Federatiunea, octombrie 1872 (Anul 5, nr. 100-105)
1872-10-27 / nr. 104
Domineca, 15./27. octomvre, 1872. Ir. 104-704. Intranati’a Redactorului si Cancelari’a Redattinnii e in Strat’a tragatoriului [Levészutoza], Kr. 5. Scrisorile nefrancate nu se voru primi decatn numai de la corespundintii regulari ai „Fed ratiunii.“ Arttorii tramisi si nepublicati se voru arde. Diurnaiu politicu, literariu, comercialu si economicii. Va est Mercuria, VIner!a si Dominec’a. Amin alii cincilea MDOOCLXXII. Pretiulu I.1 Pr«num«ratttune Pre trei lune . . . 3 fl. v. Pre eiese lune . . . 6 „ „ Pre anulu intregu . 12 „ „ Penteu Romani’» , prea. intregu 30 Fr. = 30 Lei n ., 6 lune 16 „ = 16 . ” 3 — 8 I, = 8 ., „ Pentru Insertion! : 10 or. de linia,si 30 or. taos’a tina brate pentru fiespe-care publication® separatu. In locuri denchisu 20 or. de linia- Unu esemplariu costa 10 or- Pest’a, 26./14. oct., 1872. Tote diurnalele ostrunguresci vorbescu de crisea ministeriale ca de unu réu iminente. De doue decennie suntemu dedaţi cu desele schimbari ministeriali , de la pactulu dualisticu in coce s’a mai raritu acestu réu, pre care asta ci lu dorimu, dar’ lu dorimu nu numai in Cislaitani’a, ci lu dorimu si d’in coce de muluLait’a, co ce precum mergu treburile d’inreummai reu nu este altu mediulocu de scăpare decâtu numai prin scăpare de omenii cari ne guvernedia aprope fara consciintia, cari dilapidedia banii publici, cari au intrudussu si latîtu corruptiunea in administratiune, justitia si mai alessu in alegeri. Daca dorimu schimbarea personeloru, o dorimu pentru ca numai estu-modu se pote speră schimbarea sistemului,immorale, care ne domnesce frra de rușine, redicandu la assioma de statu nedreptatea, iniquitatea si immoralitatea. — Dinamele officiose desmintu scriea despre orise, dar scimu ce pretiuescu assemene desmintîri officiose, si situatiunea, cu tote desmintîrile loru, remane destullu de nesigura pentru desmintîtori si patronii loru. Se dice, ce partitulu care lucra pentru schimbarea sistemului, ar’ fi ajunau in timpii d’in urma la mare influintia la curte si ca crisea ministeriale in Cislaitania este la usia. De va fi asie, si este timpulu ca să fia, apoi sî dîilele cabinetului Longayanu sunt numerate , că ci coconulu Auersperg, ciocoiu cu diplome vechie, va trage după sine pre ciocoiulu cu diplome recentissime, cum am dice in limba poporale , pre badaranulu boeritu. Differintiele intre condusele ambeloru Delegatiuni devenisse atâtu de insemnate, in câtu complanarea nu se potea asceptă cu finitulu acestei septemane, si cu grabnic’a impacare numai la intrevenirea Monarcului s’ar fi intemplatu, care ar’ fi dechiaratu categoricu, ce doresce că sessiunea delegatiuniloru sé se inchide in totu casulu inca in septeman’a acest’a. Nu scimu de este adeverata acesta faima, atât’a in vedemu ck delegatiunea cislaitaniana se intreceă in zelulu d’a-si apropia condusele salle conduseloru delegatiunii translattanice, adeca nemţii si magiarii se preveniau si se omoriau cu omeni’a. Acest’a s’a potutu intemplă si d’in preingrigirea d’a nu-si periclită essistenti’a prin imparechiare. Epilogulu istoriografului P a ra schi (corifeulu Cehiloru) la oper’a sa intitulata „Radhost“ (despre Russi’a si Slavi) este obiectulu discussiuniloru tuturoru organeloru de publicitate in Ostrunguri’a. Nemtii sunt superati pentru ck ar’ fi dîssu despre densii, ck li ar’ lipsi nobleti’a sentieminteloru, generositatea si cavalerismulu ceea ce, dinariele celtice spunu că nu este adeveratu, —era magiarii sunt cătrăniți pentru profetî’a ce Palaschi face nepotiloru lui Arpadu, că „nu voru avea descendenți, cari se potu serbă a dou’a mire de anni“ (allusiune la serbarea ce magiarii se pregatescu a face pentru essistenti’a loru millenaria in Europa), acesta imputatiune inca nu este justificata, prin urmare nedessacerbarea pressei magiare, caci Palaschi au vorbitu conditionatu, adeca, daca magiarii se voru portă că inimici catra vecinii loru, ceea ce negressitu ar’ involve perirea loru. Cet’a judaniloru officiosi de la „Pesther Loyd“ si de la alte organe guvernamentali nemtiesci si magiare se nevoescu a speră mândru si curatu pre minietrulu Kerkapolis despre care se scie, ck cu occasiunea desbateriloru confidenţiali in commissiunea financiaria a Delegatiunii (sied, d’in 21. oct.) au facutu preaimbucuratori’a si dragalasia ispovedania ck dsa kerkapoliana ar fi papatu d’in fondurile disponibili alle imprumutului de 80 miilione, summuliti’a de 8 milione, d’in fondurile imprumutului de 24 millione pentru infrumsetiarea capitalei, summuliti’a de 5 mill, apoi restulu imprumutului ipothec. Gömörianu 3 mill. si in fine d’in fondurile disponibili alle imprumutului de 60 mill., a callibru ferrate, summuliti’a de 9 millione, adeca, baccatellulu de 25 millione, si au marturisitu totodată sub ros’a, ca in cursulu annului pres, pana cu finea lui Augustu a cheltuitu 31 milione mai multu decâtu au incassatu. Scumpa ispovedania ! Ar’ urmă că si canonulu se fia potrivitu, dar’ majoritatea mameluciloru spre acoperirea acestoru golitiuni in vistieri’a publica va da lui Kerkapolis plenipotenti’a d’a contractă unu nou imprumutu de 75 millione d’in care era se mai pota spesă pre alte scopuri, despre cari chronicele tăcu. Cu occasiunea desbateriloru asupr’a bugetului D. Kerkapolis va avéa se respunda, de va poté „cum se impaca cu constitutiunea tierrei, ck, fara a fi fostu indreptatîtu, au spesatu 60 mill. nu pentru scopulu ce erau destinate, ci pre alte scopuri despre cari abié va poté sé dée desluciri ? Apoi cum se potrivesce cu autoritatea legislativei, ck dsa, in espunerea ce facusse innainte cu o luna, au vorbitu numai de unu deficitu de 28 mill, precandu acetiua in realitate este aprope 75 millone ? Grelle intrebari, la cari D. Kerkapolis nu pote respunde, de cumva nu va dice ca si prea-constitutionalii si preamoralisatii si moralisatorii judani si judaniti de la „P. Loyd“ si „Pesti Napl6“ că „este inopportuni a ocarmenă lucrulu că se transpire in publicitate“ si alte vorbe ministeriali jidovesci, pentru cari autorii ar merită scarmenatura ciobanesca. De la Societatea academica din Bucuresci. Si edinti ’a XV. dela 25. aug. 6. sept. 1872. Sub presidiulu Dlui G. Baritiu (fiindu D. vicepres. Fetu presente dar’ prin indispositiune impedecatu deapresiede.] Se citesce process, verb. la care se făcu modificatinile si suplenirile cerute , anume 1). Laurianu cere a se pune cuvintele salle asié cum le a dîssu, — se admitte fiindu cererea conformu regulamentul ; assemene cere si D. Massimu. — Câtu pentru mic’a gressiala ce se commissesse in sied. prec. in carea, lucrandu societatea intrega in secțiune filologica, ave- se presiedia D. Laurianu, câ presiedente allu sect, filolog, presiediuse inse D. Cretiulescu presiedentele societății, pentru care mica inconveniente reclamă numai asta-di D. Laurianu, se decide : a se asceptă pana D. Cretiulescu se va presentă la siedintia, — era cealalta parte a processului verb, se se atenteze. Apoi se adopta, că in locu de continuarea discussiuniloru asupr’a propunerii (cei mari de 8 puncte asupr’a lucrării Dictionariului] Dlui Odobescu [care lipsesce de la sied.) să se asculte cetirea respunsului ce D. Urechia se insarcinasse a face in numele societății la discursulu de receptiune a Dlui Anas. Fetu. Respunsulu fu ascultata cu viua auttentiune, si după unele observatiuni făcute si primite, autorulu fu felicitatu pentru nimeritulu respunsu bino sentîtu, multiamindu-i-se pentru ostenelele făcute in numele societății. — După acést’a sied, se suspinde pre 15 minute. — Redeschidiendu-se presied, ad hoc D. Baritiu spune câ are a se continuă descussiunea asupr’a propunerii lui Odobescu. Papiu dîce co punetulu 3. aliu propunerii, care intru inceputu i se parcă obscuru, după a dou’a cetire l’intiellege, adeca „se nu se arunce in Glossariu cuvinte curata romanesci de origine latina" si a dou’a parte a propunerii „ca neologismii sa nu se immultiesca fara tota necessitatea* dechiara că partea I. nu o sustiene, accepta inse partea II. a propunerii. — Massimu, nimene nu pote negă ca „optimus quisque verborum sucum interpres“ cu tote aceste d’insulu crede ca D. Odobescu cere a se aruncă in Glossariu cuvintele de origine latina, ceea ce nu pote pricepe, si-i pare reu ca D. Odobescu lipsesce, câci numai dsa ni-ar poté da deslucire. Sionu esplica (dîcundu ca asta-di dsa este insusi Odobescu, fiindul ca s’a intielessu mai d’inainte si prea bine scie ce au vrutu sa dîca D. Odobescu) cumca acelle cuvinte d’in propunere ar fi dîsse in modu satiricu. Toti membrii protesta. Sionu, retractedia. Papiu cere a se votă asupr’a emendamentului seu. Hodosiu sustiene pre Papin. Romanu dîce a fi intiellessu si ellu pre Odobescu totu asie că D. Papiu si că nu-i este permissu a presuppune ca D. Odobescu ar fi vaulu se insulte societatea seu commissiunea lessigrafica, nu, pentru câ cuvintele de origine dubia, pote chiaru romanesci de orig. lat. trecute in Glossariu se voru luă [după terminarea lucrării] la discussiune si atunci cuvintele rom. se voru trece nesmintita in corpulu limbei rom. adeca in Dictionariu la definitiv’a lui redactare, si acéstea o scieă bine D. Odobescu, precum scieă si aceea că multi neologismi, necunoscuți mai nainte cu 20—30 anni, asta di sunt cunoscuţi până si sergentiloru de politia, prin urmare trebue sa si treca in Dictionariu, care trebue sa cuprindia nu numai cuvintele trecutului si alle presentelui , ci si alle viitoriuului, cellu pucinu pre timpulu câtu va sta spre usuru publicului acestu Dictionariu, care, după credenti’a s’a, are se stee lungu timpu. D’in aceste considerațiuni nu sustiene neci propunerea Dlui Odobescu, neci amendamentelu Dlui Papiu, ci cere a se respinge amendaue. Laurianu inca nu pote presuppune ca D. Odobescu ar fi vrutu se faca satire si glume insipide, caci lu cunosce de omu seriosu si preaintelligente. Assemene respinge si cere a se respinge si propunere si emendamentu. — Se închide discussiunea. Se votedia autâiu asupr’a emendamentului Papianu si cade. Se votedia asupr’a punctului 4. d’in propunerea Odobescu, dar’ înainte de votare Cretiulescu observa, ca votedia numai cu intiellessulu datu de Papiu si altii. Se votedia si se adopta cu clausul’a de mai susu. Se nasce mare disputatiune pentru incurcatona dechiaratiune a Dlui Siouu. Romanu cere ca esplicatiunea Dlui Cretiulescu (clausul’a) se se treca in processulu verb. si inca mai nainte de actulu votării, caci toti cei ce votara pentru primire, au votatu numai in intielessulu clausulei. Se adopta. — Se trece la punctulu 5. Papiu face era emendamentu, inse numai cu respectu la form’a „i’one“ carea si dsa^o respue, era cellelalte forme, (a caroru eliminare o cere punct. 5. d’in propunerea Odobescu) se se pastredie. Romanu, desi nu este pentru „ione“ precum pote neci pentru altele, dar’ nu pentru cuventulu numai ca nu i-ar placé cutare modu de scriere seu forma, ci pentru ratiuni, cari le si amintesce pre scurtu, — cere totusi a se lassa in voi’a commissiunii lessicografice ca se urmedie înainte cu lucrarea asie precum au inceputu, caci altmintrea s’ar face una carricatura. Laurianu combatendu punctulu 5, si emendamentulu, de occasiune sustienatoriloru d’a se espectora in discussiuni interminabili. Se intinde o zama lunga — după care, membrii, desperandu d’a vedé finitulu — mai observandu-se ca numerulu completu (cerutu de regulamentu) alin membriloru lipsesce —Idiscussiunea se curma si apoi se vorbesce despre ordinea pre alta dî. Siedin ti’a XVI. pren. de la 26. aug., 7. sept., 1872. Sub presidiulu lui Nic. Cretiulescu se vorbesce despre incidentulu relevatu in sied, preced, [pentru cuventulu ca in adunare, ca sect. filol., presiediusse D. Cretiulescu, precandu trebuia sé functionedie sect, filol. cu officiulu ei] si conversatiunea devenita discussiune (de umbr a asinului) amenintia a deveni ca si eri interminabile, pana candu Baritiu intrevenindu, roga a se lassa acesta cestiune de competentia, până la terminarea Dictionariului si a gramaticei, după care nu se va mai poté intemplă (nbc. tote secțiunile sunt autonome si in adunările loru functionedia officiele loru, era membrii d’in alte secțiuni nu au votu decâtu numai in sect, propria. — Esceptiune s’a facutu numai pentru sect, filologsi numai pre câtu tempu voru tiené discussiunile asupr’a Dictionariului, până la terminarea lui, s’a luatu conclusu că la aceste discussiuni se iée parte toti membrii „cu votu decisivu“, acestu conclusu au datu occasiune la multe inconveniente si certe de competentia, câci membrii celloru lalte secțiuni, si anume unii d’in sect, istor. nu se multiamescu a usă de votulu loru in cestiuni ce cadu in competenti’a toturoru membriloru, ci câte odata si abusedia tindiendu a se mestecă si in cestiuni pure filologice si singuru de competenti’a secţiunii filologice] assemene certa de competentia si cere închiderea discussiunii, careia succede a i se pune capetu prin votare. — Se citesce process, verballu sied, preced, se subeva discussiuni asupr’a mai multoru puncte — după modificatiuni se adopta si se autentica. Apoi se purcede la ordenea dîtlei.— Punct. 5. d’in propunerea Odobescu revine la desbatere, si după ce Papiu dechiara ca retrage emendamentulu seu, Hodsiu si-lu insusiesce si-lu sustiene, se pune la votu si se primesce. Romanu observa ca acestu punctu, asié precum s’a formulata, in termini gener. fără specificatiuni, este degiă votatu si se cuprinde in regulamentu, ceea ce se si recunosce de toti membrii. — Se purcede la punct. 6. „d’a se completă numerulu membriloru commissiunii lessicografice.“ Mussimu recunosce ca completarea si modulu d’a lucră commissiunea lessicografica, este prevediuta prin regulamentu, prin mmare nu este contrariu propunerii de completare. Laurianu combate pentru ca membrii d’in sect, filol. cari ar’ fi chiamati la assemene lucrare nu resiedu in Bucuresci, era pre cei d’aici si d’in alte secţiuni, fă erte, dar’ nu-i recunosce de a fi apţi. Romanu duce : ori ce va decide societatea, numai secţiunea filel. este in dreptu a alege pre acellu membru, prin urmare votulu soc. pote deveni nullu. Cu tote acestea completarea se pune la votu si se primesce. Se trece la punct. 7. se