Federatiunea, ianuarie 1873 (Anul 6, nr. 1-8)
1873-01-04 / nr. 1
Sciri electrice. Ve n’a, 11. Jan. Capii Bunapartistiloru se aduna in Chislehurst la immomentarea lui Napoleonii. Mortea acestuia se va amnunda toturoru curtiloru d’in Europ’a, prin imperates’a Eugeni’a. Cadavrulu se va aduce mai tardiu la Arenenberg. Constantinia n’a, 11. Jan. Se aude, ca confiscatiunea bunuriloru basericesci d’in Bessarabi’a se va sista. Fostulu patriarcu alu Ierusalimului este esilatu pre insul’a Samos. Zagrabia, 11. Jan. Sincoviciu fe cumparatu de partit’a guvernamentale, ca se se dechiare in favorea lui Yacanovics si se arunce conducatoriloru natiunali, ck sunt autori promemorieloru si a brosiurei ,,Croati’a pre banc’a de tortura.“ Mrazovics, Voncsina si Miskatovics voru fi trasi la judecata totu pentru acésta calomnia Zagrabia, 11. Jan. Sincovics dechiara inaintea martoriloru, ck de chiar atiunile produse de „P. L.“ s’au storsu de la elu prin politia sî ca brosiur’a amintita s’a secuestratu. Zagrabia, 11. Jan. Dechiaratiunile lui Sincovici d’in „P. L.“ de 9. Jan. relative la participarea nostra la compunerea promemorieloru si a brosiurei sunt mențiuni plătite cu tendentia, cari le vomu spune inaintea judecătoriei. Mrazovics, Voncina, Miscatovics Z a g r a b i’ a, 14. Jan. Archimandritulu Pelagics s’a escortatu spre Essegg. Pariau, 12* Jan. 52 generali ai armatei francese au supplicatu se li se conceda a merge la Chislehurst, la immormentarea lui Napoleonu III. Intre acestia sunt Mac Mahon, Camrobert, Douai. Se crede, ck concediulu nu li se va denega ; cestiunea acést’a, ce e dreptu, este cam torturatoria pentru guvernu, inse se pare, ck elu tiene, ck aceasta cerere nu se pote denega generariloru, pentru ck multi d’intre ei, prin legatarele multiamirei personale, sunt legati de famili’a Bunaparte. P a r i s u , 13. Jan. Generalii au capetatu de la ministrulu de financie concediulu d’a asiste la immormentarea lui Napoleonu. Se dice ck Thiers insu si laru fi imbiatu pre Mac Mahon cu acestu concediu si candu ministrulu a presintatu lui Thieis supplicele de concediu a celorulalti generali, elu aru fi disu : „Nu i potemu retiené se nu arete ultim’a loru stima acelui barbatu, caruia i datorescu multiamita. — Eventual’a celebrare a unoru parastase in basericele d’in Parisu assemenea nu voru fi impedecate. Z a g r a bî’a, 13. Jan. In cunoscut’a falsificare a promemorieloru Vacanovics possede documente valide, referitorie la incriminaţii conducători ai partitei nationale. — „Obzor“ insulta guvernulu ungurescu. V ie n’a, 13. Jan, Projectulu despre reform’a electorale este gat’a si, după ce va fi ascernutu imperatului, se ve va presintâ in 18. si 19. Jan, in camera reprezentantiloru. Vena, 13. Jan. „N. Fr. Pr.“ annuncia, ck Pretis ministrulu de financie aru fi capetatu învoirea imperiale, d’a presintâ una lege despre redicar°a contributiunei pentru inserate. Ven’a, 13. Jan. După unu tellegramu d’in Rusciucu alu diuariului „N. Fr. Presse“ baseric’a greceasca fu redeschisa la demandatiunea marelui Viziru . Bulgarii se aruncara asupr’a greciioru adunati in baserica la rogatiunile de sera ; nimiciră uşile si ferestile ; unu omu fu ucisu si mai multi vulneraţi, in urm’a caror’a domnesce mare irritatiune ; garnisiunea fu consignata. Vien’a, 13. Jan. Unu numeru de deputaţi galitiani a sositu degiu abia. Clubulu dietale alu nationaliloru d’in Laibach decisse a nu tramite represent, la Reichsrath, dandu deput. sloveni liberate d’a se presinta seau ba. Berolinu, 13. Jan. Diuariulu „Kreutzzeitung“ combate energica projected ministrului de culte, pentru ca acestea involva directa disolverea fiacărei beserice si lovescu forte disciplin’a basericesca ; e periculosii a joca cu celle 14 millione catolici, si acele proiecte aru trage după sine si cutropirea basericei evangelice actuale. London, 13. Jan. Eri s’au adunatu ui Chislehurst forte multi străini. Baseric’a catolica a fostu indesuita de omeni. Intre străini sa vediutu princess’a Mathild’a , Conneau Corvisat, Pietri, Rouber. Părintele Goddart a fostu astfelu emmotionatu, in câtu neci n’a potutu predica. Cadavrulu va fi Lunci si Marti espussu pre gallerie. Direcţiunile chililoru ferrate au facutu dispositiuni d’a face possibile classei misere parteciparea la immormentare. Cadavrulu imperatorelui este decorata cu uniforma de Marschall, cu marele cordonu alu legiunii de onore si cu o cruce de argintu preceptu. Trasurele imperatului au spresiune de seriosetate si dorere. Princiulu imperiale a primitu titlulu de Napoleonu IV. si este agraitu cu Sire. Benedetti a sositu la Chislehurst si fu primitu de imperatesta Eugeni’a. Olievier si MacuMahon se ascepta asta di. London, 13 Jan. Politia fu incunoscientiata ck la immormentarea lui Napoleonu voru sosi multiumi de republicani cari au de cugetu a face tumultu. — De tutori ai princiului imperiale se numescu imperates’a, cardinalululu Bunaparte si Rouher. Rom’a, 13. Jan. Regele ordona doliu de 12 dille pentru mortea imperatorelui Napoleonu. In Florentin a sa deschisu lista de subscriptii ne d’a arangia parastasu inj baseric’a „Santa Croce“ pentru defunctulu imperatu Napoleonu. M i a n u, 13. Jan. Aici cercula mai multe cele de subscriptiune pentru redicarea unui monumentu intru memori’a lui Napoleonu III. R o m’a, 13. Jan. Pap’a primi eri mai multi preoti si laici d’in Germani’a. D. Waal, presied. reuniunii germane d’in Rom’a, rosti in limb’a latina o adressa, prin care fericita Pap’a la an. nou, si dice mai departe : Persecutiunea ce insuesce a nimici credinti’a nostra, redica ascultarea si iubirea nostra catra baserica si Pap’a infalibilulu magistru alu adeverului. Fiii, vedindu pre Pap’a standu neclatitu in starea sa forte strentorata, se incuragedia si ei, protesta energicu contra legiloru nedrepte, si d’impreuna cuap’a, despretiuescu faptele calomniatoriloru si nu se indoiescu asupr’a victoriei. Adress’a implora binecuventatea papale pentru toti germanii, ac credinti’a si religiunea loru se se intaresca si pentru ca in estu annu se vedia baseric’a patriei germane invingandu inimicii ei. Pap’a respunse : Inzestratu cu astfelu de spiretu, curagiu si incredere in Ddieu nu pote fi temere da fi invinsu de poterea diavolului. Acelua,te a vorbitu pentru voi, vorbi cu astfelu de tarla si cu astfelu de incredere in victoria, in catu si noi trebue se damu locu sperantiei in anim’a nostra. Pap’a apoi se provoca la evangeli’a diliei, candu Isusu fu reaflatu predicandu in Sinagoga si adause : Si io nedemnu locutienetoriu a lui Christosu a siu dice mariboru lumei : Si male locutus sum, testimonium perhibe de male ; si autem bene, cur me caedis ? Deca am disu adeverulu numai, de ce me bateti, stergandu ordurile basericesci, usurpandu bunulu basericei si voindu a lua, ce nu este alu vostru ? Ei inse sunt ca paci, a aduce martori, ca am vorbitu reu. Isusu voiesce, câ suveranii si guvernele se fie stimate de lume , inse elu li dade spade a si armele câ se apere supusii loru si religiunea. Pentru acestea a innarmatu Isusu pre cei poternici si nu pentru ca se persecute baseric’a. Deca poternicii sunt astfelu de aperatori seau ba, lasu se judecati voi. Tota lumea o seie, io nu voiu adauge neci unu cuventu. Rom ’a, 14. Jan. Pap’a primi asta di deputat,iunea preutiloru si laici loru germani. Adress’a latinesca a presedintelui reuniunii germane d’in Rom’a accentua infailibilitatea si legile nedrepte, si spera ca in Germania baseric’a va învinge. — Pap’a in respunsulu seu disseck Ddie« a puso armele in manile poternicilorudîllei, pentru ca se apere relegiunea si u ca se o persecute. Ei inse voiescu se nimicesca nu numai baseric’a, ci si moralitatea si a cresce tenerimea după dedirile loru abatute de la adeverat’a crestinetate. Zagrabia, 14. Jau. Congregatiunea generale d’in Ogulinu decise a depune venitulu paduriloru confiniarie la baneele patriotice , inse la neci o intemplare afara de tiera. V e n ’a, 14. Jan. Maj. Sa sanctiunk proiectulu de lege, relativu la schimbarea ordenei de alegere pentru diet’a bohema. V e n ’a , 14. Jan. Se depesiedia, d’in Londra, cu cardinalulu Bunaparte, a sositu acolo si ca tote cestiunile politice s’au amenatu pana după immormentare. Napoleonu nu a lasatu vre unu testamentu politicu. Elu compusse unu testamentu innainte de speditiunea italiana, si unu alu doilea innainte de caletoria in Algeria, inse ambele sunt învechite. Cea mai mare parte a Londrei, si anume partea vestica, va lasa in dipsu perdele feresteloru in semnu de doliu. R o m ’a, 14. Jan. Ministrulu de resbelu tramese la Chislehurst unu generalu si trei oficieri câ se represente armat’a italiana la ceremoni’a ostruchiei lui Napoleonu. 4 -------1--- acolo sunt numiti inca D. Ioan Bodescu si D. Vasiliu Siuteu, ambii de cancellisti. (Demissiune) D. prefectu (comite su pr.) allu Zarandului contele Alessandru Haller si-ar fi cerutu, d’in indemnulu seu ori d’in allu ministeriului, demissiunea d’in functiunea sa. Se vorbesce cu ministeriulu negotiedia cu D. Gerardu Veg si eu presiedintele judecătoriei d’in Bai’a-de-Crisiu, ca acestia s& accepte, sub pre-si cari conditiuni, functiunea de^prefectu. era de n’ar isbuti negotiatiunea, guvernulu are intentiunea de a numi prefectu Zarandului pre D. M. B a 1 16, jude la tabl’a reg. d’in Pest.a D. Ballo este unu barbatu forte onestu, cunosce si limb’a romana mai bine decâtu unii romani si ioi contr’a personei salle n’avemu esceptiune, avemu vnse in contr’a necalificabilei procedure a ministeriului care nu padesce legea „Patere legem quam fecisti ipse!“ (Archivulu areapparu^tu.) Cu cea mai mare lucruria venimu a anunciă on. publicu cetitoriu, cu „Archivulu pentru filologia si istoria“ a eruditului filologu romanu D. Tim. Cipariu, se continua sub editiunea totu a neobositului seu editore prea cunoscutu. Nrulu 40, de la 25 Noemvre, a. c. a „Archiv.“ face chiaru innaintea nostra, si d’in Epilogulu editorelui aflâmu, ca intrerumperea de 2 anni a editutiunei „Archivului“ a urmatu d’in caus’a unui morbu greu, ce attacasse pretios’a sanetate a editoriului, si in mare parte, d’in caus’a indifferentismu- lui publicului rom. Ni reservâmu a publică in mului venitoriu mai multu despre Epilogulu dlui Cipariu . Acum ne mărginim» la atât’a salutandu reapparitiunea si dorindu editorelui Redactoru deplina si îndelunga sanetate spre a poté continuă pretiosele salle elucubratiuni atâtu de instructive si interesante. (Espoaturi de paduri.) In districtulu Naseudului, comunele districtuali au arendatu pădurile d’in munți la banc’a anglo-ungarica pre 80 de anni sub conditiunile urmatorie : 1. că pădurile se se manedie după legile forestierice ; 2. pentru fiacare jugaru folosita de pădure se solvedie societatea in primii anni câte 47 fi. m. a., era mai tardiu si mai multu ; 3. societatea se deoblega a clădi in scurta tempu in’a caile iertata de la Clusiu la Naseudu, unde se fia curtea trenului, si de aci la Suceava ; 4. pentru, că se se porte cantu si in favorea naţionalităţii, societatei se nu-i fia iertatu a applica alti lucratori, decâtu numai romani si italiani. Credemu, ca Nasaudenii nu voru remané afara d’in acea societate de esploatare, câ ce s’ar’ cai in secule, nefiindu si d’in ei câtu de multi membri. „Gaz. Tr.“ **» (Appellu.) Dlu N. Cretiulescu, presiedintele Atonului romanu, publica unu appellu, catra toti particularii generoşi si iubitori ai culturei naţionali, se vina prin donatiuni de cârti, atlanti, manuscrisse si orice documente ce potu figură intr’una biblioteca publica , in ajutoriulu bibliotecei testate Ateneului romanu de defunctulu comite Carolu Roseti, pentru ca acesta biblioteca se se pota da câtu de curendu publicului spre folosire. Apellulu este adressatu si câtra editorii de cârti si toti redactorii de foie literarie si scientifice. Donatiunile sunt a se adresă dlui E s s a r cu, v. presied. Aten. (Bucuresci, strat’a Pensionatului Nr. 10.) Numele donatoriloru voru fi inscrisse cu recunoscintia intr’una carte speciala, care se va păstră cu scumpetate in bibliotec’a Ateneului. (Despre lingusitori.) „Lingusitorii si facu trebele loru totu asia de bine pre langa cei mari, precum medicii pre langa bolnavii imaginari, obicinuia se dica vestitului fontausier : „Cei d’in urma trebue se platésca pentru bolele, de care nu patimescu ; era cei antâi pentru virtuțile, ce le lipsescu.“ „Patria bucur.“ (P o c u i n f r i c o s i a tu.) In ocnele de cărbuni de petra de la Petrosieni (Ardelu) a erruptu de vre-o câteva septemane focu infricosiatu, si veci pana asta-di, nu s’a potutu stinge, de sî au essîtu la facla locului comissiuni preste comissiuni si s’au procuratu differite apparate si machine de stinsu. Daun’a este necalculata, inse mari sunt si sufferintiele suteloru de lucrători miseri, cari acolo si-agonisiau panea de tote dîllele. S’a tiparitu in Pest’a 1872, prin Victoru Hornyanszky Strad’a Idoliloru Nr. 20. Burs’a de Vienn a de la 15. ian., 1873. 5 •/. metall. 66.40 Imprum. nat. 70.30 Sorti d’in 1860 101.75 Act. de banca 963.— Act. inst. creu. 331.50 Londra 109.55 Argintu 108.80 Galbenu 5.19 Napoleond’or 8.76.— Propriet., edit, si red. respuudiet. : ALESSANDRU ROMANU. Librari’a lui P AULU CIKSJLARU in Graz. Partea a dou’a d’in opulu : „Resbelulu Frânco-Teutonicu“ au aparutu si se pote trage d’in librari’a nostra. Pretiulu 3 fl. 50 cr. v. a. Domnii, cari voru reflectă la acestu opu, binevoiesca a tramitte adressele loru la librari’a nostra si voru primi gratis prospecte despre cuprinsulu si illustratiunile ce contiene. Paulu Cieslaru, [3—3] librariu editore. Sifilitic’a si impotenti’a, fia vechie seu de curundu născute, se voru trată după metodulu homeopaticu de Dr. I. E r u s t, Pest’a, strad’a idolilor» (Göttergasse) nr. 6., etagiulu II., usi’a nr. 15., de la 2—5 ore după media di. Aceste morburi se trateza adese ori in modulu celu mai usioru cu dose mari de iodu si argintu viu, si acest’a se face numai spre ajungerea unui resultatu momentanu. Patîentii vindecați in modulu acestua voru cade mai curundu seu mai tardîu in morburile cele mai infricosiate, incatu inca in adancele betranetie voru avé, durere, a suferi de greu consecintiele acestei tratări usiare si superficiale. Scutu contra acestora feliu de pericle ofera metodulu de tratare homeopatica, care, precum este cunoscuta, nu numai ca vindeca durerila cele mai învechite, ci efectulu lui este asie de binefacutoriu, incâtu nu lasa nice cea mai mica temere de urmări rele. Diet’a ce se va prescrie este simpla si usioru de tienutu. (9-12)