Federatiunea, decembrie 1871 (Anul 4, nr. 121-132)
1871-12-08 / nr. 124
Pest’ft. Mercuri, 20./8. dec., 1871. XI. 184 593. Anulu alu patrulea MDCCCLXXI. Locuinti’a Redactorului ('ancelari’a Redactiunile in trat’a tragatoriului [Lövés Batoza], Nr 5. Scrisorile nefrancate nu se vorn primi decatu numai de la corespundintii regulari ai „Federatiunii.“ Artielii tramisi si nepublicati se voru arde. Viurnalu politicu, iiterariu, comercialii si economicii. Ya est Mercuria, Vineri» si Dominec’a. Pretiulu a Prenumeratlttuea Pre trei lune . . . 8 fl. v. •* Pre siese lune. • • 6 „ *Pre anulu intregu • 12 „ „ „ Pentru Homant’a: pre a. intregu 30 Fr. = 30 Lei. „ 6 lune 16 „ = 16 „ , 38 „ = 8 „ „ Pentru lusertiuni -10 or. de linia,si 30 or. taos’a timbrale pentru fiespe-care publicatiune separata. In locuiu deschisu 20 or. de linia. Unu esemplariu costa 10 cr- Invitare de prenumeratiune la diuariulu politica „FEMRATIIMA“ pre Cursulu Aurului 111) (ÎCCLXX11 Incependu se cu 1 ianuariu 1872 st. v. cursulu alu cincilea alu diuariului nostru, rogrmu pre p.t. doritorii de a avé acestu diuariu, se binevoiesca a grăbi cu prenumeratiunile plina la acestu terminu. Conditiunile remanu cele vechie. Diuariulu va urma, ca si pina acum’a, a essî de trei ori in septemana: Mercuri a, Vineria si Domne c’a, totu de-un’a demaneti’a. Pretiulu de prenumeratiune r : Pre trei lune . . . 3 fl. v. a. „6 , . . . 6 „ „ „ „ annulu intregu . . 12 „ „ , Pentru Romani’a si tierele străine: Pre trei lune . 8 lei n. . 8 franci . 6 , . 16 , , = 16 , „ annulu intregu 30 , „ =-- 30 , [nvetiatoriloru satesci, adeverindu lips’a medi loceioru, se va da, si pre venitotiu, cu pretiulu scadiutu, adeca pre 3 iune 2 fl. v. a., pre 6 lune 4 fl. v. a., pre annulu intregu 8 fl. • Acei DD. abonaţi, cari sunt in restanţia cu pretiulu de prenumeratiune, sunt rogati a-si jefui socotelele piina la terminulu de mai susu, pentru ck srm’a restantieloru e forte considerabila si prin urmare Administraţiunea diuariului forte ingreunata. Totu-una-data rogamu pre DD, abonaţii nostri sk scriu legibilu numele, locuinti’a si post’a ultima, or’ cei ce postedu adresse tipărite sa binevoiesca a allatura in epistolele de prenumeratiune, sau a lipi pre cuponele asemnateloru postale câte una adressa tipărită. Redactiunea. Pest’a, 7/19. dec. 1872. Camer’a deputatiloru Ungariei, nepotendu inchiu in anulu acestu a desbaterile asupr’a bugetului, se afla era in silit’a pusetiune, ca in toti anii pana acum, de candu functiunedia in machin’a ministeriale, d’a vota ministeriului unu billu de indemnitate spre a poté incassa dirile pana in finea lui februariu 1872. Asta di se face votare nominale in asta privintia Assemenea se voru vota si celle doue proiecte de legi transitorie alle ministrului de justiţia pentru a se assecuta essecutarea reformeloru justitiarie cu 1 ian. 1872, precum si bugetulu ministeriului de justiţia insusi, caci commissiunea financiaria propune in billulu de indemnitate, ca pre basea bugetului ministrului de justitia aprobatu de camera sa se incuviintiedie si acestu bugetu pre durat’a celloru doue lune susamintite. Partit’a guvernamentale, in clubulu Deachistiloru au luatu decisiunea ca siedintiele publice sk se continue si de la 22 dec. iinainte pana la anuulu nou, cu numerulu oblegatu de 100 deputaţi, pentru a se poté primi nundele camerei boieresci, sancţiunile de legi eventuale si sk urmedie cu desbaterile bugetarie, ca sk se pota vota si bugetulu culteloru si allu instructiunii publice. Violentele cutrierature, caroru consciinti’a publica in Austria este espusa de mai multe deceniie in urmarea deseloru crise ministeriale si mai alesu constitutionale, nu potu remané frra de effectu si reactiune, asié publiculu cellu mare ascepta purure noue schimbari, noue suprinderi. Nu este mirare daca unele diname, cunoscandu nervositatea publicului, nascocescu fein de felu de faime, precum fece de curendu „Vaterland“, care cu occasiunea reintorcerii imperatului, după absentia de mai multe dîile in resiedintia, pune in aprope perspectiva „schimbarea sistemului.“ Passerea, malaiu vnsedia. Schimbarea sistemului actuale multi ar’ dori-o, dar’ asta data lipsesce ori ce base la assemenea presuppusetiune. Si vedemu mai nainte ce scie si ce pote D. Andrasăî, pre succede-i va in culmea poterii, unde au ajunsu prin mediulocirea Dlui bismarcu, a sparge imperiulu austriacu ei a estinde regatulu ungurescu pina la marea, nu scimu care, ceci acéstea si nu i mai pucinu se dîce a fi missiunea dsale. Daca barbatii de stătu ai Austriei si dinastia voru observă acestea tendintie, daca intru adeveru esiste eile in mintea Dini Andrassî, atunci „schimbarea sistemului“ — de sî cam tardîa, dari totusi la bunu tempu, — nu este de parte. Amintisemu ca ministeriulu lui Auersperg pusese tota speranti’a in alegerile d’in Moravi’a, de unde, după essemplulu mini’sterieloru pregesse, avea sa-si scota majoritatea necessaria pentru senatulu imp. Si-a datu dara tota silinti’a a reesî in Moravi’a, au si reesîtu in urmarea pressiunii multifarie si energice, in câtu chiaru si alegerile proprietariloru mari sunt mare parte favorabile guvernului. In collegiulu I. electorale a proprietariioru mari alegerile sunt in favorea conservativiloru, in allu II. collegiu in favorea centraligtiloru, va sk dîca, contingentu destullu pentru majoritatea ministeriului. Contele Belcredi au insinuatu protestu in contr’a alegerii, i dinamele officiale si officiose spunu ce e drept,u ci acellu protestu este basatu pre nesce arguminte futili. Nu potemu judeca prina nu vomu cunosce motivele, de altmintrea protestulu fia basatu pre motive tari ori futili, totu atât’ac ellu este indesiertu, atât’a se pote prevedé. — Tote dinariele impartesîse ca unu ce curiosu faptulu, ca imperatulu in calitate de mare proprietariu s’a abtienutu de la votu, assemene si Arciducele Albrecht, etc. si numai unu archiduce a votatu. Dinariele provinciale officiose au primita insarcinarea d’a anuncia ca abtienerea de la alegere a imperatului nu sti neci intr’unu felu de raportu cu politic’a ministeriului actuale, ci ea este basata pre resolutiunea imperatului, luata una data pentru totu de un’a. In 18. dec., după nouele alegeri, se voru readună aceile camere, cari fusese dissolute, pentru ca sa alega deputaţii in senatulu imp., intr’unele d’in acestea, precum de in diet’a Carnioliei si Voralbergei, oppusetiunea va predomni, era intr’altele, precum in Lintiu, Bran si Cernăuţi, minorităţile voru fi respectabile si nu se voru da cu un’a cu doue. Centralistiloru li s’ar trage dunga preste socotela, candu una parte d’in oppusetiune, ,— carea plina acum a statu retrasa, — ar’ intră in senatulu imp. Diuariulu officialu de Vienn’a publica autografulu imp., prin care senatulu imp. se convoca pre 27 dec. a. c. Assemenea publica si numirea contelui Chotecu de solu allu Ostrangurlei la curtea de Madridu. Resultatulu alegeriloru in collég. II, allu proprietarilora mari d’in Bucovina favorabilu oppusetiunii, au suprinsu cam neplacutu, adeca a cam recoritu pre jubilatorii centralista Cu tote acestea partit’a centralistica va avé majoritate in diet’a Bucovinei, dar’ acesta majoritate appare in alta lumina, candu se scie ck numai prin mediuloce arteficiose, cu totu rafinamentulu machinatiuniloru bureaucratice, se pote sustiené si conservă. Noulu cabinetu belgianu s’a presentatu camerei in 13 dec. si inca intr’unu modu sfiiciosu si confusu. Nouii ministri catolici nu voru sk essa cu programm’a loru politica si se pare ca dloru nu voru de felu sk-si încarce consciinti’a cu responsabilitatea demissionarii predecessoriloru, scosi cu rusîne. De altmintrea in siedintia s’a ivitu si nescari incidente de curtenire parlamentari. Asie D. Frkre in interpellatiunea adressata ministeriului cu privire la programm’a lui si la demissiunea fostului cabinetu, numi cabinetulu actuale cabinetu de reactiune, — la ce D. Maiou observa, ck este cabinetulu reconciliarii. Câtu pentru cestiunea constitutiunale dîse ministrulu de financie, regele are dreptulu a demitte unu ministeriu si ck regele nu pote face rep. As t’a, este chiaru si scurtu, dara nu prea constitutiunalu. „Fostulu cabinetu lu demissu pentru nedemnitate“ desse D. Fiare-Orbanu, „Dta inca in annulu trai fostu demissu prin collegiulu electorale totu pentru nedemnitate“, respunse cu vechementia Iacobs, fostulu ministru de financia in cabinetulu acîi demissiunatu. In Romani’a spiretele sunt forte agitate. Caus’a este vechia, motivulu cellu mai de aprope conventiunea cea noua Bleichröderiana, despre care se duce ce este copi’a cellei Strousbergiane. Cestiunea s’a pertractatu in sectiunile camerei si conventiunea precum au propusu-o guvernulu este primita de majoritatea sectiuniloru. Vomu vedé ce va face camer’a. Lumea este forte ingrijita. Situatiunea au devenitu forte grea. Unele diname vorbescu despre conspiratiuni, in contr’a cui ? nu se spune, ori nu se scie. politi’a si-ar’ fi indoitu vigilanti’a, luanda de pretestu rescol’a ce se sioptesce ce s’ar fi pregatindu. Noi nu credemu nemica, tote acestea omenii poterii le scornescu de câte ori au nevoia d’a recurge la intimidare. Camer’a representantiloru Ungariei. Siedinti’a de la 16. decemvre, 1871. Presiedintele Paulu Somssich deschide siedintia la 10 ore a. m. Guvernulu e representata prin ministrii : Tisza, Pauler, Szlávy si Lónyay. După verificarea procesului verbale alu siedintiei precedinte, deputatii Em. Huszár si Dr. Iosifu Hodosiu presinta nesce petitiuni private, cari se trecu la comissiunea petitionaria. Ales. P o d r 6 c z y, in unire cu deputati croati Casimiru Jellacsics, Ludovicu Vukovich si Massimilianu M,a 1 1 e r , adresseza ministrului de comunicatiune una interpellatiune, prin care a lu întreba, ca pentru ce se amena atât’a tempu presintarea proiectului documentului de concessiune, privitoria la construirea călii ferate Varasdinu-Zapresicbu, deorace atâtu interessele Croaţiei câtu si dreptatea si ecnitatea pretindu una construire urginte a acestei căli ferate ? Ales. Nehrebeczky interpelleza pre ministrulu de comunicatiune, daca are de cugetu a presinta camerei inca in sessiunea acest’a unu proiectu de lege despre modificarea §-ului 24 d’in documentulu de concessiune, privitoriu la calea ferata Nyiregyháza-Ungvaru ? Interpellatiunile se voru comunică ministrului concerninte. Colomanu Széli pune pre biuroulu camerei raportului comissiunii financiarie despre moţiunea luil’vuiu Móricz, privitoria la conspectulu despre averea statului, desdespre mai multe petitiuni trecute la comissiunea d’in cestiune, despre projectulu ministrului de financie privitoriu la imprumutulu pentru calile ferate si, despre votarea sumei de 500.000 fi., pre sem’a bulevardului pestari. In fine presinta raportulu comissiunii centrale, privitoriu la proiectele de legi despre prelungirea contribution», Ladislau K v a s s a y pune pre biuroulu camerei raportulu comissiunii centrale despre projectulu de lege privitoriu la continuarea monopolului de tabacu. — Iuliu G y ő r f f y presinta votulu separatu a patru secţiuni, cari propunu respingerea acestui projectu de lege. — Raporturile se voru tipări, si cele despre prelungirea contributiunii se voru pertrata inca in siedinti’a de mane, 17. dec. Camer’a trece apoi la ordinea dîlei : pertratarea raportului comissiunii petitionarie despre petitiunile cuprinse in registrulu 51. — Petitiunile se transpunu ministriloru respectivi. După ace’a se continua desbaterea speciale asupr’a recerintieloru estra-ordinarie ale ministrului de comunicatiune, si in specie a supr’a titlului 10, construirea caliloru ferate. Daniela Irányi intreba pre ministru, daca s’a facutultceva pentru introducerea multu intetîtei incaldîri a vagoneloru pentru persone. Ministrulu Tisza respunde, ck s’au provocatu otte