Federatiunea, mai 1872 (Anul 5, nr. 44-53)
1872-05-03 / nr. 44
Petstf &9 Vineri, 21. aprile, 3. maiu, 1872. Anulu alu cincilea MDCCCLXXII. E Locuinti’a Redactorului si Ctmrelari'a Kdadiunile in IStr&t’a tragatoriului [Lovezzntoza], Nr 6. Scrisorile nefrancate nu se vorn primi deeatu numai de la corespundintii regulari ai „Federatiunii." Articlii iramisi si nepublicati se voru arde. Mr- 44- 644. Diumalu politicu, literariu, comercialu si economicu. Va est Merciuri a9 Finer!“» st Boiuiuec’a. Fretiidlii da Prenumerailune Fre trei lune • . . 3 fl. v. Pre clase lune . . • 6 „ „ Pre anulu intregu . 12 „ Featiru Itomani’a: pre a. iotregu 30 i'r. = 30 Lei n ii 6 lune 16 „ == 16 , " 3 ~ 8 = 8 „ „ Pentru Insertion! 10 or. de linia,si 30 or. taos’a timbrale pentru fiespe care publicatiune separata. In loculu deschise 20 or. de linia. Unu esemplariu costa 10 or. Scrie electr. pârtie, a „Feder.66 Data la Satumariu in 2. maiu 10 ore 15 m. a. m. Sosita , Pest’a , „ ,11 „25,,,, » la Redactiune , , , 1 » , d. m. Eri s’a deschisu, sub presiedinti’a lui Ales. Romanu, adunarea satumarena, asistandu unu numeru mare de membri adunati de pre la Pest’a, Orade, Aradu, Chiorii si alte parti. Ea mediadi s’a lienutu unu banchetu splendidu. Asta-di adunarea curge cu mare însufletire , de sera baiu stralucitu fara parecliia in Satumariu. Adunarea venitoriu la Temisioria. Nu Încape neci cea mai mica indoiela, ci prin retragerea primului conducatoriu alu opositiunii, Colomanu Ghyczy, partit’a stanga suffers perdere mare, ba potemu dice sentîta. Deci consternatiunea ce domnesce in sinulu opositiunii unguresci e forte esplicabile, caci Colomanu Ghyczy a datu plina acum tonulu in tote afacerile si procederile stângei, prin urmare elu a inspiratu tote mesurele opositionale, sub egid’a lui a luptatu stang’a in parlamenti, in publicistica si in adunarile publice, si acum’a immediatu inainte de alegeri elu dechiara ca d’in „consideratiuni sanitarie“ nu mai pote primi neci unu mandatu. De altmintrea in una epistola catra alegatorii sei d’in cetatea Comaromu, in care si de ratiocinnu despre activitatea sa parlamentara, elu ataca insasi partit’a alu careia capu fii pâna acum’a , ce’a ce e cu atâtu mai surprindietoriu, cu câtu pana in siedinti’a ultima a camerei representantiloru elu aperk cu tota poterea oratoriei politic’a partitei sale. Irrhatiunea stângei contr’a conducatorelui ei se caracteriseza in destulu prin impregiurarea, ca neci unulu d’intre diuariele opositiunale nu se ocupa cu retragerea lui de pre terrenulu politicu de plina acum’a, ci refacu in modu ostentativu tota afacerea. — Miscarile electorale curgu cu vivacitate mare in tote locurile. Dîilele trecute avu locu in Becicberecu una conferintia mare a serbiloru, in care s’au acceptatu urmatoriele siepte puncte dreptu programmu si directiva la alegerile puse in cursu, si anume : 1. Serbii alegu deputati pentru diet’a unguresca. 2. Representantii serbi, romani si slovaci formeza una partita separata si nedependinta cu programmu detiermuritu. 3. Serbii sprijinescu pre Romani si programmulu loru cu privire la Transsilvani’a, incâtu acestua nu trentesce la rumperea Transsilvaniei de cktra Ungari’a. 4. Serbii sprijinescu partit’a natiunale d’in Croatia si Slavoni’a cu programmului ei federative 5. In câtu nu suffru interessele natiunali, deputatii natiunali au sa voteze in dieta totu-de-un’a cu stang’a estrema. Acest’a va dură plina atunci, plina candu stang’a estrema va remane pre basa democrata si liberale. 6. Serbii si deputații loru sunt oblegati a nesui prin tote medilocele parlamentarie possibile spre resturnarea unui astu-feliu de guvernu, care lucra contr’a unii’ei crestiniloru orientali. 7. Serbii voru candidă in fiecare cercu electorale, si unde voru fi in minoritate se voru sprijini imprumutatu, respectivu se voru intielege cu deputatii opositionali ai celoru alalte naliunalitati in privinti’a unei procederi comune. — După scirile officiale cari se stracora in publicitate, venitori’a dieta se va intruni in 1. septemvre, a. c., va alege apoi membrii delegatiunii, va trece la comissiunea financiaria bugetulu pre anulu venitoriu si apoi se va prolunga piina la sessiunea de orna. Revolutiunea carlistiloru d’in Ispani’a e singurulu evenimentu iniportantu, dar’ totu una-data si tristu, ce avemu a inregistra d’in strainetate , dreptu-ace’a cu acésta ocasiune vomu presinta, pre scurtul onor. nostri cetitori evenimentele mai însemnate ale acestei turburari. Prim’a banda, constatatoria cam d’in 150 barbati, s’a ivitu la Montegudo, in provinci’a Navarr’a. Dupa unu buletinu alu diuariului bischicu „Irura”-Bat/” la Sizana s’au postatu 200 carlisti. In provinci’a Biscai’a band’a lui Borazabel, constatatoria d’in 600 fetiori, a suferita una perdere mica. La Ternei carlistii au massacratu pre fostulu secretariu guvernialu, si la Tarazon’a omenii lui Novallas au facutu cam la 25 de prisonieri. De asemenea si in provinciele sudice s’au intemplatu mai multe turburari, precum in Cadix si Granad’a. D’in partea sa regele Amadeu a numitu pre maresialulu Serrano comandante supremii alu toturoru truppeloru guverniali, pre care l’a si tramisu in Navarr’a cu 6000 fetiori. Numerulu insurgentiloru, se specifica la 15 mii, si diuariulu „Liberté“ comunica chiaru si despre una lupta ce s’ar fi intemplatu la finea lunei trecute, in apropiarea de la Tolos’a. Atâtu imperatorele Germaniei, câtu si presiedintele republicei francese, ambi mosneni, sentiescu de unu tempu incoce in mesura mai mare slabitiunile betranetieloru. Se intielege, ca organele officiale d’in Berolina si Versali’a publica pre tota diu’a buletinuri liniscitorie, dar’ pre langa tota prevenirea officiale nu incape neci una indoiela, ci, in specie, tiarulu Vilhelmu suffere de una perdere generala a poteriloru, unu morbu acestua, pentru care celu mai bunu medicu e numai tempulu. De altmintrea fia ori câtu de neplăcute si de compatimitu morburile unoru asemene persooe innalte, dar’ in casulu de facia ele si-au si partea loru cea buna, ca ci offeru una garanţia nu neesentîala pentru sustienerea prieii. Ea cestiunea heimiimii advocaţilor«, romani. Ideea infiintiarii »Reuniunii advocatiloru romani“ a afiatu resunetulu asceptatu in intrega press’a romana, a fostu salutata cu multa bucuria. Cu tote acestea intre fraţii collegi advocaţi d’în Ungari’a, s’a afiatu unu singuru advocatu, Dlu Mircea B. Stanescu, care cu multa însufleţire in anii 38—39 ai „Federatiunei“ adereaza la aceasta idea. In Transilvani’a neci unulu d’intre mulțimea de advocați romani nu si-a luatu osteneala a scrie ceva in acesta privintia ; o tăcere adanca acest’a, ca si candu nu ar’ esiste neci unu advocatu romanu, seu nu s’ar’ sentî de locu necesitatea unei atari Reuniuni. Nu scimu cărei impregiurâri se pote atribui acésta tăcere. Ni-ar place a crede, ca acésta tăcere se pote ascrie numai acelei credintie, carei-a dâ espressiune si d. Stanescu, câ adeca „ s’a asceptatu unu programu d’in partea initiatoriloru ideei de sub intrebare, d’in care cunoseundu idee a mai de aprope se se pota meditâ asupra-i si forma pre-si care opiniune.“ Program’a nu s’a potutu presentâ neci se pote inainte de a sei : »se sentiesce seu nu necesitatea unei Reuniuni a advocatiloru romani“ ? Amu crediutu si credemu, ca program’a de lipsa se va formă de sine prin concursulu tuturoru ce dorimu o astu-feliu de reuniune, nu ne amu credintu in dreptu a preocupă pre nimenea, amu voitu o discusiune libera in acesta privintia. Multiumita Dlui Stanescu, ca a deschisu discussiunea, luandu cuventulu si vorbindu d’in abundanti’a animei. Tocm’a cu privire la celea aduse de Dsa si pentru ca se fia timpu de ,ajunsu spre discussiunea si lămurirea ideeloru si d’in coineidenti’a mai multor adunări s’a amenatu conferinti’a plina 1 a 27 m au a. c. După noi aru fi cu scopu se discutamu si se ne lamurimu până la diu’a adunării asupr’a celoru mai principali puncte d’in statutele ce avemu a face ; acést’a ni aru usiorâ chiamarea si amu cascigâ si tempu. Noi credemu, câ cele mai cardinali puncte ce aru fi a se suscepe in statute, sunt : 1. Ce nume se porte ‘Reuniunea instituinda ? 2. Unde sé fia resiedinti’a Reuniunei ? 3. Care sé fia scopulu Reuniunei ? 4. Care sé fia medilocele spre ajungerea scopului ? 5. Cine pote fi membru infiiatiendei Reuniuni ? Ni permitemu a respunde la acestea certiuni. ad. 1. Numele Reuniunii nostre ar’ urma, credemu, d’in firea lucrului, candu s’ar dice : »Reuniunea, advocatiloru romani de Alb’a-Iuli’a.cad. 2. Reuniunea avendu in fruntea sa unu ,directoratu ori comitetu diriginte, de sine se intielege, câ va fi stationata la unu anumitu locu , Alb’a-Iuli’a, atâtu pentru câ este aprope centrulu pârtiloru locuite de romani, câtu si pentru ca caile de comunicatiune sunt bune ori d’in ce parte le lukmu, are preferintia, deci amu fi de părere, ca resiedinti’a Reuniunei se fia in Alb’a-Iuli’a. ad. 3. Acestu punctu e fara indoiela celu mai importantu si totodată celu mai delicatu si reclama d’in partea nostra prudintia si circumspectiune, si nu ar’ pare reu ca Reuniunei, ce esista inca numai in idea, se i se atribue scopuri politice, precum au cercatu a face unele din ame străine, de sigura cu rea intentiune de a paralisa infiintiarea acestei Reuniuni. Reuniunea advocatiloru, după noi, nu pote ave caracteru directu politicu; ea trebue sé stée, ca si singurateculu advocatu, pre basea legiloru positive, pre acésta base standu, se apere »dreptatea singuratecului si a poporului;“ d’in acestu punctu de vedere purcediendu, Reuniunea pote cere in modulu legale schimbarea de legi necompatibile cu interesur comunu, sau aducerea de legi noue de interessu comunu, se va ocupa ex profesaione cu discutarea de cestiuni juridice dubie, va lucra pentru desvoltarea si latîrea cunoscintieloru de dreptu si statu in generalu, si in specialu intre poporulu romanu d’in monarchi’a ostrunguresca. Aést’a va fi chiamarea Reuniunii in afara, era facia cu sine ar’ avé chiamarea, după cum pre nimeritu dîse Dlu Stanescu, a ingriji pentru representarea, prosperarea si propagarea interessului comunu alu advocatiloru romani ca atari d’in monarchi’a Ostrungariei, precum d’in privintia publica nationale, asié si d’in cea particulara, va sé dîca a protessiunei. După aceste premisse, credemu, ca scopulu Reuniunei s’ar poté definiâ cam in urmatoriulu chipu : »Scopulu Reuniunei este: a lucră pentru desvoltarea si latîrea cunoscintieloru de dreptu si de statu in generalu, si in specialu intre poporulu romanu d’in Ostrunguri’a ; a stărui in modu legale la locurile competinte pentru schimbarea de legi, cari nu le vede compatibile cu interessulu comunu ; seu a cere aducerea de legi noue, ce le reclama interessulu comunu, a discuta cestiuni de dreptu dubie, mai cu sema relativu la legile patriotice ;in fine, a inainta interessulu întregului corpu advocatîale romanu.“ ad 4. In acesta privintia propuneriu : Medilocele spre ajungerea scopului Reuniunei sunt : fundarea unei bibliotece d’in celea mai însemnate opuri de pre campulu jurisprudentei;redarea unei foi a Reuniunei, si până atunci ingagiarea unei foi periodice d’in celea nationale romane ce esista ; tienerea de disertatiuni in adunările generali anuali 4’in partea singuraticiloru membri, in fine, prin edarea de opuri de specialitate, ad 5. propunemu : Membrii Reuniunei sunt ordinari si onorari. Membru ordinariu e fiecare advocatu romanu diplomatu in activitate d’in Transilvani’a si Ungari’a, era de membru onorariu se pote alege acelu individu d’in tiera seu d’in afara, care pre campulu jurisprudentiei si-a cascigatu merite necontestabile. Celelalte dispusetiuni, cari st a se suscepe in statute, si s’aru referi la tacs’a anuale, la alegerea functionariloru si detoriutiele loru, la tienerea adunatiloru, etc. sunt de interessu secundariu, prin urmare nu voru causa nici o greutate. Folosulu ce lu pote aduce națiunii si patriei una astufeliu de Reuniune e neprecalculabilu ; ea va impintenâ pre fiecare advocatu romanu, câ punendu-se seriosu pre studiu, se dee in serviciu națiunii si patriei tote poterile sale intelectuali ; ea va fi unu loialu aperatorîu alu poporului si drepturiloru lui. Individualisarea mancei pre intregulu terenu alu vietiei spirituale, pote face singura posibilu progresulu, acestu principiu — după Adamu Smith — mam’a progresului, au inaltiatu si inaltia natiunile la celu mai mare gradu de cultura si bunetatîre materiale. Impartiendu munca, scopulu se ajunge mai usioru si resultatulu muncei e mai perfectu. Reuniunea advocatiloru romani va lucra pre terenulu jurisprudentiei si alu legislatiunii, alte Reuniuni romane se voru pune la munca pre alte specialități, aste numai se pote