu se se cetesca si vre-unu contra-projectu alu minorității comissiunii, inse in daru, ca numai decâtu s’a inceputu pertratarea speciala a puncteloru singuratece. — Deputatulu Szilágyi Lajos face atentu pre cornntele supremu ca, mai înainte de a se incepe pertratarea speciala a projectului, se submitta projectulu la pertractare generala, ca nu mai tardîu cineva — pertractandu-se in specialu — se-lu atace in generalu, — aici numai decâtu mi-a venitu in minte : „parturiunt montes,* si ce se va nasce vomu vedé, — dar’ cornitele supremu se escusa câ d’insulu nu pentru aco’a nu a submisu projectulu la desbatere generala, câ dora ar’ fi uitatu, fara puru si simplu d’in causa, câ a vediutu ca la cetire, projectulu s’a primitu cu plăcere de toti membrii comitetului, inse totusi la propunerea dlui deputatu l’a submisu la pertratare generala — dar’ nevorbindu nime contra primirei projectului, in generalu, s’a inceputu pertratarea speciala. Primulu punctu alu projectului a fostu impartîrea comitatului in 6 cercuri de judi procesuali (phna acum au fostu 8 cercuri), alu ducilea impartîrea comuneloru la aceleasi cercuri, etc. La cetirea punctului primu se scola presiedintele tribunalului Ioane Pinciu si vorbesce contra impartîrei comitatului in 6 cercuri, sustienendu impartîrea de mai înainte in 8 cercuri — intre altele aducundu si motivulu, nu preabine nimeritu, ca poporulu nostru nu e crescutu in constitiune, nu e dedatu cu administratiunea constitutionala, si asie nu se pote bine conduce, fiindu cercurile processuale prea mari, etc. Aici nu are dreptu dlu presiedinte, pentru ca poporulu nostru, după esperinti’a mea asié e de bine crescutu in constitutiunea acésta liberala magiara, si asiée de satulu de ea gustandu-i dulcile fructe, câtu aru voi in tota dîu’a sé scape de ea si mai bucurosu ar primi in total diu’a, cu prapuri înainte, absolutismulu Schmerlingianu ori si Bachianu. După aceea se scola deputatulu Ehkes si cu o vorbire classica (pentru scuturaturele sale d’in capu si trupu) combate pre Pinciu, nepotendu-se destulu milu cum a pututu P. veni la ideea se vorbesca la pertractarea speciala despre unu lucru primitu si enunciatu generalminte, si, fiindu-ca cu cetirea projectului in generalu s’a primitu si enunciatu in principiu si impartîrea comitatului in 6 cercuri, — deci la pertractarea speciala nu mai pote fi vorba despre acést’a. — După ace’a se scola deputatulu Szilágyi, plinu de ingamfare si sumetea, si combate totu cu asemenea arguminte pre P., — atunci mi-a venitu aminte : hic est ! nune nascitur ridiculus. ... — Asemenea nu mai combătu si alții, si pre candu asceptamu se mai vorbesca si vre unii romanu, se apere pre dlu Pinciu si se combătu argumintele absurde ale unguriloru — se scola advocatulu Nesztor József (romanu, care pre cont’a natiunei mane-poimane va dobendi unu postu grasu, fiindu-ca a fostu voluntariu Kosutanu, meritatu de națiune de candu a fostu cu taber’a lui Kemény Farkas, cu conducatoriu asupra Abru-