Federatiunea, martie 1872 (Anul 5, nr. 20-32)

1872-03-01 / nr. 20

sor’a ei propria, sau mai bine dîcundu, maic’a Galiei ro­mane, o inimica. Vai Franciei, daca nu se va intorce fara intardîare, in tote si pentru tote, la unitatea stirpei latine. Sortea Poloniei o ascepta. După prim’a desmembrare, va urmă a dou’a, si Franci’a va dispare, tragandu in m­iu’a sa si celelalte natiuni latine. In Franci’a, politic’a latina nici o data n’a fostu seriosu si tare iradecinata. Enricu IV, de­sî Francu de origine, intie­­lese politic’a latina, si voi se gonesca pre imperiali d’in Ita­­li’a, si a form­a la nordulu peninsulei unu regatu potinte alu Italiei. Napóleone I, corsicanu, latinu de origine, ingeniu la­­tinu, dar’ nemtîtu in Franci’a prin elementulu franco-teuto­­nicu, fu celu mai mare inimicu alu unei politice latine. Ita­­li’a, cucerita tota de dinsulu, o lasa impartîta in mice State, si voi se­­ desonoreze intindiendu fruntariele Franciei pana pre sacrulu Tibru, in Rom’a, capital’a născută a lumei lati­ne, unde puse unu prefectu francesu, unu mitre france­­su ! Elu batii si predâ Spani’a, maltrata Portugali’a, despre­­tiul si voi se venda Romanî’a ; după aceea cadiu, si in rui­­n’a sa tereil tote surorile naţiuni latine, bătute in timpu de prosperitate, solidarie in nenorocire. Pre Burboni si Orleani i­scrinu. Unii tramisera oştire in Ispani­a la 1823 spre a comprime palpitele libertăţii spaniole in servitiulu Sântei Aliantie, si mersera a restaura in Neapole pre Ferdinandu IV ; cei­lalti suscitară revolutiunea in Itali’a la 1830 si apoi detera man’a cu Austriacii si goniră pre patrioți d’in Itali’a. Ludovicu Filipu făcu pre Italiani se-si aduca aminte ca elu era rege cristianisimu. Republic’a francese d’in 1848 cu majoritatea adunarei burbonice si orleaniste decreta es­­peditiunea de Rom’a. Napoleone III, fu uniculu care intielese politic’a la­tina. Elu voi se redice elementulu latinu in Mesicu contr­a elementului teutonicu americanu ; elu emancipa Romania, si sfarima jugulu austriacu in Itali’a. Dar’ tocmai candu debitea se cimenteze alianti’a latina, elu se opri de o data, se incurca, rated, si in fine se perdu la Sedanu. Precum Napoleone I. cadiu, pentru ca a combatutu unitatea latina, de asemenea alu treilea cadiu­, pentru câ, după ce o voise la inceputu, nu o a urmaritu spre a o cimenta apoi prin unu pactu federale. Si ce esemplu i dedea Prusi’a, care, după ce batu Germani’a de média­di, apoi o strinse in Con­­federatiunea Germanica cu casus foederis, si o avu apoi tata cu sine la 1870—1871. Daca in locu de a intrigă in Ispani’a pentru Isabel’a, Napoleone III, ar’ fi favoritu revolutiunea spaniola, revolutiune de totu latina ; daca in resbelulu de la 1859, nu ar’ fi despoiatu Itali’a de Niti’a si Sabaudi’a, seu retienendu Sabaudi’a, ar’ fi restituitu Ita­liei Corsic’a ; daca in locu de a merge la Mentan’a, lasă HUGI Tj-nltiinî a^-QÎ. APIina nnnifol’o • rlonn *»n o/-k vccnl a politica franco-teutonica a Franciei, care lu incun­­giurâ si amenintiâ, omulu cadiutu la Sedanu, era sé fia invingutoriu in Berlinu , r­u Franci’a singura era sé combata inimiculu ereditariu alu numelui latinu cu 35 mil­­lione de Francesi, ci optu­ dieci millione de Latini aru fi intimpinatu cu armele loru armele barbariloru. Asta­ di Thiers e capulu poterei esecutive a republicei francese, mare oratoru, inflacaratu patriotu francesu, dar’ amu datu cu totulu vechiei politice francese. Amu poté sé numimu pre Thiers inimicu ereditariu alu unitatii italiane, si, ce e mai reu, ajutatu de o adunare, care merge alaturi’a cu dinsulu, ba inca lu întrece in ur’a Italiei, o adunare de doue treimi de legitimisti si orleanisti. Vai Franciei! daca si­ va face inimica si pre Itali’a. — Are atâti ini­mici ! Ei bine Itali’a va fi nevoita a luptă. Va lup­tă, va si cade, dar’ in* caderea s’a va atrage si ruin’a cea d’in urma a Franciei. Si inimiculu ereditariu, Némtiulu se va bucurâ si se va folosi, si vomu deveni toti sclavi ai Germaniei. Dar’ se sperâmu ca Franci’a va capetâ minte, ca ea va imbracisiâ pre Itali’a ; se sperâmu câ Thiers insu­si, daca nu prin convicțiune, prin iubirea Franciei (si elu atâtu o iubesce !) va întinde mana fratiesca Italiei. Altmintrea e perduta ca Poloni’a. Timpulu e tesauru in vieti’a publica mai multu inca câ in cea privata. De asemenea e pretîosa ocasiunea, care câte o data decide de viéti’a si mortea Stateloru. Si ce ocasiune mai impulsiva la confederatiunea latina, de câtu acésta preponderantia germanica, renăscută fara veste in Europ’a in urm’a Franciei învinse si cucerite? Cine mai pote fi siguru de independinti’a tierei sale d’inaintea impe­­ratului Vilhelmu si cancelariului Bismarck ? Franci’a va intră, ea cauta se intre in confederatiunea latina. Si acést’a numai de câtu. Numai legaturele morali nu ajungu. Chiaru legaturele dinastice, că acele d’intre Ita­li’a, Spani’a si Portugali’a, la casa de periclu nimicu ajuta. Se invetiâmu de la Prusi’a. Ea, după ce învinse Germani’a de média-di, apoi o legâ cu sine. Si inca înainte de Bis­marck, Prusi’a legase Germani’a cu sine prin lig’a doga­­nale (Zollverein), adevaratulu embrionu alu unitatii germane de asta-di. Totu in acestu chipu amenintia asta-di Prusi’a pre Danimarc’a si Itali’a, spre a le cuceri mai curendu sau mai tardîu. Prusi’a, sprijinita de Rusi’a, propune Danimar­­cei. Acést’a ar’ fi cucerirea Danimarcei. Totu asie are de gandu se faca cu Austri’a si Itali’a. Austri’a apucata de scurta va fi pote nevoita a intră in aceasta liga care va trans­portă Prusi’a in Triestulu italianu si in italian’a Istria, si atunci Itali’a e perduta, e absorbita, comerciala si viéti’a sa maritima voru fi asfixiate prin intervenirea germana . Nem­ții in Adriatic’a voru invecă tota activitatea natiunei italia­ Camer’a PeprescniariiHorn Ungariei. S i e d i u t i’a de la 20. faur u, 1872. - Presiedintele P. Somssich deschide siedinti’a la 10 ore a. m. Guvernulu a fostu representatu prin ministrii : Tóth si Pauler. După verificarea procesului verbalu alu siedintiei ulti­me presiedintele comunica, ca deputatulu Anton Lász­ló­f­f­y, alesu in Gherl’a, Transsilvani’a, a incetatu d’in vie­­tia. Ci,mer’a si­ esprime protocolaru condolinti’a pentru acés­ta perdere, si totu-una-data impoternicesce pre presiedinte a publică alegere noua in cerculu respectiva. — Du­pă ace’a anunciâ una petitiune, carea se trece la comissiu­­nea petitionaria d’impreuna cu petitiunile presintate de de­putatii Ioanu Kiss, los. Madarász si Stef. Pauloviciu. Ignatiu H­e­­­f­f y interpelleza pre ministrulu de inter­ne in privinti’a dauneloru causate prin esuudari in comita­tele Somogiu si Barautu. Franciscu H­o a s interpelleza intregu ministeriulu in privinti’a mai multoru illegalitati comisse de comissariu­­lu regescu d’in Segedinu si de subalternii sei. — Inter­­pellatiunile se voru comunică ministriloru concerniuti. Eduardu Z­s­e­d­é­n­y­i propune că camer’a se-si tiena siedintiele de la 10 ore demaneti’a pkna la 3 după media-di. . __ IRflIfo QQ vii T-T­o­1­Q a­7 -------- ' * a ^ n y­i intr’acolo, că siedintiele se se tiena de la 9 pâna la 3 ore d. m. — Stef. P­a­t­a­y, Colom. Tisza. Ales. C­s­i­­k­y si Ernestu S­i­m­o­n­y­i respingu ambele propune­ri, inse la votare se primesce propunerea lui Z­sé­dé­n­y­i. luliu Schwarcz interpelleza pre ministrulu de interne, daca are de cugetu a presintă unu projectu de lege privitoriu la modificarea despusetiuniloru d’in legea juredic­­tiunaria, după care indivizii ce stau in vre-unu reportu de ratiuciuiu catra juredictiune se nu pota fi membri ai comi­tetului juredictiunariu. — Interpellatiunea se va comunică ministrului concerninto. După aceea cam­er­a trece la ordinea dîn­ei : continua­rea desbaterii generali a­supr­a projectului de lege despre modificarea legii electorale. Cont. Ioanu Bethlen­sen. vorbesce despre repor­ted transsilvaniane si accepta projectulu de basa pentru desbaterea speciale. — Ales. Csanady cere introducerea sufragiului universalu si a votisarii secrete, si in fine se dechiara pentru propunerea lui Irányi. — Carolu B o b o­­r y se dechiara totu in sensulu acestu­a,. Sigismundu C o r i n considera projectulu d’in dis­­cutiune de unu esperimentu, si acést’a e erorea cea mai mare. Esperimente se potu face la unu cadavru, nu inse la unu organismu viu, la organismulu statului. După ace’a vorbesce despre sufragiulu universalu, si inchiaia cu dechia­­rarea, ca accepta propunerea lui Tisza. — Basiliu O­r­­b­ă­n descrie reported d’in Transsilvani’a si voteza pentru propunerea lui Tisza. luliu Schwarz nu pote primi neci projectulu gu­vernului, neci propunerile deputatiloru Tisza si Irá­nyi, ci presiuta unu projectu de resolutiune separatu, si cu neést’a Siedinti’a se inchiaia la 21/« ore d. m. nea de eri a deputatului luliu Schwarz privitoria la modificarea pasagiului d’in legea juredictiuniloru, după care individii, cari stau in reportu de ratiuciuiu cu juredictiunea, nu potu fi membri ai comitetului juredictiunariu. Interpella­tiunea se comunica ministrului de interne. Paulu T­e­r­e­y presintă raportulu comissiunii econo­mice despre petitiunea cetatii Pest’a, privitoria la regularea definitiva a posessiunii pamentului, pre care e edificatu edi­­ficiulu dietalu. — Raportulu se va tipar! si pune la ordi­nea dîllei. După ace’a camer’a trece la ordinea dîllei, si continua desbaterea generala asupr’a proiectului de lege despre modi­ficarea legii electorale. Nicolau Iankovics si-esprime parerea de reu, câ guvernulu n’a presentatu unu nou projectu de lege despre modificarea legii electorale, ci a pusu pre biuroulu camerei copi’a unei legi recunoscuta de rea si defectuosa. In fine oratorele dechiara, câ nu primesce proj­etulu de basa pentru desbaterea speciale. Cont. Samuilu V­a s­e admonieza camer­a so fia cu precautiune la lărgirea dreptului electoralu. Calificatiunea alegatoriloru trebua adusa in armonia cu gradulu de cultura a poporului, precum si cu reportele locale si sociale. In fine oratorele, dechiarandu, ca guvernulu a mersu pre de­parte cu reducerea censului, primesce projectulu de basa pentru desbaterea speciale. Eugenu Madarász pledeza in una vorbire scurta pentru projectulu de resolutiune alu lui Irányi. — Ga­­brielu V á r a d y accepta propunerea lui T i s z a. — Desi­­deriu Szilágyi se încerca a combate projectele de re­solutiune presintate cu privire la modificarea legii electorale, după ace’a polemiseza contr’a ideei sufragiului universalu, si, in fine, primesce projectulu de lege d’in cestiune de basa pentru desbaterea speciale. Colomanu G h y c z y combate d’in punctu in punctu argumintele oratorelui antecedinte si partinesce propunerea lui Colomanu Tisza. Demetriu Bonciu accentua importanti’a legii electorale ; după aceea vorbesce despre incompatibilitatea aces­tei legi cu uniunea Transsilvaniei, si, in fine, dechiara, câ nu primesce projectulu d’in cestiune neci in generalu, neci in specialii. (Discursulu se va publicâ intregu. Red.) Ales, C s i k y nu pote primi projectulu d’in discu­­tiune, pentru câ prin elu se introduce unu censu mai mare decâtu cum e celu introdusu prin legile d’in 1848, pentru ca elu sustiene situatiunea abnorma a Transsilvaniei, nu dispune nemicu possitivu in privinti’a incompatibilitâtii, nu ie neci una mesura, câ camer’a sé consiste numai d’in membri independinti, si in fine, nu face neci una dispusetiune spre evitarea corruptiunii si abusuriloru ce se comittu cu ocasiu­nea alegeriloru, — dreptu­ ce oratorele voteza pentru pro­­punerea lui Irányi. Siedinti’a se inchiaia la 3 ore d.. m. 78 ne, si apoi vomu fi cuceriţi d’in nou, câ­ci scrinu câtu Nem­ţii sunt laiomi si cuceritori. Daca confederatiunea latina se va constitui fara in­tarcinare, Austri’a nu va cede. Austri’a, ajutata de acesta a cincea mare pute­re, de confederatiunea latina, va stărui ea insa­si pentru intrarea României, cu scopu de a o face solidaria cu confederatiunea in faci’a Rusiei, si spre a o avé cu sine contr’a amenintiâriloru rusesci, iara sé mai aiba nevoia de a stă, precum se vede nevoita asta-di sub protectiunea Prusiei. De vomu face curundu, Germani’a nu ne va impede­­ca, câ­ci asta-di are nevoia de a se consolidă ; dar o data consolidata, ea va impedeca chiaru si prin sânge tota în­cercarea de confederatiune a Latinitoru. Ce face Cialdini ? Ce face guvernulu iitalianu ? Unde e unu Cavur asta­ di ? ! Cauta a reconstrui cu veri­ ce pretiu unitatea latina. Bismarck făcu Germani’a prin focu si feru ; oh! de amu poté, fia chiaru prin focu si feru, o neaperatu a reconstrui patri’a latina, contr’a spadei nemfîesci, contr’a evului mediu ce renasce, contr’a barbariei ce d’in nou ne amenintia. (Va unna.) S­i­e­d­i­n­t­i’a d­e l­a 27. f­a­u­r­u, 1872. Presiedintele Paulu Somssich deschide siedinti’a la 10 ore a. m. D’in partea governului sunt de facta ministrii : Tóth, Bittó, Slăvy, Tisza si Wenckeim. După verificarea procesului verbale alu siedintiei d’in urma, ministrulu-presiedinte Lónyay comunica camerei prin epistola, ca Majestatea Sa a numitu pre locotenentele bana­­lu Vakanovics de capu alu secţiunii de interne pentru gu­vernulu croatu-slavonu. Camer’a ie actu despre acésta numire. Ios. Madarász pune pre biuroulu camerei una petitiune, carea se trece la comissiunea petitiunarie. — Emericu Henszlmann repetiesce interpellatiu­ Discursulu deputatului Sigismundu V. Popu pronunciatu i­n 8­i­e­d­i­n­t­i’a d­e­l­a 23. faina a camerei representantiloru, cu oca­siunea desbaterii generali asupr’a mo­di­ficarii legii electorale. Onorabila camera 1 Caudu in diet’a de la Posoniu d’i» 1848,, in loculu constitutiunii de pana atunci — in urm’a poternicei influintie a spiretului tempului desvoltatu — s’a inarticulatu sistemulu representative bucuri’a a fostu pretu­­tindenea generala. Era unu aspectu redicatoriu de anima, candu in urm’a triumfului tricolorului, de secuii eschisu d’in drepturile sale, si a rehabilitarii drepturiloru omenimei, omulu vedea diffe­­ritele nationalitati d­in acesta patria comuna cum se apro­piau de unguri, cum se imbracisiau, cum si­ stringeau mani­le cu plăcere si încredere. Fia­ cine a fostu inspiratu, a fostu petrunsu de gran­­diositatea acestei învingeri. Fostulu donmu de pamenta a datu mana cu fostulu seu iobagiu, aristocratulu superbu cu omulu si concetatiauulu seu, pâna acum desconsideratu. Devis’a tierrei, de la una margine până la cealalta a ei, a fostu numai un’a : liberta­te, egalitate si fratîetate. Trinitatea acestoru cuvinte a cau­­satu bucuria universala. Si cu totu dreptulu, o­ camera ! ca­­ci restituirea sistemului representative in loculu staturiloru ai orduriloru este un’a d’intre cele măreţie victorie ale legi­­loru d’in 1848, un’a d’intre cele mai mandre mărgele, si se pote dice, ca a fostu si remane diamantulu celu mai mare si mai scumpu alu coronei. Acésta victoria constitutionala a cascigatu espressiune prin art. V. alu dietei d’in Posoniu d’in 1848, nu inse si prin art. II. alu legei electorale pen­tru Ardealu. Acum dar’, după 24 ani, candu ne apucamu de mo­dificarea legei electorale, circumscrisa in acesti articuli de lege, se cuvine si e de doritu, cu pre bas’a esperintieloru făcute in acestu tempu, adeca in 4 sessiuni dietale, totu aceia ce amu aflatu bunu si cu scopu in acestu projectu de lege, se tie nemu, si totu ce, mai cu sema inse in legea electorala ardelena, este reu si incompatibile cu egalitatea de dreptu, cu principiulu fundamentalu alu sistemului representativu, se o punemu de laturi si se o modificâmu. La Acéstea tîntesce si projectulu de lege, ce face innaintea nostra.

Next