Federatiunea, ianuarie 1872 (Anul 5, nr. 1-8)
1872-01-24 / nr. 5
si Cancelari’« Redactiimii e in sîtr.vt’a tragatoriului [1.8- vészutoza]. Nr 5. Scrisorile nefrancate nu se voru primi decatu numai de la corespundintiî regulari ai „Federatîunii.“ Artielii tramisi si nepublicati se voru arde. Mr. 5605. fi*est’st.9 Mercuri, 12./24. ian., 1872. Anulu alu cincilea MDCCCLXXII. Locumnti’a Redactorului Diurnalu politicii, literariu, comercialii si economicii.esi Mercuria, Vineria si hominec’a. Pretlnlu di* Prenumeratiflne : Pre éréi lnne . . . 3 fl. v. a Pre öitise lune . . . 6 „ „ , Pre anulu intregu . 12 „ „ „ Stenicii romani’a : prea. intregu 30 Fr. = 30 Lei n „ 6 lune 16 „ = 16 „ „ ” 3 ~ a ii = 8 „ „ Pentru Insertiuni : 10 or. de linia.si 30 or. taos’a timbiale pentru fiespe-oare publicatiune separatu. In loculu deschisu 20 or. de linia- Unu esemplariu costa 10 or. Pest’a, 11/23. ian., 1872. Cetitorii nostri, cari cunoscu bine convicţiunile nostre de atâta ori espresse si sustienute in „Federatiunea“ relativii la cestiunea de uniune a Transilvaniei cu Ungaria, se voru fi miratu negresîtu vediendu că Redactiunea dede locu unui artielu ce cu tote armele sofistice descinde in arena spre a combate autonomi’a Transilvaniei, si voru fi intrebandu : care este caus’a acestei complaciutie si preveniutie ? Ca onorabi, cetitori sa cunosca adeveratele motive si sa nu alunece a crede că „Federatiunea“ aproba cuprinsulu artiolului, si pana candu amu face raflessiunile nostre, ecca cuvintele, pentru cari ne-am aflatu indemnatu alu publică. Mai nainte de tote am facutu acestea d’in principiu, tr ci bine este ca cestiunile vitali sa se desbata d’in tote punctele de vedere, — neci una data nu vomu negă loculu pentru păreri contrarie, ci vomu urmă, ca si plina acum assiom’a „opposita, juxta se invicem posita magis elucescunt.“ Mai departe, este greșita procedere d’a nu sufferi opiniunile contrarie si orbia d’a crede, ca prin ignorare eile sunt combătute. Nu vomu urmă neci una data procederea diurnalisticei magiare, carea nu lassa a se stracoră opiniuni contrarie d. e. in cestiunea de nationalitate, autonomi’a Transsilvaniei, etc. si mai de curendu in ceetiunea Croației, asupr’a căreia, tote fracțiunile magiare se puseră cu guvernulu pre terrenulu rigidei negatiuni. Bine este pre aste ? voru vedé ei. Noue ni se pare ca se temu de mintea cea sanetosa a publicului magiaru si de cuceritori’a potere a adeverului potere irresistibile, careia in dar nu s’ar’ opina a oppune sofismate si arguminte false, reintorse, caci lumin’a adeverului le resfira, le sronesce. Am publicam dara, ca publiculu nostru sk cunosca bine si parerea contraria asupr’a marei cestiuni de autonomia si ca tribunalulu supremu, opiniunea publica, sa se pota enundă in deplina cunoscintia de causa. Nu ne tememu de acesta sentintia, o cerckmu, o cautamu cu totu adinsulu ai cu tota încrederea in mintea cea sanetosa a intrellegintiei romane. — Amu publicatu articlulu adversariului nostru politigu, dar’ amicu personale, conformu asiomei „amicus persone inimicus rei.“ Stimamu person’a autorului, dar’ combatemu si vomu combate precumamu combătuti totu de una părerile lui. Nu numai stim’a personale si ceea ce dimu opiniunii contrarie, dar’ si positiunea sociale a Dlui autoru merita acesta attentiune si noi am facutu o cu atâtu mai bucurosu, mai prompta, cu câta d’in norocire D. autoru, mare cavalleru alu uniunii, este insusi totodată si capitanu si este, adeca tota legiunea pucinu formidabile, concentrata numai intr’unu singuru osteanu, caci alti legiunari nu sunt. — Am facutu-o in fine, ca sa nu ni se potu face, precum mai de multe ori cu nedreptulu ni s’a facutu d’intr’una parte, imputatiune neintemeiata, ck suntemu intoleranţi si ck terroriskmu opiniunea publica a Romaniloru. Terrorismulu este arm’a nedreptăţii, a întunericului si este in man’a potfestatii, dar nu a unui organu de luminare. Prin publicarea acestui artielu credemu ck am facutu mare serviciu, causei nostre, pentru ca desbatendu se ea cu amenuntulu, lumin’a se va face si acolo unde pote ck nu se făcuse inca de ajunau ; cestiunea va desparé de pre campulu publicitatii nostre, era intielleginti’a romana consolidandu-se prin disciplina severa, — va da de minciuna pre toti cei ce affirmau: ck sunt castre contrarie, — ck este scissiune in marele trupu i naţionale. Antagonistă noştri politici, stapaniidîllei, voru vedé inşi si ck nu suntemu scopae dissolutae si ck d’insii stau facia cu una partita, care representa una naţiune de aprope trei miliione de sufflete. — — Dissolverea dietei croatiee n’au facutu impressiune deprimetoria asupr’a oppositiunii natiunali, cellu pucinu d’in tote câte s’au scrisu d’atunci despre acesta setu precalculatu, nu se vede unu singuru semnu cu oppositiunea nat. croata si-ar’ fi perdutu contenintia, d’in contra ea si conserva demnitatea si barbatî’a, ca cellu ce este siguru de caus’a sa, de triumfulu ei finale, ba partit’a natiunale croata se pare a se bucură d’acesta gresiela si smintela a ministeriului ungurescu, pentru ca minunat’a, straordenari’a motivare a dissolverii in degetedia, vedesce manuper’a evidente a guvernului, planisata, cu mana lunga de multu tempu. Ghci intr- adeveru, cum vine îndrumarea la manifestulu d’in Septemvre 1871, ca motivu in rescriptulu reg. pentru dissolverea Camerei la 15 ianuariu, 1872 ? Numai acum se face lumin’a in capulu ministeriului, ca sa vedia ca de la asta camera n’are sa ascepte activitatea dorita ? Daca ar’ fi asié, atunci intrelleptiunea politica a ministeriului ung. nu este de pismuitu, — era de nu este asié, atunci s’a jocatu comedia traganandu-se dissolverea plina in an. Diurnalele magiare de tote culorile aproba fapt’a ministeriului si lucra de însemnata insa si oppusetiunea magiara d’in camer’a Ungariei se apropia, ba se lipesce bini sioru de guvernu, precum acést’a s’a potutu observă cu occasiunea desbateriloru asupr’a civilisarii confinteloru militari, candu corifeii stângei accursera mai cu graba intru sprijinirea guvernului atacata de dep. Mileticiu, cu tote ce mai nainte prinsese resolutiunea d’a attace insi si ministeriulu. Magiarii sunt bine disciplinaţi, dar’ alţii deschidu tard cu ochii pentru a-i imită. Ce e de facutu ! (Urmare)”) Cine nu scie, ca diet’a Transilvaniei a avutu dreptulu de a alege oficialii cardinali, inse pentru ace’a regimulu d’in Vien’a totusi a denumiti clienţii sei fara de alegere. Staturile si Ordurile tierei au reclamatu cu tota, ocasiunea...„„ di auuva seu nu a respunsu la reclamatiune, seu a respunsu cu doluit paterno nostri corde, inse oficialii fara alegere denumiţi au remasu si mai incolo in oficie. Acum, Dloru, daca Dvostra doriţi una astu-feliu de autonomia, a cărei dieta sk aiba numai dreptulu de a remonstra, fara a se implini dorintiele dietei, fara de a se sanctiona legile aduse, daca Dvostra doriţi una aseminea autonomia, unde sa nu fi siguru, ca pre mane, fara de a fi dejudecatu, nu te voru deporta la Kufstein ori Josefstadt, vedeţi si o doriţi, eu unulu inse neci una data, si asik credu, ca cu mine d’impreuna toti romanii cugetători nu o vom dori. Inse se lasâmu de una parte cestiunea publico-politica a autonomiei Transilvaniei, sk vedemu pre Transilvani’a are atâtea provente câ in secululu presinte sk fia in stare a suportă spesele unei fiere autonome. Deci iertati-mi ca cu numeri sk vi aretu, cu dorinti’a Dvostra, si atunci candu nu ar sta in contr’a legei positive, rationalminte nu se pote rralisa, si realisandu-se, chiaru romaniloru aru causă cea mai mare dauna financiaria, vase dîca tocma interesulu romaniloru bine pricepuţii poftesce sustienerea uniunei cu Ungari’a, intru atâtu, incâtu de nu ar fi sanctionata legea uniunei, romanii aru debui se amble cu skses a neţiu n e ze. Fiasce-care omn, care s’a deprinsu cu statistic’a Transilvaniei, a debuitu să se convingă, cum că in Transilvania cea mai multa contributiune directa si indirecta face pre umerii romaniloru, deci a voi a introduce una sistema, care trage după sine immultîrea contributiunei, a ceua cu sciintia sau d’ in nescientia pune pre umerii romaniloru greutate, fara de voit a poporului, care cu tota ocasiunea striga scărirea contributiunei. Să vedemu dar’. Domnii mei, câta e contributiunea Trasilvaniei si câte sunt spesele ei, pentru ca numai atunci vomu fi in stare a judeca, pre cu potintia e a mai rădică contributiunea, că asie să fia in stare Transilvania a suportă spesele, cari sunt legate cu autonomia ei ? Proventele Transilvaniei, după detragerea speseloru de manipulatiune si de incassare (Einbebungs und Erzeugungskosten) , făcu pre anu 12.961.565 fl. lF/ cr- D’m acesta suma innainte de tote vinu a se portă : 1. acelea spese, cari sunt pentru intretienerea curtii domnitorie, pentru spesele comune si ale detoriei comune, *) Vedi Nr. trecute alu „Fed.“ cari făcu pre anu 9,347.807 fl. v. a. adeca 41/ V d’in celea 30% ; 2. spesele fondului de desdaunare 3.313.132 fl v. a. ; 3. spesele administratiunei politice a Transilvaniei, fara spesele guvernului si a derogatoriei centrale ori si cum sa se numesca, de care Transilvania, căriera autonoma, ar avea lipsa, 767.513 fl. v. a. ; 4. spesele gendarmeriei 420.000 fl. v. a. ; 5. spesele ingrijirei pentru bolnavi si lipsiți 276.000 fl. v. v ; 6. spesele administratiunei justiției fara de forulu suprema 1,300.000 fl. v. a ; 7. spesele administratiunei financiarie d’in tiera, fara de cercurile centrale, 1,038.070 fl. ; 8. subventiunea la calile ferate 1,500.000 fl. ; — sum’a 17,962.522 fl. v. a. Inse in sum’a aceast’a nu sunt cuprinse spesele de lipsa pentru cultur’a poporului, celea pentru ajutoriuti’a preotiloru precum neci celea pentru sustienerea drumuriloru de comunicatiune, nu sunt cuprinse acelea spese, cari vinu a se plati după cele 8 milione cu cari fundulu de desdaunare e detoria erariului, si totusi deficitel anuale face 5.000.956 fl. 88% cr. ; va sk dîca, la intemplare, candu Transilvani’a ar’ dobendi autonomi’a, că sk se pota portă spesele de lipsa, locuitorii aru debui sk platesca in locu de 1 fl. 1 fl. 50 cr. pana la 2 fl., sau aru bancrută, ce inge fara daun’a poporului nu se pote. Acum poftimu, Dloru, judecati, pre cu potentia e acést’a că poporulu se platesca mai multu decâtu platesce asta-di ? cu potentia e că lefele amploiatiloru, ajutoriulu preotiloru, si alte spese sa se subtraga ? judece ori cine, candu s’ar’ atinge cine-va la nimicirea lefeloru, candu ar’ indresni cine-va a immultî contributiunea, pre nu romanii transilva‘voiescu a"'pune una aseminea greutate pre umerii loru, că pre nesce apesatori, si nu dîcu vendiatori, iaru alungă d’in tiera. D’in acestea până aici amintite convingandu-se ori si care romanu cugetatoriu despre ace’a, câ autonomi’a Transilvaniei, pentru Transilvani’a in genere, or’ pentru romani in specie, e periculosa, convingandu-se despre ace’a, câ tocma in interesulu romaniloru bine pricepute e de lipsa sustienerea uniunei Transilvaniei cu Ungari’a, de sine urmeza întrebarea : Asie dar’ ce e de fauctu? Respunsulu e prea scurtu:a pasîpre terenuludatu de Maiestate, si acést’a nu o dîcu eu, ci au dîsu-o deputatii si regalistii romani d’in anulu 1865, ba ce e mai multu, acest’a au dîsu-o conferinti’a nationale d’in Salfiu in 1. ianuariu 1861, va se dîca să pasîmu cu trupa cu sufletu pre terenulu activitatii, ocupandu fiecare locu, fia acelu-a câtu de micu, de-orace omulu daca merge câtu de incetu, mai in urma, desî tardîu, dar’ totu ajunge la scopulu seu, pre candu celu-a, care stâ, nu pote ajunge neci una-data. Ore, Dloru, se fi urmatu romanii ! politic’a pasivităţii potutu-s’ar’ fi culttivă poporulu nostru numai intru atâ- I t’a, in câtu e cultivatu asta-di ? ajunsuar fi romanii acolo unde sunt asta-di ? Ore să se fi asiediatu Siulutiu si Siagu n’a in pasivitate amu fi avendu astadiduoimetropoliti romani? ore sk fi fostu Siulutiu si Siaguna pasivi, dobiudituarufi preotii romani d’in visteri’a statului preste 150.000. fl. v. a. ? Ore sk se fi asiediatu Siaguna in pasivitate avere arugrec presaritenii astadi autonomi’a besericesca, careia aseminea nu are neci una confesiune d’in regatulu Ungariei? ore se fi fostu preotii greco-catolici, si mai vertosu deputatii d’in au. 1865/8 de aceiasi refigiune pasivi alesu s ar’ fi fostu de archiepiscopu D. Ioane Vanda?Ore se fi fostu Naseudenii pasivi si opusetiunali aver e-a ru asta di gimnasiu cu 8. clase; aver e-a ru venite că se sustiena vr’o 130 tineri la scole? aver e-a ru districtusi judecătoria provedinta cu amploiaţi de naţionalitate romana? nu si crasinul