Federatiunea, iulie 1873 (Anul 6, nr. 67-78)
1873-07-24 / nr. 76
JPest’a* Mercuri, 12./24. iuliu, 1872. Mr. 76 676. Locuinti’a Redactorului si Cancelari’a Redactiuni 10 in Strat’a tragatoriului [Lovcasutosa], Nr. 6. Scrisorile nefrancate nu se voru primi dopatii numai de la corespundintii regulari ai „Federatiunii.“ Vrttorii ramini si nepublicati se voru arde. Oiurnalu politicii, literariu, comercialu si economicu. Va esi Mercuria, Vmneria si Dolumec’a. Anulu alu cincilea MDCCCLXXn. Pretrulu de Prenumeratlinne Pre trai line . . . 8 V. v. Pre 61886 lime. . . 6 , „ Pre anulu intregn . 12 „ „ Pentru Humanla , pre a. intregii 30 Fr. = 30 Lei n „ 6 lune 16 „ = 16 „ „ » 3 - 8 „ = 8 „ „ Pantra Inaertlu«l . 10 or. de linia,si 30 or. taps’a cim »rale pentru tiosoe-oare publicarinne separatii. In loculu deschisr. 20 or. de linia Unui «semplariu costa 10 er fScire electr. partle. a „Feder.“ Data Brasieu in 22. iul. 5 ore 20 min. d. m. Recursele infraUtiloru respinse de ministeriulu. Eri adunati 1209 alegatori romani adoptară solemnu abtienere totale. Alegu numai sasii. Amaritiune. Blamagiu. Data Siomcut’a-Mare, 23. iuliu, 8 ore 30 min. a. m. Telegrama, care „ Coherin'1 in parte a demintîtu-o, intrega o sustienu de adeverata si adauga, provocandu-lu : se incete de la „teremtette“ se tractedie alegatorii mai blandu. A strigata din respoteri : „panduri, duceti pre domnulu acestua!1 Medanu. Pestea, 23./11. iuliu, 1872. Scirea electrica d’in fruntea diariului nostru, identica cu telegrafumele sosite d’in Brasieu la alte Redactiuni d’aici, si anume la a diariului „P. Loyd“ vine a da dreptu celloru ce d’in capulu locului dîsseste, cu politic’a de activitate, inaugurata prin festinuri de infratîre etc. la Brasieu, a fostu gressîta, dar’ inscenatorii, cu unu zelu demnu de una causa mai buna, a’au frementatu mai bine de unu annu de dîtie, numai pentru ca sa pota aretâ in fapta si resultate, secu cellu pucinu vre unu resultatu câtu de isolatu, si in ultr’a-zelulu loru, propagandu doctrin’a cea falsa, au dascalitu merku, infruntandu si cavillandu pre cei ce nu poteau aprobă încercările loru d’a terei naţiunea pre terrenulu cellu lunecosu si pucinu onorificu. Ecca in fine, resultatulu atâtoru frementari : „passivitate deplina!“ Salutamu pre fraţii noştri d’in Brasieu pentru coragiulu ce avura d’a lua conclusulu de passivitate. Cellu mai frumosu triumfa este : a se invinge pre sine ! Fraţii romani d’in Brasieu trebue ca sunt „nemultiumiti“ de esperienti’a, ce au facutu, dar’ cellu pucinu avura occasiunea d’a se „edifică.“ Mare si importante cascigu. Invetiatura este : ck prin falsificarea institutiuniloru con- stitutionali, avendu manile-ti ba si peciorele-ti legate, nu poţi fi „activu“ neci poţi passî inainte, ba, ck svergolindu-te usioru te poţi vatemă si te faci de risu in totu casulu. Cu tota constitutiunea, ce se dîce ck functiunedia in tote ramurile vietiei sociali, nu suntemu liberi Domniloru si frati, nu ! neci macara individualminte, necum nationalminte. Nu vedeti DV. ck representatiunea este falisficata in communitate, in municipiu si in cercurile electorale. — E bine, pana nu vomu fi, autonomi in comunitate, municipiu si cercurile electorali, indivualminte , si constituitiunea pentru noi devine illusoria. Să staruimu mai antâiu a ne emancipă, a deveni liberi individualminte, că ci numai asie potemu speră a deveni cu tempulu si natiunalminte. Antagonistă noștri, cari totu mai voru inca sk ne tiena in servitute si cari nu voru libertatea poporului, sciu pre bine cum trebue sa ne impedece de la cascigarea drepturiloru nationali nu făcu adeca impossibile mai antâiu usulu drepturiloru individuali, falsificandu spiritulu constitutiunii si alterandu cu incetulu legile d’in 1848, pre cari reactionarii le afurisescu că unele ce ar fi datu prea multe libertăți poporului, apoi majoritatea camereloru ungariei, si guvernulu'essîtu d in sinulu loru au fostu si sunt reactionari in deplina poterea cuventului. Pre acestia si sistemulu loru cellu perniciosu trebue s- i combatemu cu tota vigorea poteriloru nostre spirituali. Unde ti mai erta inca ligea, acolo firesce, pre callea legii, prin activitate câtu se pote de energica, era unde legea escamotată nu-ti erta, acolo numai prin passivitate dar’ firesce, nu inerte ci vigorosa sk staruimu merku si neincetatu a impedecă rotele machinei, de altmintrea inca defectuose. Si despre acestea nimene sk nu se indoiesca, ck ce pana candu cetatienii acestui statu nu sunt liberi si nu se bucura de primele semne, primele conditiuni alle libertăţii : de autonomia (selfgovernement) in comunitate, municipiu si cercurile electorali, pana atunci edificiului in8U-si, adeca constitutiunu Ungariei i lipsesce basca, temeli’a ce singura pote skidke si securitate de consistentia si durabilitate — Sperkmu cu fraţii romani d’in Brasieu, ceea ce fecera acum bucurosu de sila, voru face in veritoriu, si d’impreuna cu ei si ceilalti activisti, d’in convictiune d’in cunoscintia de causa. Atentatulu asupr’a vietiei regelui Amadeu este unu reu semmui ce vedesce interritarea spiriteloru in Ispani’a. Pentru Zorilla, capulu cabinetului actuale , attentatulu acestua (vedi „tierrele străine) este grea incurcatura, alegerea i-va fi cu anevoe : sa stringa mai tare frenele guvernului si purcediendu pre callea repressarieloru se aservesca tierr’a ? seau cu tota ferbintiel’a atmosferei poitice sk sustiene impaciuitoriulu programmu alin Radicaliboru? Una cestiune acest’a, care pentru Ispani’a are insemnetate cu atâtu mai mare, cu câtu alegerile imminenti, de patru lune incoce a treia ora, inualita si atîtia temperatur’a politica a tierrei destullu de atîtiata si pana acum. Ministeriulu lui Sagasta-Robledo crediusse ck prin felurite pressiuni, falsificatiune, etc. a alegeriloru de asta primavera, va poté da regimului sku ore care durata si securitate. Dar’ d’in contra, caci ticalosele uneltiri electorali alle lui Sagastra, instrainara si pre cei ce de altmintrea sustienu dinastia lui Amadeu. Grea si trista este positiunea ministriloru eki, pentru ca numai in dissensiunile si neintiellegerile fractiuniloru politice, potu se aiba sperare de e sustiené dinasti’a actuale si chiaru monarchi’a. Acum bietulu Amadeu neci macara atât’a nu scie, careia d’intre atâtea fracțiuni politice are sa multiamesca salutările de plumbu ce i se făcură in Correa del Arénai. Zorill’a prevede, ce caus’a Monarchului sku este perduta, in asta privintia ellu nu-si face illusiuni, intru acestuintiellessu se splica apropiarea lui cktra partit’a republicaniloru federali ai lui Castelar, casi candu adeca ar vre sa-si togmesca trebsierele pentru eventualități prevediute. Dîllele celle mai de aprope, dar in tota intemplarea alegerile voru aretă ceea ce are sa se intemple cu regele Amadeu si cu insusi principiulu monarchicu in Ispani’e. Alb’a-Iuli’a, 25. iuniu, (7. iuliu), 1872. Decursulu conferintiei nationale romane începute in 14/26 scr’a si continuate in “/« plina noptea, l’au descriau dramele in modu mai multu seu mai pucinu fragmentariu, mai multu seu mai pucinu fidele, dar’ tote sunt de acordu in caracterisarea resultatului acelei conferintie, care fu : resistintia pasiva pre terenulu legislatiunii, facla cu camerele Ungariei in sensulu resolutiunii luate de adunarea nationale tienuta la orasiulu Miercurea in Marte, anulu 1869, cu alte cuvinte, abtienere absoluta nu numai de la lucrările de legislatiune in Pesta, ci si de la urne, de la alegeri. La inceputu se pare ort ca va predomină opiniunea, ca alegatorii rontani sa participe la alegeri, asik in câtu, ori unde voru fi in majoritate, sk si die voturile numai la barbati de naţionalitate romana, firma, cari, fiindu alesi, sk remana in patri’a loru, nefacundu neci uuu pasu in calitateali de deputaţi, pana candu nu se va restabili autonomi’a Transilvaniei, si se va garantă prin legi fundamentale de statu individualitatea politica a națiunii romane. După lungi discusiuni, d’in 210 membri ai adunarii numai 28 votata pentru acestu compromissu, pr’ marea majoritate adoptă abtienerea absoluta. Aceasta resolutiune a conferintiei d’in Alba- Iuli’a surprinse forte multu, atâtu pre locuitorii de alte naţionalităţi, câtu si pre acea fracţiune de Romani de la Sabiiu si Brasiovu, cari de 1V2 ani incoce fuseseră ingagiati de corniţele Andrăssy sk prepare terenulu prin vesce comedie copilaresci si sk faca pre Romania si uită de trecutulu loru, inchidiendu ochii la umilirea si suferintiele de facta. Abia sunt doue lune, de candu se predîceă cu tonu triumfatoru, unu congresui nationale, si fanaticii aperatori ai autonomiei tierei si ai esistintiei nationale voru fi spulberaţi in ventu, voru repausă moralminte in domnule, si cei ce au disperatu de naţiune voru avé odihna de gurele loru, se voru poté preface in tota comoditatea in totu atati atomi ai maghiarismului. Si ce ilusiune infricosata ! Doue sute diece barbati, veniţi din diverse districte ale tierei, parte mare d’in ei omeni dotati cu calităţi emininte, adopta d’in nou si in unanimitate vechi’a programa nationale, si că midile cu cătra scopu, voteza cu majoritate eclatante resistinti’a pasiva absoluta. Sa observati d’in partea contraria de nenumerate ori, că resistinti’a pasiva ar fi forte periculosa, pentru ck ar’ duce la nepesare, vietîa, amorțire, ori unii, cari au combatutu aceasta resistintia pasiva, au mersu aste departe, in câtu au catediatu sa numeasca trădători pre aceia cati o recomendau națiunii romanesci. Eră unu timpu, in care se pareă, ck instrumintele comitelui Andrásy voru fi in stare sk ametiésca capetele si sk turbure bunulu semitu alu Romaniloru. Conferinti,a d’in Alb’a Iuli’a dede lumii proba eclatanta, ck Romanii d’in Transsilvani’a neci n’au cadiutu in apatia, neci nu se-au uitatu de drepturile si demnitatea nationale, era daca acea conferinti’a s’ar fi potutu conchiamă cu câte va dîle mai inainte si mai vertosu, daca nu s’aru fi impartîtu de la Sabiiu mai multe telegrame prin tiera, in care se dîceă, ca conferinti’a nu se va tiene de locu, manifestarea vointiei nationale eră sk fia si mai strălucită, si mai impunetoria. Dar’ Săbiiulu n’a voitu sk se tiena conferintia sub pretestu ck, după ce voru trece alegerile dietali, se va tiene unu congresu natiunale. Se dîce ck, prin conducerea poporului la urnele electorali si preste totu prin agitaţiunile electorali, se descepta si se nutresce semitulu de dreptu, activitatea, se da unu felu de educaţiune politica. Acestua este unu adeveru necontestabile, daca lu vomu consideră numai că idea, că teoria , in aplicareă s’a elu sufere mari esceptiuni. In casulu de facta este intrebarea, ck pentru care scopu in care corpu legislativu si sub ce conditiuni se alega Romanii d’in Transsilvani’a deputati, pentru ca educatiunea politica se pote face, alegendu cineva pentru care corpu legislativu, la Vien’a, la Bucuresci, Leopole si ce mai scii, pote si la St. Petresburg. Cu tote acestea conferinti’a d’in Albert-Iuli’a ar fi potutu pre bine sk ascepte proiectulu comissiunii sal e să le decidă pentru mergerea la urne , dar’ sk retiena pre cei aleși de la jintrarea in diet’a d’in Pest’a, daca nu ar’ fi predominatu in sinulu ei alte consideratiuni, despre cari s’a vorbitu forte pucinu, cari vise plina in cele d’in urma ajunsese la cunoscinti’a toturoru. In cursulu dîlei unii membri ai conferintiei scosera circulariulu episcopeacu de la Lugosiu, prin care preoţii si protopopii sunt provocaţi in numele religiunii si alu regimelui, ck sk nu se iek după omenii conduşi numai de fantastele loru, ci sk merga toti, si sk duca si pre mireni la urna, dar’ sk alega numai candidaţi de ai guvernului. Alţii scosera telegramele de la Sabiiu, cu cari se ametiă lumea. Unu altu membru produse una epistola a unui barbatu, care este in positiune de a fi pre bine informatu ; in acea epistola se vorbesce de promissiunea solemna, ck daca mitropolitulu ortodossu va fi in stare de a introduce pre Romanii Transsilvaniei la Pest’a, precum i-a dusu in 1863 la parlamentulu d’in Vien’a, Statuia ungurescu va dă fonduri pentru infiintiarea a doue episcopie romanesci ortodosse in Temissio r’a si in Oradea-Mare. De alta parte ae asicura, ca episcopului greco-catolicu d’in Lugosiu i s’au numeratu sume considerabile pentru diecesea s’a, si ck i s’au promisu altele si mai mari, daca si va face detori’a in sensulu instructiuniloru ce avem. Se mai afla de la loculu auten-