Federatiunea, februarie 1872 (Anul 5, nr. 9-19)

1872-02-02 / nr. 9

tiuailoru. — Se va asterne Majestatii Sale spre sanc­­tunare. Raportorulu comissiunii petitiunarie, Ignatiu Hajdu, pune pre biuroulu camerei raportulu acestei comissiuni despre petitiunile cuprinse in consemnatiunea 56. — Ra­portulu se va tipări și pertratâ in siedinti’a de joi, 1. fauru. Raportorulu comissiunii financiarie , Colomann Széli, pune pre biuroulu camerei proiectulu de lege despre buge­­tulu de pre anulu 1872. — Se va trece la secţiuni. Siedinti’a se inchiaia la 11 óre a. m. Representatiunea advocatului Dr. Lazaru Petco si consoci ca membri ai comitetului comitatense din Cottulu Unedorea constituita in 28 Dec. 1871, relativa la unele dispositiuni ale art. 42 din 1870 a legei municipale, — alegerea representanti­­loru comitatensi si a amploiatiloru administrativi-poli­­tici, intemplata in 1871/2 in comitatulu Unedorei. Inai tu Ministeru! reg. ung. Considerandu, ca poporului in genere, si celui romanu transilvaneni in specie, nu-i sunt deschise alte căli legali, spre a-si esprime multiumirea, ori nemultiumirea, si preingrijirea facia cu legile aduse, decâtu in co­mitetele comitatense, si prin acestea până la locuri­le mai inalte , dara si pre asta cale intr’o me­­sura forte restrinsa, intru atâtu, incâtu majoritatea absoluta a poporului e de totu desconsiderata si eschisa prin legile sustatorie, de a pote intreveni activa in administrarea si in­­grijirea trebeloiu administrative-politice ; considerandu, ca punerea in pracsa a articlului 42 d’in 1870 a legei muni­cipale, in comitatulu Unedorei d’in Transilvani­a, a adusu resultatele cele mai triste si nedrepte facia cu majoritatea absoluta a poporatiunei ; considerandu, ca membrii comite­tului comitatense, de nationalitate romana d­in acestu comi­­tetu, inca cu ocasiunea publicarii acelui articlu de lege, si­­au esprimatu pre langa dechiaratiune de a se supune legei oficiosu, in comitetulu comitatense, preingrijirea si nemul­­tiamirea facia cu elu ; asie acesti­a cu atâtu mai vertosu se simtu indreptatîti, ba si obligati d’in respectulu deforintie­­loru patriotice, a o face acum, după ce cu mare dorere si amaritiune i-au vediutu resultatele urmate după aplicarea-i in pracsa. Dreptu-aceea, facia cu aceea lege, — contr’a alegeri­­loru representantiloru cottensi, — si, in fine, contr’a ale­­gerei urmate cu acea ocasiune, pre bas'a acelei legi, in ur­­m’a insinuării degiu intemplatei si respective fiiitei organi­­sâri, ni luâmu libertate a aduce urmatori’a Representatiune: A. Cu privire la articlulu de lege 42 d­in 1870 a le­gei municipale , înainte de aducerea gravamineloru in specialii, nu po­­temu trece cu vederea acea impregiurare, ca la aducerea a ori­ce lege, e a se tiene contu de interesele materiali si spirituali ale poporatiunei si locuitoriloru, fara destingere, pentru carea si pentru cari se aduce legea, pentru ca astfe­­liu punendu-se in pracsa, se producă multiamire generala, a cărei resultatu e prosperarea, inflorirea si consolidarea bine­lui publicu si privatu , pre candu la d­in contr’a nemultia­­mire, neodihna, si dauna generale. Ca inalt’a legislatiune, la aducerea articului de lege susu-mentionatu, a fostu petrunsa si inspirata de cele mai nobile si bune sentieminte, si asteptatu unu resultatu de multiamire generale, nu dubitrmu , inse, de-ora­ce punerea-i in pracsa a demustratu si demustra, celu putienu in comi­tatulu Uniadorei, resultate forte triste, daunase binelui pu­blicu si privatu, b­asié d’in indemnulu si obligamentulu patriotiloru buni in genere, si in specie cu membri romani d’in comitetulu comitatense alu comitatului Unedor’a, de nou constituitu, basati si pre esperiati’a propria de totu trista, inca recenta, nu luamu voia a descoperi unele d’in disposi­­tiunile cuprinse in legea municipale aminitita, d’in cari, după modest’a nostra părere, nu pote resultă, decâtu nemultiamire generale si in deosebi la majoritatea absoluta a poporatiu­nei d’in Transilvani’a — ■ area e de nationalitate romana — si acelea sunt: 1. Introducerea voturiloru virile, de­ ora­ce prin acést’a dreptulu de administrare politica e datu mai eschisivmente in man’a si arbitriulu proprietariloru mari ; 2. Sustienerea dreptului de alegere, numai a aceloru­a cari au fostu indreptatîti la alegerea de deputatu mai de pre urma,­­­i in deosebi a numerosei nobilime, fara de nici o restringere, — fiindu si prin acestea, ca si prin introduce­rea voturiloru virile d­eschisa, delaturata mai de totu dela in­­trevenirea activa in administrarea p­olitica, majoritatea abso­luta a poporatiunei in genere si in specie cea d’in Transil­vani­a, adeca poporulu, carele in totalitate forméza poterea adeverata atâtu in respectulu materiale câtu si spiretuale in fia­care statu si cu atâtu mai vertosu in statulu Austro­­magiaru. Deci ecuitatea, fratîetatea si egalitatea de dreptu, cum si tari’a a ori­ce statu pretindu ca­­ tote poporele, fara des­­tingere, se se bucure si impartesiesca si de beneficiele pu­blice ale tierei si trenutului, pre care lu locuescu in ase­menea mesura, precum suportasi onerile publice, si de statu, — fiindu ast’a singurulu medib­eu spre armonia si simpatia fratiésca intre poporele conlocuitore, spre asecurarea dreptu­lui publicu si privatu, si astfeliu spre prosperarea, inflorirea si consolidarea statului in tota privinti’a. 3. Pentru ca introduce ea voturiloru virile si sustie­nerea dreptului activu electorale a nobilimei, nu e altu ce­va, decâtu formare si sustienere de caste privilegiate, in de­­trimentulu majoritâtii absolute a poporului, a poterei celei adeverate,­­ prin cari caste consolidarea si inflorirea statu­lui, cum si a omenimei preste totu, o vedemu numai im­­pedecata, si acéstea cu atâtu mai vertosu o tienemu de ne­­drépta, ca­ci chiamarea si obligamentele nobilimei — alt­cum d’in culp’a­ si propria, ba pote chiaru in urm’a sustienerei privilegieloru, de totu seracita in partea cea mai mare — de multu au disparutu, prin introducerea altoru sisteme co­­respundietorie tempului; deci urmare prea naturale e si de­­bite se fia, câ , unde nu e obligamentu, nu pote fi nici dreptu si vice versa, fiindu acestea in unu necsu atâtu de strinsu la­olalta, câtu unulu fara de celu-a­laltu nu pote se se nasca, ba nici închipui si cu atâtu mai putie nu esiste; — apoi mai departe pentru ca nobilimea in genere aduce, in comperatiune cu majoritatea absoluta a poporului transil­vanenu, binelui publicu si privatu, folosit de totului totu neinsemnatu, — prin urmare, sustienerea privilegieloru vechi si in tempulu presentu nu are si nu pote ave nici unu in­­teresu de dreptu publicu ori de statu mai inaltu, fara celu multu privatu, carele ultimu, considerandu, ca interesele publice totu-de-un’a sunt a se preferi intereseloru private, cauta se pice. 4. Legea municipala aci sub cestiune si altu cum e de­­fectuosa si neprecisa, câ­ci nu e prevedintu in ea espresu si determinatii nicairi acea dispositiune prea necesaria, drepta, logica, morala si nationala câ , atâtu la alegerea câtu si la de­numirea amploiatiloru comitatensi sé nu pota legalminte in­treveni activu consângenii alegundiloru ori denum­indiloru, cum si cu aleșii ori denumiții sé nu se pota alege si denu­mi in acelu cercu unde si-au casele, mosîele si consângenii, — in ur­marea cărei lacune si neprecisuri determinate in le­ge, in comitatulu Unedorei — si pote asie se va templa si in alte comitate, districte si cetati — mai toti amploiaţii administrativi politici, s’au alesu si denumitu prin consânge­nii si amicii loru după acsiom’a : hanc veniam damus, pe­­timusque vicissim — in acele cercuri de activitate, pre unde si-au casele, mosîele si consângenii, — deci li s’au preferitu comoditatea si ’interesele loru private intereseloru si bine­lui publicu, pentru cari aru fi fostu se se alega si denu­­mesca, de cum­ va s’ar’ fi observatu analogi’a ori macaru dreptulu naturalu in vre-unu respecto, la cari representantie­­le comiteteloru cottense, cu poterea in mana, după cum de­mustra resultatulu d’in acestu comitatu, nu voiescu a se pri­cepe, adoperandu-se d’in contr’a si ce e precisu in lege, a in­terpretă, nu in sensulu adeveratu, ci in alu loru, după cum li recere interesul privatu, pentru ca legea pentru ata­ri comitete debite se fia câtu se pote de perfecta si de totu precisa. Spre probarea caroru­a ne provocamu la intregu co­mitetulu, altcum se invedereza chiaru si d­in actele de ale­gere si denumire, că documente despre restaurarea comita­tului Unedorei , — si mai departe de acolo , câ­ci sunt notorice in intregu comitatulu, si mare parte d’in giuru. 5. Pentru ca in poterea legei municipale, representan­­ti’a cutarui comitatu, districtu ori cetate nu pote se se formeze d’in poterea adeverata a comitateloru, districteloru ori cetatiloru investite cu dreptu municipala, ci mai vertosu d’in minoritatea casteloru susu mentionate, cum e formata si in comitatulu Unodorei cu o poporatiune de 186,000 lo­cuitori, d’in cari 181,000 sunt de nationalitate romana si numai 5000 — intre cari ultimi e a se numera si nume­­ros’a nobilime d’in carea 3906 insi au eserciatu la restau­rarea comitatului dreptu electorale activu — sunt de cele­lalte nationalitati, cari d’in urma sunt representati in comi­tetulu cottense prin 130 membri alesi si 170 virilisti, pre candu cei d’antâiu abia prin 14 virilisti si 54 membri alesi, — deci in o proportiune de totu trista si nedrepta in unu co­mitatu mai curatu locuitu de romani, cum e comitatulu U e­­dorei, carele ca atare e cunoscutu de tota lumea. Ducemu proportiune trista si nedrepta, pentru­ câ, cum probeza actele sunatorie despre restaurarea comitatului, po­porulu preste totu, si in deosebi celu romanu si inteliginti’a sa atâtu la alegerea representantiloru in comitetulu cottense nou constituitu, câtu si­ la implerea oficieloru, intemplata prin alegere si denumire, s’au desconsideratu si eschisu mai de totu, nealegându-se in comitetulu cottense decâtu in nr. de susu de 54, dî cinci-dieci si patru — dupa­ ce majoritatea absoluta a poporului desconsideratu, n’au avutu in totu co­mitatulu in urm’a legei nefavoritore, mai multu, că la vre-o 600, dî siese sute censualisti cu dreptu electorale activu, i or’ la oficiele interne administrative-politice nu s’au ale­su nici macaru unu romanu, pentru­ ca impregiurarea, ca la scaunulu orfanale, scosu, in sensulu amintitei legi, d’in si­­nulu judecătoriei si ingreuniatu jurisdictiunei politice — s’au alesu duoi romani, nu se pote luă in considerare mangaiatore si cu atâtu mai pucinu dreptu si multiumitoriu, de-ora­ce in sensulu strictu alu legei, scaunulu orfanale n’are nici o afacere administrativa-politica ; — asemenea nu pote servi de resultatu mangaitoriu nici acea impregiurare, ca d’in 15, dî cinci-spre-diece oficie administrative-politice esterne (judi procesuali) in doue s’au alesu romani — cum nici denumi­rea unui sub-esactore, unui comisariu de strade si a unui cancelistu d’in sinulu natiunei si poporului romanu, l_ cari­tate, cu atâtu mai tare escita nemultiumirea si amaritiunea generale cu câtu poporulu in genere si cu atâtu mai pucinu poporulu romanu d’in Transilvani­a n’a meritatu nici candu si nu merita atare tractare vitrega d’in nici o parte si cu atâtu mai vertosu dela confrații conlocuitori, cu cari pro­­vedinti’a pote i­a destinatu se traiesca si mora împreuna , si mai departe pentru ca absolut’a majoritate a poporului neprivilegiatu redusa de asprimea si vitregi’a legei munici­pale la imposibilitate pre dreptu a asceptatu, si potutu așteptă dela ceilalţi confraţi colocuitori, la numeru forte putieni, dar’ cu potere data de lege, si avuţi in mesura de totu mare — in interesul ecuitatii, dre­ptatii si fratîetatii, impartîrea beneficieloru publice in mesura după cum suporta si oi­erile , si fraţii conlocuitori favoriţi de sorte, pre dreptu le-aru fi si potutu impartî astfeliu seu celu pucinu aprocsima­­tivu de dreptate si fratîetate, cu câtu câ in acestu comitatu până acum ecuilibrulu de dreptate, fratîetate, egalitate, sim­patia si armonia reciproca intre locuitori s’a nesuitu a se tiené si tienutu binisioru, si ast’a amu fi doritu sé se ob­­serveze si estenda si mai departe, si o dorimu, adeca egalitatea de dreptu, nedandu pre carele macaru d’in poporulu romanu ansa si motivu la stricarea ecuilibriului si câtu a cam fostu. frații compatrioți inse n’au cautatu la dreptate si fra­tîetate, ci la interesele loru private, de unde a urmatu, ca mai tote oficiele administrative politice d­in acestu comitatu, sunt date de clas’a virilistiloru, a nobilimei si legei in man’a fostiloru domni de pamentu, mai toti cu locuintiele officiale pre la casele si mosîele proprie , adeca a aceloru domni de pamentu , caroru­a pana in 1848 au fos­tu iobagi cea mai mare parte a poporului, a cărui condu­cere li e incredintiata, si intre cari de atunci incoce s’au escatu d’in referintia urbariala diferite controverse, până acum mare parte nefinite, deci e probabilu, ca voru obveni că factori decidietori chiaru in căusele loru proprie ori a consageniloru loru, fiindu mai toti ruditi unii cu altii, de unde resulta si organisarea atâtu de satisfacutoria pentru dinsii, dar’ ingreutatoria si nedrepta facia cu majoritatea ab­soluta si poterea adeverata a poporului d’in acestu comitatu,­­­schisu totalminte de a poté intreveni activu cu resultatulu doritu d­e unde­va in administrarea afaceriloru administra­tive-politice. 6. Pentru­ ca legea municipala in Translvani­a e ne­practicabila si fara interesu de dreptu publicu in form’a si de cuprinsulu adusu, debuindu se-i premerga redicarea po­porului, prin aducere de alte legi mai liberali, mai practice, mai corespundieterie impregiurâriloru, că astfeliu sé se potu desvoltă si prosperă atâtu in privinti’a stării materiale câtu si spirituale , — e nepracticabila, si pre langa ast’a facia cu Transilvani’a nejusta mai incolo si pentru aceea,­­ca­ci in Transilvani’a, de­sî starea materiala preste totu stâ cu multu indereptulu celei d’in Ungari’a, totu­si in ast’a ultima sunt sustienute in vigore cu totulu alte legi, mai favoritore intereselor publice, că in Transilvani’a, — dreptu-aceea le­gea municipale aplicata spre restaurarea municipieloru in Ungari­a sub impregiurarile aduse înainte, nu pote după drep­tu se se aplice si in Transilvani’a, ci in ultim’a, in consi­derarea drepta a starii sale actuala, alta lege cu multu­ma liberala. 34 (Finea va urmă.) Basesci, 20. ian. 1872. Die Red ! *) înainte de a me demite la rectificarea procedurei mele d’in Zelau observata cu ocasiunea organisa­­rii municipale, atacata in Nr. 1. a. c. alu „Federatiunei“ prin D. N­i­c­h­i­t­a in unu modu vehementu, si cu ten­­dintia amenintiatoria de resbunare, nu va fi de prisosut a insemnă, cum­ cu dinsulu, precum alta data, asie si cu acesta ocasiune, nu s’a sfiitu a identifică cause private cu caus’a poporului d’in cottu. Pentru illustrarea asertiunei mele voiu se incepu de acolo, de unde si-a in eputu si dinsulu cores­­pondinti’a sa. Cu ocasiunea tienerii comitetului pregatitoriu d’in Ze­lau d’in tomn’a trecuta, intre romanii adunati acolo s’a ivi­­tit idee a de a tiené o conferintia pentru a determină modulu de purcedere la alegerea membriloru noului comitetu, care, după o scurta desbatere, primindu-se de buna, s’a lasatu Dlui A. C o s m a, ca notariulu secundariu alu comitetului natiunalu d’in cottu, a face conceptulu convocatoriu, a lu descrie in essemplariele recerute, si a lu sustem­e pentru subscriere subsemnatului că presiedinte alu comitetului na­­tiunalu d’in cottu, alesu inca la anulu 1861, si reinnoitu in 1869 , inse nepotendu asemenea mesura incape cu antipa­­thi’a Dlui Georgiu P­o­p­u , desu manifestata facla de sub­­scrisulu, impinsu de ambitiune, le-a subscrisu acele insu­si, espeduindu-le la respectivii inteliginti romani d’in cottu, in a caroru urmare adunandu-se in Babti’a că la 17—18 *) Polemiele resultatorie d’in frecări personali, spoite cu colori nationali, sunt desgustatorie pentru publiculu ceti­­toriu, inse pentru ca Red. se nu fia tassata de parțialitate si urmandu assiom’a „audiatur et altera pars“ damu locu acestei justificări, reservandu-se, firesce, celloru in dreptu loculu de aperare. Red.

Next