Federatiunea, noiembrie 1871 (Anul 4, nr. 109-120)
1871-11-25 / nr. 118
.Pestia, Mercuri, 6. dec., 25. nov., 1871. Locuinti’a Redactorului si Camcelori’a Redactiunilo' in Strafst trăgători nini [Lövészutcza], Nr 6. Scrisorile nefrancate nu se voru primi decâtu numai de la corespundintii regulari ai ..Federaţiunii. Artiorii tramisi si nepublicati se voru arde. Mr. 118 586. Anulu alu patrulea MDCCCLXX. Viurnalu politicii, titerariu, comercialii si economicu. V» esî Mercuriii, Vineria si Bomincc’u. Pietastin d» l’renuini rntianfi Fre trei lune . . . 3 fl. v. a Pre dese iune. • . 6 „ „ „ Pre aaurn întregii . 12 „ „ „ îlotrsani’f» ; prea. intregu 30 Fr. = 30 Lei in 6 l!lDe 16 ,‹ == 16 „ ,, « 38 „ = 6 „ „ Pentru Inaurduni : 10 or. de linia,ai 30 or. tacs’a timbrare pentru fiespe-care publicatiune separata. In ioculu deschisa 20 or. de linia- Unu esemplariu costa 10 or ., 24. nov. lorin Pest’a, - ;-----1871. 75. dec. Dinamiele officiose alle cabinetului Andrassî- Auersperg spunu, ca noulu ministeriu d’in Cislaitani’a urmedia innainte pre callea sa (ad. cea reactionaria) cu multa precautiune inlaturandu tote pedecele, cari omenii sistemului cadiutu li-a pusu in modu artefieiosu, si pregatesce terrenulu pentru fiitori’a seumenatura. Se pote prevedé ce are sa resara, dar voru vedé si semenatorii ceea ce voru secera. Ministeriulu actuale n’are neci unu programmu, caci a se reintorce la cellea vechie nu se pote dice programmu. — Manoper’a cea de frunte a ministeriului va fi d’a pune tote silintiele spre a-si casciga la alegeri majoritatea proprietariloru mari d’in Boemi’a, ca astfelu avendu in senatulu imp una majoritate de 32 voturi, sa pota vegeta câtu va timpu. Acestu servitiu trebue sk i-lu faca nemtii, acesti gindaruii si panduri ai libertatiloru constitutionali. Se scie bine ce va sk dîca domnirea acestora a. Nemții d’in Cislautani’a, cari pre timpulu incercariloru lui Hohenwart , strigau ca se nemicesce constitutiunea si libertățile tote, cari spre a poté tiené supremația chiamara intr’ ajutoriu pre frații de cruce, după ce cu ajutoriulu acestoru a li successe (pre unu timpu) a impedeca impacatiunea poporeloru intre sine, asta din possessiunea poterii, se făcu, ca alta data, censorii si forfacatorii libertatiloru, devinu complicii reactiunii, ba insisi sunt reactiunea. Ei asta-di striga fara sfiela stare de assediu in contr’a oppositiunii, mai alesu a cellei naționali, si acest’a o făcu ei in numele libertății, adeca in numele dreptului fariseii ceru a se suspinde dreptulu. Inceputulu se face cu Gallicianii si se va continua, prina voru cade soldii de pre ochii Poloniloru, cari au potutu crede ca este possibile impacatiunea cu partite suprematisatorie. Cu ocasiunea infirateloru negotiatiuni cu Polonii s’a doveditu cu manile principelui Auersperg, cu privire la Grallicia, sunt legate prin condusulu acelei partite centralistice cu carea intr’una adunare se facuse tocmél’a de spriginire a ministeriului, vedi bine cu conditiuni. Acum esse la lumimina cu Auersperg nu s’a potutu oblega a propune in senatu imp. proiectulu de impacatiune cu Polonii (pre basea resolutiunii galliciane), pentru ca acestu punctu allu programului seu n’au fostu aprobatii de centralisti. Ministeriulu vre intr’una alta adunare a espune situatiunea cea grea in care se afla in urmarea rupturei negotiatiuniloru cu Polonii si carea trebue sa se ingreune si mai tare, caci delegatiunea galliciana va refusa a se infacisia in senatura imp. — Noi n’amu credintu d’in capulu locului assertiunile organelor h egemonistice, ck impacatiunea are sa se continue, precum affirmau eile, observându ck in altu modu si pre alte ckiili. Ce modu ? ce ckilli ? Recunoscerea supremației nemtiesci si orba suppunere la aceeasi ? Acést’a este impacatiunea ce voru sa negotiedie nemtii, cu Andrassî in frunte ? Daca intr’ adeverii ar fi intentiunea de impacatiune, atunci de ce fii demissionatu contele Hohenwart ? Daca inse nu este si n’a fostu acesta intentiune, atunci de ce s’a dimissionatu contele Beust ? Ce lipsa mai era d’alu inlocui cu contele Andrassî ? care, dechiara ck va urmâ politic’a antecessorului seu, chiar u asik precum Lonyai dechiara ck nemica nu s’a schimbatu si ch eilu inca va urmâ politic’a antecessorului seu. — Cu tote acestea nu ii pare reu ck Hohenwart nu potu reesî cu planulu seu. Daca nu era impedecatu si succedea a impaca pre cehi, pote fi ck acestia miltiumiti, in egoismulu loru, inerinte firei omenesci , ar fi tacutu , bucurandu se de folosele si prerogativele ce li-ar fi datu situatiunea si vediendu-se allu treile membru in lig’a domnitoria, neci ce li ar fi pasatu de fratii sufferintieloru de odeniora, ba pote, de nu altmintrea, dar de siguru prin passivitate inerte ar fi contribuitu cellu pucinu indirectu spre oppressiunea celloru lalte popore si spre indelungarea nedireptatii. Cehii, invetiandu d’in patiani’a loru, voru fi mai cercuspecti in vrtoriu la negotiari de impacatiune si pentru ca pactulu ce s’ar face sa aiba si garantia de durata, se voru feri de negotiatiuni partiali, ci voru sprijini numai impacatiuni communi toturoru poporeloru d’in monarchia, cu unu cuventu inaugurarea preste totu a sistemului federale este, după respingea Cehiloru, nu numai probabile, ci aprope necesaria. In Belgia situatiunea devine d’in dî in dî mai grea. Demonstratiunile pre stradele Brusselei (capital’a tierei) sunt la ordinea dîllei. Poporulu atîtiatu, ma inversiunatu, se aduna d’innaintea palatiului regescu, cerendu in modu tumultuosu demisiunea corruptului ministeriu. In 1. dec. facundu se deschiderea sifenna a unei crili (bulevardu), la care Inse regele nu s’a infacisiatu — poporulu avh era occasiunea de a-si manifestă sentiemintele sale. „Josu cu tâlharii“ strigă multîmea, si d’innaintea ferestreloru locuintiei regelui: „Demissiune ! josu cu ministeriuluu Tota politî’a si ostesîmea au fostu redicata, dar’ n’a potutu sa impedece adunarea gloteloru. — In aceeasi dî camer’a primi suprindietori’a dechiaratiune a ministrului de esterne „Domnii mei , Regele ni-a cerutu portofoiele si noi dederamu M. Salle demissiunea nostra. In asta situatiune, credu ca camer’a va află cu caile d’a se prorogă pre câte va dîile.“ — Firesce, aceste cuvinte, — prin cari person’a domnitoriului cu intentiune fu trasa in discussiune, — produse amaritiune si inversiune forte pre liberali. Deputatulu Coomans scapă in amaritiunea sa cuvintele „Acum asistemu la immormentarea constitutiunii.“ Majoritatea ultramontana, conformu dorintiei ministeriului amank siedintiele, in contr’a protestării liberaliloru, pre timpu nedeterminatu. Se crede ck Regele va numi era unu ministeriu clericale sub Theux, dar’ daca d’insulu crede ck prin acést’a va pune capetu turburariloru se instella. In Ispania, de la suirea pre tronu atiu fiiului regelui Italiei, crisele si incurcaturele mergu crescindu si se păru a fi ajunsu la punctulu de culminatiune. Zorillistii trenura adunare in Madridu, si dechiarara credintia si sprijinire nouei dinastie , inse adversarii inca desfasiura multa activitate, pregatindu-se mai alesu pentru nouele algeri municipali. Direcțiunea comitetului re pufii ca nu, — allu căreia sufletu este eminentele oratoru parlamentariu, cunoscutulu republicanu Emiliu Castelaru — emise cătra partisani uua scrisore cerculare fulgeratoria, d’in carea scotemu câteva păsuri mai vigorose „Monarchi’a, dîce, dede chiaru acum tierrei essemplu rusînosu. Siedintiele Cortesiloru se suspinsera prin decretu in momentulu candu regimulu eră batutu. Poterea essecutiva impuse cu de a sil’a vointi’a sa poterii legislative. Vatemarea representantiloru poporului va deschide ochii acelloru a, cari credeă ca monarchi’a se pot impaca cu adeverat’a libertate. Monarchi’a este pentru popore, ca cellu ispaniolu, unu periclu continuu. D’ins’a face asta-din Ispani’a cea de pre urma încercare, ce inca are si reesa reu. Deci rabdare si Constantia, si republic’a va triumfă. torele marturisesce câ nu scie, ce pote indreptatî pre dl« interpellate seu pre publicu la presupunerea, câ se intentioneza amânarea introducerii neueloru judecătorie. E dreptu, continua oratorele, ca publicarea si statorirea territoriului pentru singuratecele tribunale si judecătorie ar’ fi fostu forte de dominii, dar’ acestu elaboratu voluminosu a causatu atâtea reclamatiuni, atâtu d’in partea unoru comitate, câtu si d’in a comuneloru, incâtu abié dâtele trecute potir să se termine. Acum’a inse se afla sub pressa, si oratorele ,spera, ca elaboratulu va vedé lumin’a câtu mai curundu, candu apoi se va tramitte fara amenare juredictiuniloru. De-una-data cu aceasta statorire a territoriului, seu pote si mai de timpuriu, juredictiunile voru fi provocate a pregăti inca de pre acum impartîrea acteloru judiciarie conformu nouei impartîri a territoriului, pentru ca după numirea judecatoriloru, acestia se pota primi in tempulu celu mai scurtu si fara imnedecare actele processuali ce li competu loru. — Relativu la intrebarea a dou’a a interpellatiunii, câ adeca ce mesure s’au luatu că să nu se intrerumpa continuitatea justitîei, oratorele dîce, câ la acést’a respunde §-ulu 31 alu art. de lege 31 d’in an. 1871, care dispune, câ, pana candu nouele judecătorie si voru poté incepe activitatea loru, justitî’a va avé a semanuâ de judecatoriele de prim’a instantia de acum’a. Intre asemenea cercustantie oratorele spera, ca justitî’a nu va suferi una intrerumpere mai lunga, decâtu câta se recere spre predarea si primirea acteloru. (Aprobare generala.) I. Vidliczkay dechiara, ca e multiumitu cu respunsulu ministrului, era camer’a ie actu despre elu. Ministrii Viki, Tóth si Stef. Bittó respundu la una interpellatiune a deputatului Hefy, făcută cu privire la arestarea mai multoru lucratori d’in Pest’a. Celu d’antâiu face istoriculu arestării lucratoriloru d’in cestiune era ministrulu de justitîa spune, ca cei 28 lucratori arestaţi s’au estradatu procurorelui de statu in diumetatea a doua a lunei lui augustu, iare apoi numai decâtu tramisi in temniti’a d’in Vatiu, era investigatiunea contr’a loru s’a terminării numai in 5. Septemvre. După terminarea investigatiunei, carea a duratu trei dieci de dîte, a resultatu, ca membrii reuniunii lucratoriloru au statu in correspondintia cu reuniunile d’in strainetate, era Victoru Külföldi si Alesand. Farkas cu international’a d’in Genev’a, si prin medilocirea ei cu commun’a parisiana, cu scopu, ca se restorne sistemulu de guvernare d’in Ungari’a si se proclame asié numitulu statu poporalu. Spre ajungerea acestui scopu, d’in Pansu s’a numitu de celu mai bunu medilo cu seducerea miliției spre frângerea juramentului, propunenduse totu-una data si occuparea citadelei d’in Bud’a. (Miscare.) D’intre cei arestati, 15 s’au eliberatu, unulu a moritu, era 12 se mai afla inca arestați, asupr’a carorua va avé să decidă tribunalulu regescu d’in Pest’a. Ignatiu Helfy nu e neci decâtu multiumitu cu respunsurile ministriloru, dar’ camer’a ia actu despre ele. Ministrulu Vilh. Tóth respunde apoi la interpellatiunea deputatului Tom’a Pa chy, facuta in siedinti’a precedinta cu privire la organisarea comitatului Neogradu. Oratorele dîce, câ in 15. maiu a. c. a emisu una ordinatiune câtra comitatulu Neogradu, prin carea lu provoca să-si incepa lucrările de organisatiune, esprimendu-si totuuna-data dorinti’a, ca să i se presinte astu-feliu de elaborate, cari de una parte correspundu conditiuniloru unei administratiuni bune, or’ de alta parte tie nu conta la interessele contribuitoriloru. Comitatulu Neogradu si-a presintatu elaboratulu in 23. aug., dar’ mai multe puncte d’in ein au statu in contradictiune cu legea, — si a numitu voturile virile nu erau in proportiune cu numerulu poporatiunii ; dreptu ace’a oratorele a pretinsu a se scimba acestu punctu. Oratorele ar fi potutu să faca observatiune contr’a elaboratului si d’in punctu de vedere alu comodității , — si anume după elaboratulu d’in cestiune, comitatulu si-a impartîtu territoriulu in doue-spre-diece cercuri, si in fruntea fiesce-caruia cercu a pusa unu jude processualu nedependinte. Oratorele a credintu, ca prin acesta despusetiune nu s’au respectata interessele contribuentiloru, d’in care causa a datu comitatului svatulu, ca se mai delibere una data aceasta parte a elaboratului. Comitatului Neogradu a si pertratatu rescriptulu ministerialu in congregatiunea generala de la 28. si 24. oct. si aflandu fundate observările oratorelui, a insarcinatu una comissiune cu corrigerea registrului privitoriu la voturile virile, si a decisu a sistemisu in locu de 12 numai 6 judi procesuali. Oratorele dîce apoi câ a luatu actu despre noulu elaboratu, cu comitatulu, sistemisandu 12 Causer’» representantiloru Ungariei. Siedinti’ade la 2. decemvre, 1871. Presiedintele Paulu Somssich deschide siedintia la 10 ore a. m. Guvernulu e representatu prin ministrii : Bittó, Tóth, Kerkapoly si Pauler. După verificarea procesului verbalu alu siedintiei trecute, presiedintele anuncia una petitiune juredictionaria, carea se trece la comissiunea petitionaria. Ministrulu de justitîa, Stefanu Bitta, respunde la interpellatiunea deputatului I. Vidliczkay (a se vedé mului trecutu alu „Federat.“) urmatoriele : Intentiunea guvernului, d’a lasa sé intre in vietia nou’a organisatiune judiciaria in prim’a séu in dîtele d’antâiu ale lui ianuariu, esiste si acum’a neschimbata, si, după ce guvernulu a decliaratu acést’a de repetîte ori, si lucrările pregatitorie, desî fără sgomotu, se continua totusi fără intrerumpere, ora-