Federatiunea, decembrie 1872 (Anul 5, nr. 114-125)
1872-12-01 / nr. 114
chiaru urgitarea acestei cestiuni de bani in unu asemenea tempu nefavorabila. Despre crisea ministeriale dinariulu guvernamentale .Pesti Napló“ scrie urmatoriele : Ministrulu-presiedinte contele Melchior Lanyay s’a reintorsu de la Vienn a si, după cum affirma cei d’in apropiarea lui, M. Sa a approbatu pre deplinu reportulu, ce i l’a facutu ministrulu-presiedinte despre situatiunea cabinetului actuale si prossimele agende alle camerei. Asta di ministrii d’impreuna cu Lónyay s’au presintatu in camera si celoru ce i întrebau despre situatiune, li respunsera, câ e forte verosimilu, câ intregu cabinetulu si va dâ demissiunea. Alţii affirma (si pre ceşti alţii i tienemu mai buni informaţi, de câtu miniştrii), câ nu acestu-a este resultatulu calletoriei lui Lónyay la Vienna. Câtu pentru Kerkdpolyi, acestu-a considera activitatea sa presenta ca fiinta, indata ce se va inchiaid imprumutulu, si in constelatiunile presinte nu va mai face neci unu felu de negotiatiuni in affacerea bancei nationale. In cercurile deputatiloru se crede inse, ca Lanyay remane si in guvernu se voru face numai nesce schimbări individuali. Lonyay pre cum a facutu in Vienna, chiaru asta va face mane si aici in clubulu deachistiloru pre carii va întrebă de mai possede încrederea loru, seu ba, si totu atunci are de cugetu a tiené unu discursu in care vre se-si desvolte programulu seu amenatu pana asta-di. Pre câtu soimu, ministrii au dechiaraiu lui Lonyay, inca innainte de caletori’a sa la Vienn’a, câ ei intre impregiurârile actuali nu si mai potu tiené positiunea loru. Astadi ser’a la 5 ore ministrii au tienutu o consultare, despre care firesce, nu se scie nimicu de siguru. Se dice, câ Longay aru fi descoperitu, câ ellu possede, câ si mai innainte deplin’a încredere a M. Sale, si spera câ in conferinti’a de mane va primi unu astfelu de testimoniu si de la partita. Inse la acestea ceilalti ministri se fi observata si dechiaratu, câ acestu votu de încredere, d’in susu si d’in josu, nesmintita se referesce numai la person’a contelui Longay, si pre ei dara nu-i pone in starea d’a-si poté sustiené posturile. Deci se roga, câ se se faca ingrijire pentru altii, cari se occupe posturile loru. Sperâmu câ in clubulu de vineri ser’a se va reversa are si care lumina asupra situatiunii. I pre serbii, cari nu se lassa a fi amagiti. „Magiarii, dice, chiaru asie făcu cu serbii, precum tratd odeniora guvernulu vienesu pre magiari. Amintesce apoi si de Vucoviciu si dice, ca a fosta unu barbatu culta, onestu si constante, inse in cursulu anniloru a uitata si limb’a serbesca . Vucoviciu n’a fostu de câtu unu magiaru de confessiunea gr. or. pentru ca nu posseded „schinteu’a naţionalităţii serbesci.“ Astfelu de patrioţi li trebue magiariloru. Magiarii si asta di se radîma totu pre astfelu de şerbi, si nu cugeta, ca tempurile s’au schimbata. Individii culti, onesti si constanti, asta-di stau toti pre partea serbiloru, sau sunt neutrali. Cei ce nu se dechiara pentru un’a d’in aceste dupe positiuni, se temu de terrorismulu, magiariloru. Acestia sunt lepedatur’a serbiloru, cari si dau sufletulu pentru bani si potestate. Pre astfelu de base nu pote fi vorba de negotiatiuni sau transactiuni. Spiretuiu luminata alu serbiloru va învinge chiaru si atunci, candu comissarii hottentoti li s'ar lamute cu diecile ! Contele Lonyay a mersu in persona la Maj. Sa la Gödöllő si i-a presentatu petitiunea de demissiune a întregului ministeriu. In 29 i. c. la 2 ore după media-di se se fi subscrisu ministrii toturoru ressorturiloru si se crede, ca acesta petitiune collectiva ar fi subsemnata si d’in partea lui Lonyay. Se vorbesce apoi, câ la Deacu s’ar fi compusu una lista pentru nouii ministri. Stângei i s’ar fi reservatu doue portfoiuri. Pre langa tote acestea se mai vorbesce inca si de instalam unei comissiuni essecutive, in carea se fia representate tote fractiunile. La conferinti’a partitei deakiane» care s’a tienutu in 29.j§ c. la 6 ore ser’a, dintre ministri n’a fostu nici unulu de faeia. „Zastava“, diuariulu nationale serbescu d’in Neuplant’a, in unulu d’i numerii sei d’in urma se espeptura, si cu dreptu cuventu in contr’a „terrorismului magiariloru“ si glorifica Cultur’a pesciloru. (Urmare.) *) In privinti’a pescaritului nu a esistatu nice ca esista vreuna lege ; totu insulu potea venâ pescii candu si pre unde void ; nice chiaru acele principie generale, cari se afla in privinti’a venatorei serbatieloru, după cari venarea acestoru a e interdusa in anumite anu timpuri, de esemplu pre timpulu fetatului până la intiercarea puiloru , pescii, dîcu, n’au avutu nice câ au — după câtu mi-e cunoscuta — in tierele locuite de romani vreuuu favoru s’au crutiare, nice d’in partea particulariioru, nice de la statu si guvernu. Particulariulu si negliga, ba si periclitedia interessele pentru unu venitu momentanu si parutu, guvernatorii si legiuitorii lasa pradei nisce animale, prin a caroru venitu s’aru poté implé pungile particulariioru si redicd venitulu statului ; nisce animale, cari dau nutrimentu in prisosu pentru mii si millione de omeni ; si prin acest’a ajuta a se sterpi d’in apele nostre cele numerose nisce animale, cari fara cea mai mica conlucrare d’in partea nostra ni aducu multe folose si in timpuri neindurate ni deschidu una cale de scapare. Fia-mi permissu modest’a părere, ca daca pescii aru fi avutu cultivatori si sprijinitori omeni, — nu precum s’a intemplatu, d’in cari mai in urma se devină apostoli religionari, — ci mai multa barbati, cari aru fi devenita legislatori si guvernatori, deca aveau de amatori omeni cu mari stări, atunci ve asiu poté asigură, in cultur’a pesciloru nu ar’ fi devenita mai puținu considerata, de câtu chiaru a fiareloru selbatece ; atunci v’asiu poté asigura, câ cultur’a pesciloru ar’ fi mai înaintata, si in acestu casu asiu poté dîce, câ cu spesele ce se făcu pentru prăsirea selbateeieloru, cari serveseu numai de a britd gustata mnoru-a, pre cari nu semtîtori’a femei face se se puna la mesa, ci mai multu numai doricti’a, cd se dovedesca, ca si in asta privintia sciu se-si pazesca trufi’a, si cd totusi mulțimea de mancari se aiba ceva trecere e necessitate si de acelea bucate, prin cari se escite si se irrite gustulu, — cu acelea spese, dîcu, seu si cu mai pucine, intrebuintiate spre popularea apeloru, s’ar poté produce pesci, pre cari, in privinti’a delicatetiei, nu-i întrecu serbateciele ; era in privinti’a nutrimentului si mistuirei sunt mai priinciosi ; — s’aru poté produce o cantitate mare de nutrimentu pre câtu de cu satîu si sanetosu, pre atâtu de plăcuta. — Prin cantitatea însemnata a acestui nutrimentu aru deveni si classea muncitoria in positiunea, de a-si mulcomi fomea prin una bucata de carne, care- i restauredia poterile perdute prin ostenelele dîlei cu multu mai bine, de câtu neajunsulu si pucinu contienetoriulu nutrimentu, care consta mare parte d’in verdetiuri si frupte. Era intreprindietoriulu si-ar afla recompensa cu multu mai bogata ; capitaluriele intrebuintiate aru aduce interessé multu mai mari, de câtu aducu acum; --- si pre lunga acest’a bucuri’a tai pote fi mai complecta, sciindu cu au adusu mulu d’in cele mai însemnate servicie classei muncitorie, adeca celei mai mari si mai însemnate parti a omenimei. Pescaritulu naturalu s’a practicatu si se practica si asta-di, unde numai se pote, pentru câ e celu mai rentabilu, si nu recere neci capitaluri neci griga. — Atât’a numai, câ metod’a ast’a de pescaritu nu pote se duredie multa, câci chiaru apele cari ni se păru a fi nesecabile in privinti’a pesciloru, de la unu timpu sterpescu ; si acést’a este prea naturalu, pentru ca nu numai ca pescii se urmarescu in totu timpulu, ci si propagarea loru e impedecata, daca nu de totu nimicită. Doveda despre acest’a sunt apele nostre numerose si seci. Cu date istorice ni servescu germanii , asie ni spunu scriitorii loru câ înainte cu 120 ani chiaru in tienuturile cu ape mici, servitorii puneau stepaniloru conditiune, câ mai desure câtu de doue ori pre septemana se nu li se dée mancare de „salmu.“ Toti pescii in genere au devenita acum nuna raritate, si servitorii sunt siguri, câ stepanii nu-i voru superd desu cu astfeliu de mancâri ; inse sarmii in specie vinu numai pre mesele avutiloru si capitalistiloru, a domnitor loru si a celoru d’in apropiarea loru, pentru ca au devenita atâta de rari, in câta acum’a, candu se recunosce perderea insemnata ce causédia lips’a loru, se încerca sciinti’a si prass’a cu folosirea de capitaluri a-i aduce si immultî in apele unde odiniora se pareau pre multi. D’intre tierele romane Romania libera singura — si aici numai partita de langa flavie mari, celea cu bâlti multe, si mai alese iei de pre malurile Dunării, unde pescaritulu naturalu se pote portă cu folosu, pentru ca au in apropiare unu isvoru însemnata de unde mai’ cu séma pre timpulu bătăii vinu sume de pesci, anume d’in mare. Romani’a libera — anume partita amintite — au fostu si sunt inca in asta positiune fericita, pentru ca de o parte populatiunea *) A se vede nulu trec. alu „Fed.“ 456 Caaier’a representantiloru Ungariei. S i e d i n t i’a de la 26. n o e m v., 1872. Presiedintile Bittó deschide siedinti’a la 10 ore si 30 min. d’in dî si, după, verificarea processului verbalu d’in sied, precedenta, propune camerei, ca comissiunea ce este d’a se esmitte pentru revisiunea regulamentului internu se se alega numai in sied, de sambeta (30 nov.) Propunerea se accepta. Mai departe, presiedintele anuncia, ca Iuliu Csaba, realesu deputatu in Tier’a-Oasiului, comit. Satumariu, si-a presentatu litierele credentionale. Camera trece apoi la ordenea dîlei, la desbatarea proiectului de lege despre organisatiunea capitalei. La desbaterea generale vorbescu contele Iuliu S z ap d r y, reporterulu comissiunii centrale, ministrulu de interne V. Tóth si Colomanu Tisza. Cestu d’in urma duce intre altele . In acestu projectu de lege sunt multe dispusetiuni, contr’a carorua noi (oppositionalii) nu amu redicatu vocea si le-amu combatutu cu ocassiunea desbaterii legii municipale si comunale. Daca dar’ noi nu vomu vorbi acum contr’a acestoru dispositiuni, caus’a este, ca noi vremii si vomu si cere si la tempulu seu modificarea loru nu numai cu privire la capitala, ci pentru tote municipiele ; inse momentulu spre a past cu asemeni pretensiuni n’a sosita inca. D’in aceste motive procediendu, oratorele accepta projectulu d’in cestiune in generala. Ne mai fiindu nimenea prenotatu la cuventu presiedintele enuncia, ca projectulu de lege s’a acceptatu pentru desbaterea speciale astfeliu, precum l’a compusu commissiunea centrale. La desbaterea speciale §§. 1. pana inel. 8. se primescu fara modificatiuni. La §. 9. se face una modificatiune d’in partea lui Lud. Kdrman, carea inse se respinge si se primesce testulu. La paragrafii următori, cu osebire §§. 19. si 20., despre incassarea contributiunii si despre politî’a orasienesca se încinge o desbatere înfocata, cu tote acestea inse se primescu in testata loru originalu, si astfeliu cu §, 21, inel. partea prima a proiectului este desbatuta si primita ; după aceea se mai primesce si titlulu pârtii a dou’a si cu acest’a sied, se redica câtra 2 ore d. m. S i e d i n t i’a de la 27. nov., 1872. Presedintele Bitta deschide sied, la 10 ore d’in dî si, după verificarea processului verbalu, anuncia camerei, ca d’in partea comitat. Pest’a s’a tramissu una petitiune, prin care se cere, că se se respingă acei jesuiti, cari voiescu a se asiedid in tiera ; alta petitiune d’in partea orasiului Arabon’a, in carea se cere, ca spesele pentru administrarea municipale să se acopere d’in tesaurulu publicu. Ioanu Radocza, avendu in vedere mai multe scandate si escesse ce s’au comissu d’in partea soldatiloru, dar’ cu osebire avendu in vedere casulu trista ce s’au intemplatu in 24 lun’a curinte pre strad’a regelui in Pest’a, candu duoi soldati de linia au impinsu pre unu bietu omu betranu cu asie necrutiare si condemnabile reutate, incatu acestua a cadiutu sub ratele unui omnibus si in urm’a raneloru primite in diu’a aceea a si moritu, — întreba pre ministrulu-presiedinte câ, avendu cunoscintia despre acestu casu, are de cugetu sâ pretindă pedepsirea cea mai aspra a acestoru criminalisti si preste totu se ie mesure pentru inspedecarea acestoru escesse si se lucre intr’acolo, cd soldaţii se nu porte arme afara de serviciu ? — Interpellatiunea se va comunicd ministrului concerninte. Paulu Hoffmann inca interpelledia pre ministrulu de interne, daca este cumva aplecatu, d’a reporta camerei d’in candu in candu despre resultatele de până acum ale esecutarii legii comunale, sau despre stadiulu, in care se afla respectivele operațiuni pregatitorie ? Ministrulu respunde, ca pana acum s’au organisatu 7 comunități mari cd orasie cu magistrate regulate, 12 comunități mari orasi cd atari, 16 comunitati mice cd comunit. mari si 132 comunit. mice. — Camer’a ie actu despre respunsu. Urmedia ordenea dîlei, si anume continuarea desbaterii speciale asupr’a proiectului pentru organisarea capitalei. Paragrafii 22—25 inel. se accepta d’in partea majorității fara modificatiune. §. 26 dîce, câ membrii comissiunii cetatienesci se se alega diumetate d’intre cei 1200 de virilisti, or’ cealalta diumetate d’intre numerulu totali alu alegatoriloru. La acestu paragrafu au vorbitu mai mult deputati cu osebire contra sistemului de virilisti, dar’ fiindu tempulu înaintata, a remasu a se continuă in siedinti’a prossima. Siedinti’a se redica aprope la 2 ore d. m. S i e d i n t i’a de la 28. u o v., 1872. Presiedintele Bittó deschide siedinti’a la 10 ore d’in dî. Processulu verbalu alu sied, trecute se verifica, petitiunile incurse se tramittu la comissiunea respectiva, or’ reportulu comissiunii militarie de 15 barbati de specialitate, relativa la acoperirea numerului de cai, necessariu pentru armata in tempu de mobilisare, se va tipări, distribui si trece la secțiuni. Camer’a trece apoi la ordenea dîlei si continua desbaterea asupr’a §-lui 26. a proiectului de lege despre organisarea capitalei, care paragrafu tragedia despre institutiunea de virilisti. Iosifu Madarász cetesce doue junete d’in una petitiune a cetatii Bud’a câtra dieta, spre a documentă, cu aserţiunea ministrului de interne, după carea capital’a ar fi multiumita cu introducerea sistemului de virilisti, este ratecita. Ministrulu a mai afirmata, ca institutiunea de virilisti n’a provocatu spiritu de caste nici discordia in sinulu poporatiunii. Dlu ministru este inse in erore, caci discordi’a esiste, si daca ea nu s’a manifestata in tempu de pace, cu atâtu mai sentîtoria va fi in tempuri critice. P. Hoffmann (deachistu) inca combate istitutia-