Federatiunea, decembrie 1871 (Anul 4, nr. 121-132)

1871-12-01 / nr. 121

ai Cancelari’« Redactiunile in f.trat’a tragatoriului [X.evészutoza], Nr 5. Scrisorile nefrancate nu se voru primi decatu numai de la corespundintii regulari ai „Federatiunii.“ Artiolii tramini si nepublicati se voru arde. Jir. 131-589. f*est’a, Mercuri, 13./1l. dec., 1871. Anulu alu patrulea MDCCCLXX. Locuinti’a Redactorului Diurnalu politicu, fiterariu, comercialu si economicu. esî Mercuria, Vineria si Dominec’a. Pretitsm de Prenumeratliin« Pre tréi lune . . . 3 fl. v. a Pre siese lune . . . 6 Pre anulu intregu . 12 ” ", ’ Pentr’u Honiania : prea. intregu 30 Fr. == 30 Lei n” „6 lune W » = 1« „ „ ” 3 ~ 8 ., = 8 „ „ Pentru Innertiani : 10 or. de linia,si 30 or. taos’a timbrare pentru fiespecare publicatiune separata- In loculu deschisa 20 or. de linia» Unu esemplariu costa 10 cr. In 8. c. se deschise in Versali’a Adunarea nationala prin unu messagiu alu presiedintelui republicei. Buletinulu capului poterii esecutive despre starea reconvalescentului constata, eh ' in marele ebaote esistinte pina acuma incepe a se stabili ordine si societatea francese sdruncinata prin desastrosulu resbelu din urma primesce era form’a si insemnetatea unui statu. Si intru adeveru, despre ce alt’a potea si trebuia se se ingrijesca inainte de tote unu barbatu, precum e si dlu Thiers , care si iubesce națiunea si patri’a ! Fraud’a trebuia inainte de tote se fia dedata cu acțiunea masînei de statu ; era cestiune, ca apoi cine sa pasiesca la rot’a acestei masîne, unu burbonu d’in lini’a d’antâiu séu d’in a dou’a, séu republic’a de colorea acést’a séu de cealalta, cade in lini’a a dou’a pote chiaru si in a treia. Dlu Thiers vorbesce despre pusetiunea esterna a Franciei cu aiulta finetia. Precandu Ispani’a, Belgi’a si Elvetî’a se numescu vecini amicabili, despre Itali’a se dîce numai atât’a, ci in comunicatiunea internationala a ambelor state vecine nu esiste neci una diffiicultate. In deosebi Bubulu a fostu pasagiulu despre Ostrungurl’a. In accentuarea dorintieloru reciproce ale ambeloru acestoru state, probabilmente s’a tîntitu la reciprocitatea interesseloru bilaterale, si asife nu avemu trebuintia d’a nu lua refugiulu la combinatiui, ci n’a fostu prudinte d’in partea Austriei d’a privi in anulu precedinte cu manile incrucisiate la mutilarea Franciei, după ce chiaru dlu Thiers a fostu accentuatu cu tota ocasiunea de una erere politica a imperiului, ck Franci’a a statu cu pusc’a la pitioru, Candu s’a creatu la Sadov’a unitatea nemtiesca. In fine raportele tenerei republice francese cktra Russi’a se desemna ca forte intime, pre langa tota depărtarea acestoru tiere. Cu privire la miseri’a financiaria mesagiului câtu se pote de sinceru. Thiers recunosce ingreunarea preste mesura a interesseloru materiale ale Franciei, dar’ caus’a acestei nenorociri se atribuie imperiului, — si nu fara cuventu , ck ci imperiuulu de trist’a memoria a maritu, in 20 de anni, detori’a de statu a Franciei cu 1250 millione. — In fine politic’a de pace a tierei se accentua de destulu de putinta spre a refrange tote recriminatiunile diplomatiloru, precum si destulu de mărginită pentru a poté ceti intre stre aspiratiunile nationale. Nu incape neci cea mai mica indoiela, cr, precum dice dlu Thiers, reorganiserea militaria si financiaria e dreptulu celu mai incontestabilu, ba celu mai vitalu alu fiesce caruia statu ; si cum ch Thiers a accentuatu acestu dreptu chiaru la pasagiulu despre politica pacifica a Franciei, acest’a inca si-are insemnetatea sa. — Noi suntemu pre deplinu convinsi, ca regenerarea Franciei face in interessulu intregei Europe, fara differintia de simpatia seu antipatia, si aceasta regenerare se ascepta de la moderatiunea si intieleptiunea Adunarii nationale. Camer’a Italiei e constituita, dar’ diferitele partite inca totu nu s’au gruppatu definitui. Ministrulu de interne, de financie si de resbelu, acoperira biuroulu presiedintelui cu una gramada de projecte de legi, si anumitu ministrulu de financie presinte bugedulu definitivu si celu provisoriu pre anulu financiariu venitoriu. — Precandu parlamentulu talianu se occupa cu totu-adinsulu de regenerarea si consolidarea Italiei unite, leulu italianu d’in Caprer’a sente fome mare , si si indrepta privirea asupr’a pradei ce voiesce a o consumă. Intielegemu pre veteranulu tribunu poporalu Garibaldi, care in anulu trecutu si scose sabi’a d’in téea si se lupta cu eroismu contr’a ordeloiu nemtiesci, cari si propusesara umilirea si mutilarea Franciei , acum’a inse — tempera mutantul —incepe a lucra pre facia pentru rumperea Nizzei de catra Franci’a si incorporarea ei la Itali’a. In una epistola a sa adressata unui dinariu d’in Ravenn’a, Garibaldi duce intre altele : „A negâ ca Nizza nu e italiana, insemna a negâ lumin’a sorelui— acést’a s’a demustratu pre deplinu. Sum siguru, că nu va fi cu greu a sufevâ acésta cestiune cu barbati probi d’in Franei’a, desfaciurandu-li, câtu de minciunosu a fostu plebiscitulu lui Napoleonii. Dar’ cum se va poté chiarificâ chavianismulu in privinti’a acést’a? Ast’a e unde cestiunea devine vulcanica — si unde, precum credu , reincorporarea abia va poté urma, fara ca sa nu se verse torinti de sânge ! Totu un’a — de si cosmopolitu — voiu fi ferice a mi-da reatulu vietiei pentru iubit’a mea patria natala.* In mulu trecutu alu diuariului nostru diaeramu , ci atitudinea celoru doue cabinete d’in Berolinu si Petrupole a atrasu asupra-si atenţiunea pressei d’in cele doue imperie vecine. Arau observaţii pre care recela, insocita de una banuiela reciproca, atâtu in press’a germana, câtu si in cea rusesca. Recel’a se dice ce ar’ proveni d’in caus’a unoru relatiuni, pregatitorie pentru ori ce eventualitate, ce ar’ esiste intre cabinetulu d’in Petrupole si celu d’in Constantinopole. — In acesta privintia cetimu in una correspondinti’a d’in Russi’a, tramisa diuariului nemtiescu „Fremdenblatt*, urmateriele : „In cercurile diplomatice se vorbesce, ca represemantele germanu la curtea d’in Petrupole ar’ fi cerutu cabinetului rusescu si Portii esplicatiun asupr’a conferintiei ce a avutu acum de curucdu la Constantinopole representantele rusu cu Sever pasi’a, si la carea a partecipatu si consululu Franciei, câtu si asupr’a negociatiunilor u diplomatice cari s’aru fi urmatu, intr’unu modu forte activu, intre cabinetulu de St. Petrupole si intre Turci’a.* — Organele partitei ultraiste ruse voma, fara intrerumpere, focu si veninu asupr’a unitatii Germaniei, precum si asupr’a erorii comissa de politic’a d’in anula trecutu a Russiei, carea n’ar fi trebuita sa conceda umilirea Franciei. Preponderanti’a Germaniei, dîca ele, se sentiesce mai alesu prin impregiurarea, ca s’a nimicitu poterea pre mare a Russiei. Mai inainte cu cinci ani Russi’a era domna preste marea baltica, era asta di flott’a ei d’in marea de ostu are numai una importantia subordinata si modesta. Cu tempulu va fi si mai reu, dreptu ace’a guvernulu rusescu ferebue sa-si aiba * privirea tîntita asupr’a evenimenteloru ce se pe- I trecu in marea de ostu. La casu candu s’ar’ pe- i riclita nedependinti’a Danimarcei, Sundulu ar deveni pentru Russi’a Dardanelle noue. Politic’a guvernului rusescu, eschiama partit’a ultraista rusa, are sk se nesuiesca, ca Danimarc’a sk devina unu Belgiu nordicu, si acestea nu numai in interessulu Russiei, ci in alu intregei Europe. Tiulu a pnsintu unu projecte detaiatu despre organisarea despartiementului pentru codificatiune. — Ernestu Simony i vede in titlulu acestua una alta forma de fondu de dispositiune, despre care nu se face ratiociniu , deci nu voteza nemic’a pentru titlulu d’in cestiune. — Ministrulupresiedinte Lónyay nega ca nu s’ar’ da ratiociniu despre spessele făcute cu lucrările codificatorie, si recomenda camerei votarea sumei de 30.000 fl. Se voteza, or’ moțiunea lui Adamu Lázár se respinge. Bugetulu ministrului langa person’a Majestatii Sale si alu ministrului croatu-slavonu se voteza fara observatiune. Urmeza bugetulu ministrului de interne. Sub titlulu 1 „administratiunea centrala“ comissiunea financiaria propune a se vota numai 382.000 in locu de 338.229 fl. preliminaţi. Se voteza. Titlulu 2, privitoriu la comiţii supremi, se admitte cu 317.025 fl.; titlulu 3 „confiniuilu militariu ungurescu“ se lasa in suspenso. Sub titlulu 4 „erogatiuni generale pentru administratiune“ sunt preliminaţi 1.562.437 fl. Pusetiunile 14_14 se admit cu fara observare. Sub pusetiunea 15, comissiunea financiaria propune votarea unei sume de 80.000 fl pentru ajutorarea operei si pentru infiintiarea unei academie de musica si canto. Colom. G h y c z y propune reducerea acestei sume la 59.000 fl. — După una desbatere mai lunga, camer’a accepta propunerea lui Ghoczy, si cu acést’a Siedinti’a se inchiaia la 3 ore d. m. Camer’a representantiloru Ungariei. Siedinti’a de la 8. decemvre, 1871. Presiedintele Paulu Somssich deschide siedinti’a la 11 ore a. m. D’in partea guvernului sunt de facia ministrii : Wenckheim, Lónyay, Tóth si Pejacsevics. Se verifica procesulu verbale alu siedintiei precedinte. Presiedintele anuncia una petitiune juredictionaria, privitoria la prelungirea missiunii cont. Ged. Ráday, carea se trece la comissiunea petitionaria d’impreuna cu petitiunile presintate de deputaţii Desideriu Majthényi si Paulu Daniel. Adamu Lázár interpelleza pre presiedintele camerei in privinti’a depunerii mandateloru d’in partea mai multoru deputați numiți de judecători. Respunsulu presiedintelui nu indestulesce pre interpellante. După unele observatiuni scurte făcute de Csernatony si Stef. Patay, Ernestu S im ony i cere ca afacerea d’in cestiune se se puna la ordinea dîlei spre a se pertrata deosebitu. — Se decide a se pertrata după deliberarea bugetului. Colom. Szeli presinta raportulu comissiunii financiarie, privitoriu la petitiunea direcţiunii spitalului pentru copiii seraci, prin carea se cere accordarea unei subventiuni de 5000 fl. Raportulu se va tipări si pertrata de unadata cu bugetulu ministrului de interne. Camera trece apoi la ordinea dîlei : continuarea desbaterii speciale asupr’a bugetului ministrului-presiedinte, si anumitu asupr’a sumei de 30.000 fl. preliminari pentru lucrările codificatorie. Adamu Lázár nu pote vota numai in generalu aceasta suma , dreptu-ace’a propune, ca camer’a se invite ministe * Siedinti’a de la 9. decemvre, 1871. Presiedintele deschide siedinti’a la 10 ore a. am. Guvernulu a fostu representatu prin ministrii : Tóth, Kerkapoly, Pauler, Lónyay, Tisza si Pejacsevic3. După verificarea procesului verbalu alu siedintiei trecute, presiedintele comunica , ca deputatulu Stejaru Theil, alesu in cerculu Sighisiarei, in Transsilvania, si-a depusu mandatulu. Se va publică alegere noua. Dr. Svetozaru M i e t i cu si reinoiesce interpellatiunea sa făcută inca in anulu trecutu cu privire la procederea illegala a bar. Bauch in afacerea stirpirei Lonjsko-Polje. Macs. Verményi pune pre biurolu camerei raportulu comissiunii centrale, despre modificatiunile camerei magnatiloru făcute la projectulu de lege despre venatu si la conventiunea telegrafica inehiaiata cu Germania. — Raporturile se voru tipări si pune la ordinea dîllei." Dupa aceea camera trece la ordinea dîllei : pertratarea raportului comissiunii petitiunarie. Petitiunile parte se depunu in archivulu camarei, parte se transpunu ministriloru respectivi. Ministrulu-presiedinte pune apoi pre biuroulu camerei urmatoriele proiecte de legi : despre proportiunea partecipsirii la erogatiunile comune, cari sunt a se solvi d’in partea Ungariei pentru confiniulu militariu ; despre statorirea contingentului militariu ce cade asupr’a tiereloru de sub coron’a unguresca, respective despre modificarea §-lui 13 alu art. de lege 40 d’in 1868 ; despre votarea contingentului de recrute pre anulu 1872 pentru truppele unguresei de linia si pentru marin’a de resbelu ; despre modificarea §-lui 12 alu art. de lege 40 si a §-lui 6 alu art. de lege 41 d’in anulu 1868, respective despre immultîrea batalioneloru de honvedi, devenita necessaria prin desfiintiarea celoru doue regimente de la Varasdinu si prin formarea comitatului Belovaru. — Se voru tipări si trece la comissiunea financiaria. Urmeza apoi la ordinea dîllei continuarea desbaterei speciale asupr’a bugetului ministrului de interne. înainte de tote se delibera petitiunea spitalului pentru copiii seraci, votandu-i-se subventiunea ceruta de 5000 fl. Urmeza pusetiunea 18 d’in bugetulu ministrului de interne, privitoria la foi’a officiale unguresca, si după una desbatere mai lunga se admitte. De asemenea se voteza si titlului „pensiunile.“ Urmeza recerintiele estra-ordinarie ale ministeriului de interne. Pentru comissariatulu d’in Transsilvani’a comissiunea financiaria recomenda camerei votarea unei sume de 51.225 fl. — Colom. G b y c z y propune, in sensulu votului seu separate, stergerea acestei sume. Eduardu Zsedényi, cont. Ioanu B ebe nsen. si Antonu Molnár pledeza pentru propunerea comissiunii financiarie, era Vasil. Orbán, Ladislau Tisza si Adamu Lázár pentru votulu separate, care, submitiendu-se la votu, se respinge, și se voteza suma preliminată.