Federatiunea, mai 1872 (Anul 5, nr. 44-53)

1872-05-03 / nr. 44

­Petstf &9 Vineri, 21. aprile, 3. maiu, 1872. Anulu alu cincilea MDCCCLXXII. E Locuinti’a Redactorului si Ctmrelari'a Kdadiunil­e in IStr&t’a tragatoriului [Lo­­vezzntoza], Nr 6. Scrisorile nefrancate nu se vorn primi deeatu numai de la corespun­­dintii regulari ai „Federatiunii." Articlii iramisi si nepublicati se voru arde. Mr- 44- 644. Diumalu politicu, literariu, comercialu si economicu. Va est Merciuri­ a9 Finer!“» st Boiuiuec’a. Fretiidlii da Prenumerailune Fre trei lune • . . 3 fl. v. Pre clase lune . . • 6 „ „ Pre anulu intregu . 12 „ Featiru Itomani’a: pre a. iotregu 30 i'r. = 30 Lei n ii 6 lune 16 „ == 16 , " 3 ~ 8 = 8 „ „ Pentru Insertion! 10 or. de linia,si 30 or. taos’a tim­brale pentru fiespe­ care publica­­tiune separata. In loculu deschise 20 or. de linia. Unu esemplariu costa 10 or. Scrie electr. pârtie, a „Feder.66 Data la Satumariu in 2. maiu 10 ore 15 m. a. m­. Sosita , Pest’a , „ ,11 „25,,,, » la Redactiune , , , 1 » , d. m. Eri s’a deschisu, sub presiedinti’a lui Ales. Romanu, adunarea satuma­­rena, asistandu unu numeru mare de membri adunati de pre la Pest’a, Ora­de, Ar­adu, Chiorii si alte parti. Ea media­di s’a lien­ut­u unu banchetu splendidu. Asta-di adunarea curge cu mare însufletire , de sera baiu stralu­­citu fara parecliia in Satumariu. Adu­narea venitoriu la Temisioria. Nu Încape neci cea mai mica indoiela, ci prin retragerea primului conducatoriu alu opositiunii, Co­­lomanu Ghyczy, partit’a stanga suffers perdere ma­re, ba potemu dice sentîta. Deci consternatiunea ce domnesce in sinulu opositiunii unguresci e forte es­­plicabile, ca­ci Colomanu Ghyczy a datu plina acum tonulu in tote afacerile si procederile stân­gei, prin urmare elu a inspiratu tote mesurele opo­­sitionale, sub egid’a lui a luptatu stang’a in par­lamenti, in publicistica si in adunarile publice, si acum’a immediatu inainte de alegeri elu dechia­­ra ca d’in „consideratiuni sanitarie“ nu mai pote primi neci unu mandatu. De altmintrea in una epistola catra alegatorii sei d’in cetatea Comaromu, in care si­ de ratiocinnu despre activitatea sa parla­mentara, elu ataca insa­si partit’a alu carei­a capu fii pâna acum’a , ce’a ce e cu atâtu mai surprindietoriu, cu câtu pana in siedinti’a ultima a camerei representantiloru elu aperk cu tota po­­terea oratoriei politic’a partitei sale. Irrhatiunea stângei contr’a conducatorelui ei se caracteriseza in destulu prin impregiurarea, ca neci unulu d’in­­tre diuariele opositiunale nu se ocupa cu retrage­rea lui de pre terrenulu politicu de plina acum’a, ci refacu in modu ostentativu tota afacerea. — Miscarile electorale curgu cu vivacitate mare in tote locurile. Dîilele trecute avu locu in Becicbe­­recu una conferintia mare a serbiloru, in care s’au acceptatu urmatoriele siepte puncte dreptu pro­grammu si directiva la alegerile puse in cursu, si a­nume : 1. Serbii alegu deputati pentru diet’a unguresca. 2. Representantii serbi, romani si slo­vaci formeza una partita separata si nedependinta cu programmu detiermuritu. 3. Serbii sprijinescu pre Romani si programmulu loru cu privire la Transsilvani’a, incâtu acestu­a nu trentesce la rumperea Transsilvaniei de cktra Ungari’a. 4. Serbii sprijinescu partit’a natiunale d’in Croa­tia si Slavoni’a cu programmului ei fede­rative 5. In câtu nu suff­ru interessele na­­tiunali, deputatii natiunali au sa voteze in dieta totu-de-un’a cu stang’a estrema. Acest’a va dură plina atunci, plina candu stang’a estrema va remane pre basa democrata si liberale. 6. Serbii si deputații loru sunt oblegati a nesui prin tote medilocele parlamentarie possibile spre resturnarea unui astu-feliu de guvernu, care lucra contr’a unii’ei crestiniloru orientali. 7. Serbii voru can­didă in fie­care cercu electorale, si unde voru fi in minoritate se voru sprijini imprumutatu, res­pectivu se voru intielege cu deputatii opositionali ai celoru a­lalte naliunalitati in privinti’a unei procederi comune. — După scirile officiale cari se stracora in publicitate, venitori’a dieta se va intruni in 1. septemvre, a. c., va alege apoi mem­brii delegatiunii, va trece la comissiunea finan­­ciaria bugetulu pre anulu venitoriu si apoi se va prolunga piina la sessiunea de orna. Revolutiunea carlistiloru d’in Ispani’a e sin­­gurulu evenimentu iniportantu, dar’ totu una-data si tristu, ce avemu a inregistra d’in strainetate , dreptu-ace’a cu acésta ocasiune vomu presinta, pre scurtul onor. nostri cetitori evenimentele mai însemnate ale acestei turburari. Prim’a banda, constatatoria cam d’in 150 barbati, s’a ivitu la Montegudo, in provinci’a Navarr’a. Dupa unu bu­­letinu alu diuariului bischicu „Irura”-Bat/” la Sizana s’au postatu 200 carlisti. In provinci’a Biscai’a band’a lui Borazabel, constatatoria d’in 600 fetiori, a suferita una perdere mica. La Ternei carlistii au massacratu pre fostulu secretariu gu­­vernialu, si la Tarazon’a omenii lui Novallas au facutu cam la 25 de prisonieri. De asemenea si in provinciele sudice s’au intemplatu mai multe turburari, precum in Cadix si Granad’a. D’in partea sa regele Amadeu a numitu pre maresialulu Ser­rano comandante supremii alu toturoru truppe­­loru guverniali, pre care l’a si tramisu in Na­varr’a cu 6000 fetiori. Numerulu insurgentiloru, se specifica la 15 mii, si diuariulu „Liberté“ co­munica chiaru si despre una lupta ce s’ar fi in­templatu la finea lunei trecute, in apropiarea de la Tolos’a. Atâtu imperatorele Germaniei, câtu si presie­­dintele republicei francese, amb­i mosneni, sentiescu de unu tempu incoce in mesura mai mare slabi­­tiunile betranetieloru. Se intielege, ca organele officiale d’in Berolina si Versali’a publica pre tota diu’a buletinuri liniscitorie, dar’ pre langa tota prevenirea officiale nu incape neci una in­doiela, ci, in specie, tiarulu Vilhelmu suffere de una perdere generala a poteriloru, unu morbu acestu­a, pentru care celu mai bunu medicu e numai tempulu. De altmintrea fia ori câtu de ne­plăcute si de compatimitu morburile unoru ase­mene persooe innalte, dar’ in casulu de facia ele si-au si partea loru cea buna, ca ci offeru una garanţia nu neesentîala pentru sustienerea prieii. Ea cestiunea h­eimiimii advocaţilor«, romani. Ideea infiintiarii »Reuniunii advocatiloru romani“ a afiatu resunetulu asceptatu in intrega press’a romana, a fostu salutata cu multa bucuria. Cu tote acestea intre fraţii col­­legi advocaţi d’în Ungari’a, s’a afiatu unu singuru advocatu, Dlu Mircea B. Stanescu, care cu multa însufleţire in anii 38—39 ai „Federatiunei“ adereaza la aceasta idea. In Transilvani’a neci unulu d’intre mulțimea de advocați romani nu si-a luatu osteneala a scrie ce­va in acesta pri­­vintia ; o tăcere adanca acest’a, ca si candu nu ar’ esiste neci unu advocatu romanu, seu nu s’ar’ sentî de locu nece­sitatea unei atari Reuniuni. Nu scimu cărei impregiurâri se pote atribui acésta tăcere. Ni-ar place a crede, ca acésta tăcere se pote ascrie numai acelei credintie, carei-a­­ dâ espressiune si d. Stanescu, câ adeca „ s’a asceptatu unu programu d’in partea initia­­toriloru ideei de sub intrebare, d’in care cunoseundu idee a mai de aprope se se pota meditâ asupra-i si form­a pre-si care opiniune.“ Program’a nu s’a potutu presentâ neci se pote inainte de a sei : »se sentiesce seu nu necesitatea unei Reuniuni a advocatiloru romani“ ? Amu crediutu si credemu, ca pro­gram’a de lipsa se va formă de sine prin concursulu tutu­roru ce dorimu o ast­u-feliu de reuniune, nu ne amu cre­dintu in dreptu a preocupă pre nimenea, amu voitu o dis­­cusiune libera in acesta privintia. Multiumita Dlui Stanescu, ca a deschisu discussiunea, luandu cuventulu si vo­rbindu d’in abundanti’a animei. Tocm’a cu privire la celea aduse de Dsa si pentru ca se fia timpu de ,ajunsu spre discussiunea si lămurirea ideeloru si d’in coineidenti’a mai multor adunări s’a ame­­natu conferinti’a plina 1 a 27 m a­­­u a. c. După noi aru fi cu scopu se discutamu si se ne lamu­­rimu până la diu’a adunării a­supr’a celoru mai principali puncte d’in statutele ce avemu a face ; acést’a ni­ aru usiorâ chiamarea si amu cascigâ si tempu. Noi credemu, câ cele mai cardinali puncte ce aru fi a se suscepe in statute, sunt : 1. Ce nume se porte ‘Reuniunea instituinda ? 2. Unde sé fia resiedinti’a Reuniunei ? 3. Care sé fia scopulu Reuniunei ? 4. Care sé fia medilocele spre ajungerea scopului ? 5. Cine pote fi membru infiiatiendei Reuniuni ? Ni permitemu a respunde la acestea certiuni. ad. 1. Numele Reuniunii nostre ar’ urm­a, credemu, d’in firea lucrului, candu s’ar dice : »Reuniunea, advocatiloru romani de Alb’a-Iuli’a.c­ad. 2. Reuniunea avendu in fruntea sa unu ,directo­­ratu ori comitetu diriginte, de sine se intielege, câ va fi stationata la unu anumitu locu , Alb’a-Iuli’a, atâtu pentru câ este aprope centrulu pârtiloru locuite de romani, câtu si pentru­ ca caile de comunicatiune sunt bune ori d’in ce parte le lukmu, are preferintia, deci amu fi de părere, ca resiedinti’a Reuniunei se fia in Alb’a-Iuli’a. ad. 3. Acestu punctu e fara indoiela celu mai impor­tantu­ si totodată celu mai delicatu si reclama d’in partea nostra prudintia si circumspectiune, si nu ar’ pare reu ca Reuniunei, ce esista inca numai in idea, se i se atribue sco­puri politice, precum au cercatu a face unele din am­e străi­ne, de sigura cu rea intentiune de a paralisa infiintiarea acestei Reuniuni. Reuniunea advocatiloru, după noi, nu pote ave ca­­racteru directu politicu; ea trebue sé stée, ca si singurateculu advocatu, pre basea legiloru positive, pre acésta base standu, se apere »dreptatea singuratecului si a poporului;“ d’in acestu punctu de vedere purcediendu, Reuniunea pote cere in modulu legale schimbarea de legi necompatibile cu interesur co­mun­u, sau aducerea de legi noue de interessu comunu, se va ocupa ex profesai­one cu discutarea de cestiuni juridice dubie, va lucra pentru desvoltarea si latîrea cunoscintieloru de dreptu si statu in generalu, si in specialu intre poporulu romanu d’in monarchi’a ostrunguresca. Aést’a va fi chiama­rea Reuniunii in afara, era facia cu sine ar’ avé chiamarea, după cum pre nimeritu dîse Dlu Stanescu, a ingriji pentru representarea, prosperarea si propagarea interessului comunu alu advocatiloru romani ca atari d’in monarchi’a Ostrunga­­riei, precum d’in privintia publica nationale, asié si d’in cea particulara, va sé dîca a protessiunei. După aceste premisse, credemu, ca scopulu Reuniunei s’ar poté definiâ cam in urmatoriulu chipu : »Scopulu Reuniunei este: a lucră pentru desvoltarea si latîrea cunoscintieloru de dreptu si de statu in generalu, si in specialu intre poporulu romanu d’in Ostrunguri’a ; a stărui in modu legale la locurile competinte pentru schim­barea de legi, cari nu le vede compatibile cu interessulu comunu ; seu a cere aducerea de legi noue, ce le reclama interessulu comunu, a discuta cestiuni de dreptu dubie, mai cu sema relativu la legile patriotice ;­­in fine, a inainta interessulu întregului corpu advocatîale romanu.“ ad 4. In acesta privintia propuneriu : Medilocele spre ajungerea scopului Reuniunei sunt : fundarea unei bibliotece d’in celea mai însemnate opuri de pre campulu jurisprudent­ei;r­edarea unei foi a Reuniunei, si până atunci ingagiarea unei foi periodice d’in celea na­tionale romane ce esista ; tienerea de disertatiuni in adu­nările generali anuali 4’in partea singuraticiloru membri, in fine, prin edarea de opuri de specialitate, ad 5. propunemu : Membrii Reuniunei sunt ordinari si onorari. Membru ordinariu e fie­care advocatu romanu diplomatu in activitate d’in Transilvani’a si Ungari’a, era de membru onorariu se pote alege acelu individu d’in tier­a seu d’in afara, care pre campulu jurisprudentiei si-a cascigatu merite necontestabile. Celelalte dispusetiuni, cari s­­t a se suscepe in statute, si s’aru referi la tacs’a anuale, la alegerea functio­­nariloru si detoriutiele loru, la tienerea adunatiloru, etc. sunt de interessu secundariu, prin urmare nu voru causa nici o greutate. Folosulu ce lu pote aduce națiunii si patriei una astu­­feliu de Reuniune e neprecalculabilu ; ea va impintenâ pre fie­care advocatu romanu, câ punendu-se seriosu pre studiu, se dee in serviciu națiunii si patriei tote poterile sale inte­lectuali ; ea va fi unu loialu aperatorîu alu poporului si drepturiloru lui. Individualisarea mancei pre intregulu terenu alu vietiei spirituale, pote face singura posibilu progresulu, acestu principiu — după Adamu Smith — mam’a progresului, au inaltiatu si inaltia natiunile la celu mai mare gradu de cultura si bunetatîre materiale. Impartiendu munc­a, scopulu se ajunge mai usioru si resultatulu muncei e mai perfectu. Reuniunea advocatiloru romani va lucra pre terenulu jurisprudentiei si alu legislatiunii, alte Reuniuni romane se voru pune la munca pre alte specialități, aste numai se pote

Next