Federatiunea, februarie 1872 (Anul 5, nr. 9-19)

1872-02-02 / nr. 9

tiuailoru. — Se va asterne Majestatii Sale spre sanctunare. Raportorulu comissiunii petitiunarie, Ignatiu Hajdu, pune pre biuroulu camerei raportulu acestei comissiuni despre petitiunile cuprinse in consemnatiunea 56. — Raportulu se va tipări și pertratâ in siedinti’a de joi, 1. fauru. Raportorulu comissiunii financiarie , Colomann Széli, pune pre biuroulu camerei proiectulu de lege despre bugetulu de pre anulu 1872. — Se va trece la secţiuni. Siedinti’a se inchiaia la 11 óre a. m. Representatiunea advocatului Dr. Lazaru Petco si consoci ca membri ai comitetului comitatense din Cottulu Unedorea constituita in 28 Dec. 1871, relativa la unele dispositiuni ale art. 42 din 1870 a legei municipale, — alegerea representantiloru comitatensi si a amploiatiloru administrativi-politici, intemplata in 1871/2 in comitatulu Unedorei. Inai tu Ministeru! reg. ung. Considerandu, ca poporului in genere, si celui romanu transilvaneni in specie, nu-i sunt deschise alte căli legali, spre a-si esprime multiumirea, ori nemultiumirea, si preingrijirea facia cu legile aduse, decâtu in comitetele comitatense, si prin acestea până la locurile mai inalte , dara si pre asta cale intr’o mesura forte restrinsa, intru atâtu, incâtu majoritatea absoluta a poporului e de totu desconsiderata si eschisa prin legile sustatorie, de a pote intreveni activa in administrarea si ingrijirea trebeloiu administrative-politice ; considerandu, ca punerea in pracsa a articlului 42 d’in 1870 a legei municipale, in comitatulu Unedorei d’in Transilvania, a adusu resultatele cele mai triste si nedrepte facia cu majoritatea absoluta a poporatiunei ; considerandu, ca membrii comitetului comitatense, de nationalitate romana din acestu comitetu, inca cu ocasiunea publicarii acelui articlu de lege, siau esprimatu pre langa dechiaratiune de a se supune legei oficiosu, in comitetulu comitatense, preingrijirea si nemultiamirea facia cu elu ; asie acestia cu atâtu mai vertosu se simtu indreptatîti, ba si obligati d’in respectulu deforintieloru patriotice, a o face acum, după ce cu mare dorere si amaritiune i-au vediutu resultatele urmate după aplicarea-i in pracsa. Dreptu-aceea, facia cu aceea lege, — contr’a alegeriloru representantiloru cottensi, — si, in fine, contr’a alegerei urmate cu acea ocasiune, pre bas'a acelei legi, in urm’a insinuării degiu intemplatei si respective fiiitei organisâri, ni luâmu libertate a aduce urmatori’a Representatiune: A. Cu privire la articlulu de lege 42 din 1870 a legei municipale , înainte de aducerea gravamineloru in specialii, nu potemu trece cu vederea acea impregiurare, ca la aducerea a orice lege, e a se tiene contu de interesele materiali si spirituali ale poporatiunei si locuitoriloru, fara destingere, pentru carea si pentru cari se aduce legea, pentru ca astfeliu punendu-se in pracsa, se producă multiamire generala, a cărei resultatu e prosperarea, inflorirea si consolidarea binelui publicu si privatu , pre candu la din contr’a nemultiamire, neodihna, si dauna generale. Ca inalt’a legislatiune, la aducerea articului de lege susu-mentionatu, a fostu petrunsa si inspirata de cele mai nobile si bune sentieminte, si asteptatu unu resultatu de multiamire generale, nu dubitrmu , inse, de-orace punerea-i in pracsa a demustratu si demustra, celu putienu in comitatulu Uniadorei, resultate forte triste, daunase binelui publicu si privatu, basié d’in indemnulu si obligamentulu patriotiloru buni in genere, si in specie cu membri romani d’in comitetulu comitatense alu comitatului Unedor’a, de nou constituitu, basati si pre esperiati’a propria de totu trista, inca recenta, nu luamu voia a descoperi unele d’in dispositiunile cuprinse in legea municipale aminitita, d’in cari, după modest’a nostra părere, nu pote resultă, decâtu nemultiamire generale si in deosebi la majoritatea absoluta a poporatiunei d’in Transilvani’a — ■ area e de nationalitate romana — si acelea sunt: 1. Introducerea voturiloru virile, de orace prin acést’a dreptulu de administrare politica e datu mai eschisivmente in man’a si arbitriulu proprietariloru mari ; 2. Sustienerea dreptului de alegere, numai a acelorua cari au fostu indreptatîti la alegerea de deputatu mai de pre urma,i in deosebi a numerosei nobilime, fara de nici o restringere, — fiindu si prin acestea, ca si prin introducerea voturiloru virile deschisa, delaturata mai de totu dela intrevenirea activa in administrarea politica, majoritatea absoluta a poporatiunei in genere si in specie cea d’in Transilvania, adeca poporulu, carele in totalitate forméza poterea adeverata atâtu in respectulu materiale câtu si spiretuale in fiacare statu si cu atâtu mai vertosu in statulu Austromagiaru. Deci ecuitatea, fratîetatea si egalitatea de dreptu, cum si tari’a a orice statu pretindu ca tote poporele, fara destingere, se se bucure si impartesiesca si de beneficiele publice ale tierei si trenutului, pre care lu locuescu in asemenea mesura, precum suportasi onerile publice, si de statu, — fiindu ast’a singurulu medibeu spre armonia si simpatia fratiésca intre poporele conlocuitore, spre asecurarea dreptului publicu si privatu, si astfeliu spre prosperarea, inflorirea si consolidarea statului in tota privinti’a. 3. Pentru ca introduce ea voturiloru virile si sustienerea dreptului activu electorale a nobilimei, nu e altu ceva, decâtu formare si sustienere de caste privilegiate, in detrimentulu majoritâtii absolute a poporului, a poterei celei adeverate, prin cari caste consolidarea si inflorirea statului, cum si a omenimei preste totu, o vedemu numai impedecata, si acéstea cu atâtu mai vertosu o tienemu de nedrépta, caci chiamarea si obligamentele nobilimei — altcum d’in culp’a si propria, ba pote chiaru in urm’a sustienerei privilegieloru, de totu seracita in partea cea mai mare — de multu au disparutu, prin introducerea altoru sisteme corespundietorie tempului; deci urmare prea naturale e si debite se fia, câ , unde nu e obligamentu, nu pote fi nici dreptu si vice versa, fiindu acestea in unu necsu atâtu de strinsu laolalta, câtu unulu fara de celu-alaltu nu pote se se nasca, ba nici închipui si cu atâtu mai putie nu esiste; — apoi mai departe pentru ca nobilimea in genere aduce, in comperatiune cu majoritatea absoluta a poporului transilvanenu, binelui publicu si privatu, folosit de totului totu neinsemnatu, — prin urmare, sustienerea privilegieloru vechi si in tempulu presentu nu are si nu pote ave nici unu interesu de dreptu publicu ori de statu mai inaltu, fara celu multu privatu, carele ultimu, considerandu, ca interesele publice totu-de-un’a sunt a se preferi intereseloru private, cauta se pice. 4. Legea municipala aci sub cestiune si altu cum e defectuosa si neprecisa, câci nu e prevedintu in ea espresu si determinatii nicairi acea dispositiune prea necesaria, drepta, logica, morala si nationala câ , atâtu la alegerea câtu si la denumirea amploiatiloru comitatensi sé nu pota legalminte intreveni activu consângenii alegundiloru ori denumindiloru, cum si cu aleșii ori denumiții sé nu se pota alege si denumi in acelu cercu unde si-au casele, mosîele si consângenii, — in urmarea cărei lacune si neprecisuri determinate in lege, in comitatulu Unedorei — si pote asie se va templa si in alte comitate, districte si cetati — mai toti amploiaţii administrativi politici, s’au alesu si denumitu prin consângenii si amicii loru după acsiom’a : hanc veniam damus, petimusque vicissim — in acele cercuri de activitate, pre unde si-au casele, mosîele si consângenii, — deci li s’au preferitu comoditatea si ’interesele loru private intereseloru si binelui publicu, pentru cari aru fi fostu se se alega si denumesca, de cum va s’ar’ fi observatu analogi’a ori macaru dreptulu naturalu in vre-unu respecto, la cari representantiele comiteteloru cottense, cu poterea in mana, după cum demustra resultatulu d’in acestu comitatu, nu voiescu a se pricepe, adoperandu-se d’in contr’a si ce e precisu in lege, a interpretă, nu in sensulu adeveratu, ci in alu loru, după cum li recere interesul privatu, pentru ca legea pentru atari comitete debite se fia câtu se pote de perfecta si de totu precisa. Spre probarea carorua ne provocamu la intregu comitetulu, altcum se invedereza chiaru si din actele de alegere si denumire, că documente despre restaurarea comitatului Unedorei , — si mai departe de acolo , câci sunt notorice in intregu comitatulu, si mare parte d’in giuru. 5. Pentru ca in poterea legei municipale, representanti’a cutarui comitatu, districtu ori cetate nu pote se se formeze d’in poterea adeverata a comitateloru, districteloru ori cetatiloru investite cu dreptu municipala, ci mai vertosu d’in minoritatea casteloru susu mentionate, cum e formata si in comitatulu Unodorei cu o poporatiune de 186,000 locuitori, d’in cari 181,000 sunt de nationalitate romana si numai 5000 — intre cari ultimi e a se numera si numeros’a nobilime d’in carea 3906 insi au eserciatu la restaurarea comitatului dreptu electorale activu — sunt de celelalte nationalitati, cari d’in urma sunt representati in comitetulu cottense prin 130 membri alesi si 170 virilisti, pre candu cei d’antâiu abia prin 14 virilisti si 54 membri alesi, — deci in o proportiune de totu trista si nedrepta in unu comitatu mai curatu locuitu de romani, cum e comitatulu U edorei, carele ca atare e cunoscutu de tota lumea. Ducemu proportiune trista si nedrepta, pentru câ, cum probeza actele sunatorie despre restaurarea comitatului, poporulu preste totu, si in deosebi celu romanu si inteliginti’a sa atâtu la alegerea representantiloru in comitetulu cottense nou constituitu, câtu si la implerea oficieloru, intemplata prin alegere si denumire, s’au desconsideratu si eschisu mai de totu, nealegându-se in comitetulu cottense decâtu in nr. de susu de 54, dî cinci-dieci si patru — dupa ce majoritatea absoluta a poporului desconsideratu, n’au avutu in totu comitatulu in urm’a legei nefavoritore, mai multu, că la vre-o 600, dî siese sute censualisti cu dreptu electorale activu, i or’ la oficiele interne administrative-politice nu s’au alesu nici macaru unu romanu, pentru ca impregiurarea, ca la scaunulu orfanale, scosu, in sensulu amintitei legi, d’in sinulu judecătoriei si ingreuniatu jurisdictiunei politice — s’au alesu duoi romani, nu se pote luă in considerare mangaiatore si cu atâtu mai pucinu dreptu si multiumitoriu, de-orace in sensulu strictu alu legei, scaunulu orfanale n’are nici o afacere administrativa-politica ; — asemenea nu pote servi de resultatu mangaitoriu nici acea impregiurare, ca d’in 15, dî cinci-spre-diece oficie administrative-politice esterne (judi procesuali) in doue s’au alesu romani — cum nici denumirea unui sub-esactore, unui comisariu de strade si a unui cancelistu d’in sinulu natiunei si poporului romanu, l_ caritate, cu atâtu mai tare escita nemultiumirea si amaritiunea generale cu câtu poporulu in genere si cu atâtu mai pucinu poporulu romanu d’in Transilvania n’a meritatu nici candu si nu merita atare tractare vitrega d’in nici o parte si cu atâtu mai vertosu dela confrații conlocuitori, cu cari provedinti’a pote ia destinatu se traiesca si mora împreuna , si mai departe pentru ca absolut’a majoritate a poporului neprivilegiatu redusa de asprimea si vitregi’a legei municipale la imposibilitate pre dreptu a asceptatu, si potutu așteptă dela ceilalţi confraţi colocuitori, la numeru forte putieni, dar’ cu potere data de lege, si avuţi in mesura de totu mare — in interesul ecuitatii, dreptatii si fratîetatii, impartîrea beneficieloru publice in mesura după cum suporta si oierile , si fraţii conlocuitori favoriţi de sorte, pre dreptu le-aru fi si potutu impartî astfeliu seu celu pucinu aprocsimativu de dreptate si fratîetate, cu câtu câ in acestu comitatu până acum ecuilibrulu de dreptate, fratîetate, egalitate, simpatia si armonia reciproca intre locuitori s’a nesuitu a se tiené si tienutu binisioru, si ast’a amu fi doritu sé se observeze si estenda si mai departe, si o dorimu, adeca egalitatea de dreptu, nedandu pre carele macaru d’in poporulu romanu ansa si motivu la stricarea ecuilibriului si câtu a cam fostu. frații compatrioți inse n’au cautatu la dreptate si fratîetate, ci la interesele loru private, de unde a urmatu, ca mai tote oficiele administrative politice din acestu comitatu, sunt date de clas’a virilistiloru, a nobilimei si legei in man’a fostiloru domni de pamentu, mai toti cu locuintiele officiale pre la casele si mosîele proprie , adeca a aceloru domni de pamentu , carorua pana in 1848 au fostu iobagi cea mai mare parte a poporului, a cărui conducere li e incredintiata, si intre cari de atunci incoce s’au escatu d’in referintia urbariala diferite controverse, până acum mare parte nefinite, deci e probabilu, ca voru obveni că factori decidietori chiaru in căusele loru proprie ori a consageniloru loru, fiindu mai toti ruditi unii cu altii, de unde resulta si organisarea atâtu de satisfacutoria pentru dinsii, dar’ ingreutatoria si nedrepta facia cu majoritatea absoluta si poterea adeverata a poporului d’in acestu comitatu,schisu totalminte de a poté intreveni activu cu resultatulu doritu de undeva in administrarea afaceriloru administrative-politice. 6. Pentru ca legea municipala in Translvania e nepracticabila si fara interesu de dreptu publicu in form’a si de cuprinsulu adusu, debuindu se-i premerga redicarea poporului, prin aducere de alte legi mai liberali, mai practice, mai corespundieterie impregiurâriloru, că astfeliu sé se potu desvoltă si prosperă atâtu in privinti’a stării materiale câtu si spirituale , — e nepracticabila, si pre langa ast’a facia cu Transilvani’a nejusta mai incolo si pentru aceea,caci in Transilvani’a, desî starea materiala preste totu stâ cu multu indereptulu celei d’in Ungari’a, totusi in ast’a ultima sunt sustienute in vigore cu totulu alte legi, mai favoritore intereselor publice, că in Transilvani’a, — dreptu-aceea legea municipale aplicata spre restaurarea municipieloru in Ungaria sub impregiurarile aduse înainte, nu pote după dreptu se se aplice si in Transilvani’a, ci in ultim’a, in considerarea drepta a starii sale actuala, alta lege cu multuma liberala. 34 (Finea va urmă.) Basesci, 20. ian. 1872. Die Red ! *) înainte de a me demite la rectificarea procedurei mele d’in Zelau observata cu ocasiunea organisarii municipale, atacata in Nr. 1. a. c. alu „Federatiunei“ prin D. Nichita in unu modu vehementu, si cu tendintia amenintiatoria de resbunare, nu va fi de prisosut a insemnă, cum cu dinsulu, precum alta data, asie si cu acesta ocasiune, nu s’a sfiitu a identifică cause private cu caus’a poporului d’in cottu. Pentru illustrarea asertiunei mele voiu se incepu de acolo, de unde si-a in eputu si dinsulu corespondinti’a sa. Cu ocasiunea tienerii comitetului pregatitoriu d’in Zelau d’in tomn’a trecuta, intre romanii adunati acolo s’a ivitit idee a de a tiené o conferintia pentru a determină modulu de purcedere la alegerea membriloru noului comitetu, care, după o scurta desbatere, primindu-se de buna, s’a lasatu Dlui A. C o s m a, ca notariulu secundariu alu comitetului natiunalu d’in cottu, a face conceptulu convocatoriu, a lu descrie in essemplariele recerute, si a lu susteme pentru subscriere subsemnatului că presiedinte alu comitetului natiunalu d’in cottu, alesu inca la anulu 1861, si reinnoitu in 1869 , inse nepotendu asemenea mesura incape cu antipathi’a Dlui Georgiu Popu , desu manifestata facla de subscrisulu, impinsu de ambitiune, le-a subscrisu acele insusi, espeduindu-le la respectivii inteliginti romani d’in cottu, in a caroru urmare adunandu-se in Babti’a că la 17—18 *) Polemiele resultatorie d’in frecări personali, spoite cu colori nationali, sunt desgustatorie pentru publiculu cetitoriu, inse pentru ca Red. se nu fia tassata de parțialitate si urmandu assiom’a „audiatur et altera pars“ damu locu acestei justificări, reservandu-se, firesce, celloru in dreptu loculu de aperare. Red.