Federatiunea, octombrie 1872 (Anul 5, nr. 100-105)

1872-10-13 / nr. 100

M. Wahrmann interpelleza pre ministrulu-presie­­dinte, in numele seu si a altoru trei deputati de Pestea, daca are de cugetu se puna câtu mai curundu pre biuroulu camerei proiectulu de lege despre regularea capitalei, pentru ca se se pota pertracta inca înainte de desbaterea bugetului. — L o­n­y­a g respunde, că se va ingriji, ca acestu pro­­jectu se se pertracteze câtu mai curundu. Svetozaru Miletici­u adresseza ministrului-presie­­dinte doue interpellatiuni. Prin cea d’antâi întreba, că pen­­tru­ ce nu s’a aprobatu inca statutulu prelucratu de congres­­sulu besericescu serbescu­­ si cari sunt acele conditiuni, de la cari depinde aprobarea sau neaprobarea acestui statutu ? — A doua interpellatiune se referesce la alegerea patriar­­cului serbescu. In acesta privintia dlu Mileticiu Întreba, daca este dlu primu-ministru de parerea, cu Maj. Sa are dreptulu d’a numi pre patriarcu, chiaru si la casu, candu nu tote voturile votisantiloru s’aru concentra in un’a si aceea­si persona ? daca da, apoi se spune dlu primu-minis­­ru, cu pre care lege si-leaseza acesta parere ? — Interpel­­atiunile se presinta in scrisu ministrului-presiedinte. Ministrulu de financie, C. Kerkapoly, respunde la interpellatiunea ce i-a adressatu-o deputatulu Helfy in siedinti’a de sambeta [5. oct.] in asié numit’a afiacere a lui Lévay. Respunsulu ministrului e forte lungu, inse sensula lui pre scurtu este, ca nici unu membru alu guvernului n’a statu in vre-o legătură cu Lévay, fia in affaceri private sau publice ; si cu numai intr’atâtea au venitu in atingere cu elu, incâtu d’insulu ocupa postulu de directoru alu unei societăți. Helly este multiumitu cu respunsulu ministrului , camer’a ie actu despre elu si trece apoi la ordenea dîlei : continuarea desbaterii generale a­supr’a proiecteloru de adressa. Ministrulu-presiedinte, c. Leny­ay, precum de sine se intielege, si­ redica cuventulu intru aperarea adressei co­­missiunii centrale. Ce e dreptu, dsa s’a pregatitu câtu nu­mai a potutu mai bine spre a combate cu succesu, cu ose­bire projectulu de adressa alu centrului stangu, d’in neno­rocire, momentulu, ce si­ l’a alesu spre vorbire, a fostu forte nefavorabilu pentru dsa. Galeriele erau pline de ascultători si chiaru bancele deputatiloru erau ocupate cu nici candu alta-data in acesta sessiune. Dlu Lanyay vediendu-se incun­­giuratu de unu publicu asie numerosu, de­si sciu câ nu pentru dsa s’a adunatu acestu publicu, totu­si si­ dede tota silinti’a spre a se recomenda, si daca nu altmintrelea, ba­­remu prin affectiune a escita ore­care plăcere , inse tote erau in daru. Impaciinti s a se poté ceti de pre­fectele intre­­gului auditoriu, si chiaru mamelucii cei mai mameluci abia aflau candu si candu câte unu cuventu de aprobatiune pentru dlu primu-ministru. In fine, după unu discursu de p nim­o dmift ore, din Bolavar si-ocupa era­ si loculu pre fotoliulu imbracatu cu catifea rosia ; publicum respira mai usioru ; sgomotulu incetu, cu­ ce toti si-incordau atenţiunea d'a ascultă pre Baronulu Paulu S e n n y e y. Despre acestu barbatu, despre apparinti’a lui pre scen’a politica a Ungariei si des­pre rolulu ce se vede a fi chiamatu se-lu joce in acesta diumetate de stătu cu supremaţia unguresca, amu vorbitu in numerulu trecutu. Kemane deci a estrage câte­va passagie d’in memorabilea lui vorbire. Dlu Sennyey dechiara înainte de tote, câ d’insulu n’are partita, n’are scopuri nici programmu propriu, si iei ce au asceptatu, ca elu se desvolte unu programmu detaiatu, s’au instelatu in asceptarea loru. Vorbindu apoi despre projectele de adressa, oratorele marturisesce, câ a fostu si remane de parerea, câ, intre impregiurârile de facta, adress’a se amin­­tesca objectele numai in generalu si nici decâtu se se de­­mitta a le enumer­i pre tote separatu, si acést’a d’in mo­­tivu, câ desbaterea ei se fia câtu mai scurta, câ­ci a in­­sîrâ objectele, fara a se pune la lucru cu cugetu curatu nu aduce nici unu folosu patriei si poporeloru ei. De aici se vede dar’, ca oratorele sprijinesce projectulu de adressa alu majorității. Intre altele dlu Sennyey amintesce si despre tristele esperintie ce le-a facutu cu ocasiunea alegeriloru d’in urma, si dice: »Nimenea nu condamna mai tare cu mine acele prea-triste evenimente, ce s’au esperiatu cu oca­siunea alegeriloru. D’in punctulu de vedere moralu alu na­­tiunei mele trebue sé dorescu, ca acestu morbu corumpe­­toriu sé se elimineze d’in vieti’a nostra sociale; dreptatea vise cere a enuncia: „Illiacos intra muros peccabatur et extra.“ In urm’a acestoru esperintie am ajunsu la conclu­­siunea: sé nu ni imputâmu unulu altui­a, ci sé ne spriji­­nimu unulu pre altulu intr’acolo, spre a crea câtu mai cu­rundu una lege electorale buna.“ (Aprobare viua). Câtra fine oratorele vorbesce si despre manile curate sau necurate ale poterei esecutive, despre neliniscea ce a­r­u produsu in publicu faimele de curendu respandite, si cu privire la acestea areta, in lineamente bine marcate, calea ce aru fi de urmatu in asemene impregiurari si facla cu asemeni sim­­tome de morbu ale vietiei sociale. — Siedinti’a se redica la 21/­ ore.­­ Urmeza continuarea desbaterii a­supr’a proiecteloru de adressa. Iosifu Zsivkovics (croatu) si­ incepe discursulu in limb’a croata si, după ce inchiaia introducerea, lu schim­ba apoi pre cord’a unguresca. Oratorele regreta, ca discur­sulu de tronu nu face mențiune de raporturile Fiumei catra Croatî’a, spera inse, ca regularea acestei affaceri inca se va tiene de acele „cestiuni ulteriore importante,“ a caroru resolvere se promite in discursulu de tronu. Oratorele se dechiara cu tota acestea pentru adress’a majorității, inse cu privire la cestiunea Dalmației si­ reserva dreptulu, d’a face una modificatiune cu ocasiunea desbaterii speciale. Podmaniszky sprijinesce si se dechiara pentru projectulu de adressa alu lui Iuliu Schwarcz, Carolu B­o­­b­o­r­y pentru alu lui E. Simonyi, or croatulu Miscato­­viciu, care vorbi in limb’a croata, acceptă d’in totu su­­fletulu projectulu majorității, adeca alu comissiunii de adressa. Svetozaru Mileticiu Combate assertiunile lui Tisza si Csemeghi, rostite facia cu projectulu seu de adres­sa, si pre cestu d’in urma lu numesce „interprete“­alu gu­vernului, si cu acés ’a siedinti’a se redica L 2 ore. S i e d i n t i’a d e la 8. oct., 1872. Presiedintele Bitta deschide siedinti’a, ca de regula, la 10 ore d’in dî. După verificarea processului verbalu d’in siedinti’a precedenta camer’a trece indata la ordenea dîlei si primesce fara d­­isbatere mai multe proiecte de legi, re­lative la construirea de linie ferrate, 398 Siedinti’a de la 9. oct., 1872. Presiedintele Bitta deschide siedinti’a la 10 ore si, după autenticarea protocolului d’in siedinti’a precedenta, pre­sinta petitiunea districtului Chioru pentru stergerea institu­­tiunii de virilisti. Svetozaru Mileticiu face doue interpellatiuni. Prin cea d’antâi câtra ministrulu de interne intreba, daca are dlu ministru cunoscintia, ca cu ocasiunea restaurării municipale corniţele supremu d’in Novisadu n’a concessu a se candidă de primariu urbanu si Dr. Subotics ? d’in ce causa s’a in­­templatu acesta ? si voiesce ministrulu a nimici alegerea ? a dou’a interpellatiune câtra ministrulu de justitîa se refe­resce la incarcerarea unui locuitoriu d’in Mocrinu. — Am­bele interpellatiuni se transmittu ministriloru concerninti. Urmandu la ordenea dîtei continuarea desbaterii a­supr’a propectului de adressa, ministrulu de interne V. T o t h ie cuventulu si reflecteza la învinuirile ce i s’au fa­­cutu in decursulu desbaterii generale a adressei in privinti’a abusuriloru intemplate la alegerile d’in urma. Fr. P u­­ s z k y, raportorulu comissiunii de adressa, si Col. Tisza propunetoriulu adressei oppositiunei apera inca odata propunerile loru in contra atacuriioru făcute , i cu acés­’a siedinti’a se redica la 2 ore. U 1 C d­ 1 u ti 1*0. A v 1 «v IO a n t , 1979. Siedinti’a se deschide la 10 ore. După formalităţile indatenate, Ludovicu D­e­s k­u interp­elleza pre ministrulu de in­terne, că pentru ce a cassatu conclusulu comitatului Solno­­cului de midilocu, prin care conclusu fure inferati urdîtorii corruptiuniloru cu bani in affaceri electorali ? Si cum pote aduce d. ministru acésta procedere a s’a in consonantia cu legea ? — Interpellatiunea se comunica in scrisu ministrului respectivu. La desbaterea adressei vorbescu: E. Simonyi, c. Lo­­nvay, Keikapoly, Ghyczy si Col. Tisza, si cu acést’a sied, se redica. Cuventarea deputatului Parteniu Cosm’a rostita in Camera Ungariei la 10. octomvre, 1872. Onorab. Camera ! Eu nu cadu in categori’a aceloru­a, cari tienu cum­ cu atributulu celu de frunte alu unui depu­tatu este, că aici in camera la tote cestiunile sé-si redice graiulu , d’in contr’a sum de parerea, cum­ câ multimea agendeloru nostre ponderose este atâta de mare, incâtu intr’adeveru gresiescu toti acei­a, cari numai d’in pruritulu de a vorbi, tienu repetitiuni si disertatiuni lunge, pentru­ câ tempulu nu este forte scumpu. Cu tote acestea, d’in incidentulu, că in adress’a dietei lipsesce o cestiune ce după modest’a nostra părere ar’ avé loculu seu acolo, fiindu de neaperata trebuintia aducerea pre tapeta a acestei cestiuni, chiaru pre mine m’a intimpinatu norocirea, cea de altmintrea nu pre de invidiatu, ca se-mi redicu graiulu , deci ceru atenţiunea onoratei diete, vi pro­­mitu inse, cum­ câ in câtu se pote me voiu insui a nu abusă de paciinti’a dvostra si a fi scurtu in propunerea mea. Neci eu, neci cei de un­­ principiu cu mine nu ni-am redicatu graiulu la desbaterea generala a proiectului de adressa, neci nu amu pasîtu cu vr’o adressa separata, con­­formu positiunei sî principieloru nostre; inse nu pentru aceea amu facutu astfeliu, pentru­ ca dora amu fi multiumiti cu direptiunea si cuprinsulu adressei acceptate degiă in gene­ralu, ci mai cu seama pentru­ că nimene se nu ni pota impută, cum­ câ ne nesuimu a sparge ranele ce acum se vedu a fi vindecate si a irrită spiritele ce păru a se mai alină. Acum’a inseficandu desbaterea generala este inchiaiata, si candu scimu cu siguritnte, care adressa se va presentă Maiestatii Sale in numele dietei, ai cărei membri suntemu si noi, celu mai pucinu ce suntemu in stare sé facemu pentru aperarea si sustienerea drepturiloru nostre este, câ cu con­­noirea cn­ camere sé nesuimu intr’acolo, cu diet’a sé apro­­mita in adress’a sa, cum­ câ, acele cestiuni, fâra de a carora deslegare justa noi nu ni potemu închipui fericita patri’a — in decursulu acestei sessiuni dietali — le va deslegă după dreptate si ecuitate. Spre acestu scopu mi-ieu voia a subscerne unu amen­­damentu in numele meu si consociloru de principiu, si pentru motivarea acelui­a, a cere paciinti’a onoratei camere pre câte­va mominte. Inse înainte de tote, fiindu câ cestiunea ce contiene amendamentulu nostru, mai cu seama d’in interesu de partita atâta in camera, câta si afara de camera este tendentîosu forte depopularisata, ca se vedia on camera, cum­ câ noi nu voimu a produce, ci chiaru d’in contr’a a alină iritatiunea, cum­ ca dorintiele nostre sunt cu totulu juste, naturale si ecuitabile, prin urmare ca sub decursulu motivarei me’e in locu de antipathi’a indatenata, se intimpinu simpathi’a on. camere, aflu necessaria cetirea prealabila a amendamentului nostru. Amendamentulu nostru suna astfel­ : „De astfel nu trecemu noi, intre cele­lalte, si ces­tiunea de naţionalitate, a cărei fericita des­legare, după noi, este conditiunea inflorirei morale, spiretua­­le si materiale a poporeloru d’in tierra, si, prin urmare este conditiune de vietia pentru intrég’a patria. In acésta privintia, ce e dreptu, sa adusu legea d’in 1868 art. de lege 44, nu potemu vnse, Maj. Vostra­­ negă, ca după deslegarea numitei cestiuni in intielessulu acelui art. de lege si după si dupa desperientiele făcute intrarea in vigore a acelei legi, po­porele tierrei nu sunt indestulite. D’in care causa noi in sentiementulu convicţiunii notre pa­triotice cum cu fericirea patriei nostre comune numai prin in­­destulirea drepteloru pretensiuni ale toturoru poporeloru tier­rei se pote ajunge, tienemu, cu tempulu a sosita, că se modificamu acesta lege pre basea esperiutieloru cascigate si correspondietoriu ceriutieloru comune, spre indestulirea co­muna a poporeloru tierrei. Fentru aceea deci, dorimu, că inca in acesta sesiune dietale se o luamu d’in nou la desbatere si astfelu, pre langa sustienerea intregitatii politice a statului, pre­cum­ si a guver­nării si administratiunii practice, se asecuramu, prin lege, pre basea egalitarii perfecte, drepturile nealienabile ale tuturoru nationalitatiloru d’in tierra ca ataii. Asemene împortantia dam u s­i situ­at­i­u­n­i­î si pana acu­m l a neorganisate si datatoriadegiigea Ardeiului, de unde a provenita marea nemultiumire a majoritatii locuitoriloru de acolo, care si asta-di susta si care nemndestulire si-are sor­aim,e le ni nutremfint­ur­ in negligarile esentiale, comisse la deslegarea cestiunii uniunii si in legea electorala ardeiena separata, că remasiuna a periodului feudalismului. Spre încetarea acestoru cause a nemultiamirii suntemu gafa, inca in acesta sessiune dietale, a aduce iegi, cari ar’ avé de re­­suitatu îndestuli­rea comuna a toturoru locuitoriloru Arde­iului si, pin urmare, consolidarea relatiuniioru interne ale patriei com­une.“ D’in cele audîte s’a potutu convinge on. camera, cum­­câ intregitatea teritoriala si poterea de statu a patriei, ma chiaru si posibilitatea unei guvernari si administratiuni practicavere sunt precisu accentuate i amendamentulu nostru, er’ de alta parte ne­amu ferita de a ne folosi de veri­ce» cuventu obscuru, de intielesu, dubiosu, seu de acea natura ca cine­va se pota deduce, cum­ câ asecurârile acestea ie intrebuintiamu numai de m­antea, sub care se ni potemu mai cu siguritate ascunde tendintiele nostre periculose. Suntemu sinceri si asceptămu sinceritate, câ­ci altcum in veci nu ne vomu pricepe unulu pre altulu ! (Finea va urmă.) Conformu­ promissiunii d’in m­ulu trecutu alu diuariului nostru, lasăm­u sé urmeze mai la văile me­­morabilulu discursu alu dlui J. Gozm,a­im, pentru ca publiculu romanu si-si pota face una idea chiar­a despre absurditățile ridiculueale acestuia deputatu cu pretentiunea romanii, pronunciate in camer’a repre­­sentantiloru cu ocasiunea desbateriloru generale a­supr’a proiecteloru de adressa. Onorab, Camera! Sciu, că adress’a la discursulu tronu­lui n’are urmări de dreptu, câ­ci ea e numai echoulu discur­sului de tronu; sciu si aceea, că veri care membru alu onorab, camere are multa mai multa dibacia, prassa si sciintia in apreciarea adresseloru. Cu tote acestea iuse sum de firm­a convicţiune, ca nu stricu nimenui­a, si cu atâtu mai pucinu causeloru comune si patriei, daca si eu, că ro­manu, iau parte la ■ desbaterea adressei, care are ce re censurare multilaterala, pentru că atâta domnitoriulu câtu si poporele tierei se-si pota cascigă cunosciintia chiara despre starea cea adeverata a lucruriloru si despre despusetiunea apire­­teloru ce domnesce in camer­a representantiloru. Barbarii nostri de stătu jureconsulti si liberali au fa­cutu se incete veri ce nefericire prin crearea pactului cu­­prinsu in art. de lege XII. d­in 1867, prin care Majestatea Sa a binevoitat spre macgaiarea si finiscirea ambeloru par­ti ale monah­iei, a intari cu jurementulu seu regescu legea

Next