Federatiunea, ianuarie 1873 (Anul 6, nr. 1-8)

1873-01-04 / nr. 1

Sciri electrice. V­­­e n’a, 11. Jan. Capii Bunapar­­­tistiloru se aduna in Chislehurst la immom­entarea lui Napoleonii. Mortea acestui­a se va amnund­a toturoru curti­­loru d’in Europ’a, prin imperates’a Eugeni’a. Cadavrulu se va aduce mai tardiu la Arenenberg. Constantinia n’a, 11. Jan. Se aude, ca confiscatiunea bunuriloru basericesci d’in Bessarabi’a se va sista. Fostulu patriarcu alu Ierusalimului este esilatu pre insul’a Samos. Zagrabia, 11. Jan. Sinco­­viciu fe cumparatu de partit’a guver­­namentale, ca se se dechiare in favorea lui Yacanovics si se arunce conduca­­toriloru natiunali, ck sunt autori prome­­morieloru si a brosiurei ,,Croati’a pre banc’a de tortura.“ Mrazovics, Voncsi­­na si Miskatovics voru fi trasi la ju­decata totu pentru acésta calomnia Zagrabia, 11. Jan. Sincovics dechiara inaintea martoriloru, ck de chiar atiunile produse de „P. L.“ s’au storsu de la elu prin politia sî ca brosiur’a amintita s’a secuestratu. Zagrabia, 11. Jan. Dechiara­tiunile lui Sincovici d’in „P. L.“ de 9. Jan. relative la participarea nostra la c­ompunerea promemorieloru si a bro­siurei sunt mențiuni plătite cu tendentia, cari le vomu spune inaintea judecăto­riei. Mrazovics, Voncina, Miscatovics Z a g r a b i’ a, 14. Jan. Archiman­­dritulu Pelagics s’a escortatu spre Essegg. Pariau, 12* Jan. 52 generali ai armatei francese au supplicatu se li se conceda a merge la Chislehurst, la immormentarea lui Napoleonu III. Intre acestia sunt Mac Mahon, Camro­­bert, Douai. Se crede, ck concediulu nu li se va denega ; cestiunea acést’a, ce e dreptu, este cam torturatoria pen­tru guvernu, inse se pare, ck elu tiene, ck aceasta cerere nu se pote denega generariloru, pentru ck multi d’intre ei, prin legatarele multiamirei perso­nale, sunt legati de famili’a Bunaparte. P a r i s u , 13. Jan. Generalii au capetatu de la ministrulu de financie concediulu d’a asiste la immormenta­rea lui Napoleonu. Se dice ck Thiers insu si laru fi imbiatu pre Mac Mahon cu acestu concediu si candu ministrulu a presintatu lui Thieis supplicele de concediu a celoru­lalti generali, elu aru fi disu : „Nu i potemu retiené se nu arete ultim’a loru stima acelui barbatu, carui­a i datorescu multiamita. — Eventual’a celebrare a unoru parastase in basericele d’in Parisu assemenea nu voru fi impedecate. Z a g r a b­î’a, 13. Jan. In cunos­­cut’a falsificare a promemorieloru Va­­canovics possede documente valide, re­­feritorie la incriminaţii conducători ai partitei nationale. — „Obzor“ insulta guvernulu ungurescu. V i­e n’a, 13. Jan, Projectulu despre reform’a electorale este gat’a si, după ce va fi ascernutu imperatului, se ve va presintâ in 18. si 19. Jan, in ca­mera reprezentantiloru. V­­­e­na, 13. Jan. „N. Fr. Pr.“ annuncia, ck Pretis ministrulu de finan­cie aru fi capetatu învoirea imperiale, d’a presintâ una lege despre redicar°a contributiunei pentru inserate. V­­­e­n’a, 13. Jan. După unu telleg­­ramu d’in Rusciucu alu diuariului „N. Fr. Presse“ baseric’a greceasca fu rede­schisa la demandatiunea marelui Vizi­­ru . Bulgarii se aruncara a­supr’a greciioru adunati in baserica la roga­­tiunile de sera ; nimiciră uşile si feres­­tile ; unu omu fu ucisu si mai multi vulneraţi, in urm’a caror’a domnesce mare irritatiune ; garnisiunea fu con­­signata. Vie­n’a, 13. Jan. Unu numeru de deputaţi galitiani a sositu degiu ab­ia. Clubulu dietale alu nationaliloru d’in Laibach decisse a nu tramite represent, la Reichsrath, dandu deput. sloveni liberate d’a se presinta seau ba. Berolinu, 13. Jan. Diuariulu „Kreutzzeitung“ combate energica pro­jected ministrului de culte, pentru ca acestea involva directa disolverea fia­cărei beserice si lovescu forte disci­plin’a basericesca ; e periculosii a joca cu celle 14 millione catolici, si acele proiecte aru trage după sine si cutro­­pirea basericei evangelice actuale. London, 13. Jan. Eri s’au adu­­natu ui Chislehurst forte multi străini. Baseric’a catolica a fostu indesuita de omeni. Intre străini sa vediutu prin­­cess’a Mathild’a , Conneau Corvisat, Pietri, Rouber. Părintele Goddart a fostu astfel­u emmot­ionatu, in câtu ne­­ci n’a potutu predica. Cadavrulu va fi Lunci si Marti espussu pre gallerie. Direcţiunile chililoru ferrate au facutu dispositiuni d’a face possibile classei misere parteciparea la immormentare. Cadavrulu imperatorelui este deco­rata cu uniform­a de Marschall, cu marele cordonu alu legiunii de onore si cu o cruce de argintu pre­ceptu. Trasurele imperatului au spresiune de seriosetate si dorere. Princiulu impe­riale a primitu titlulu de Napoleonu IV. si este agraitu cu Sire. Benedetti a sositu la Chislehurst si fu primitu de imperatesta Eugeni’a. Olievier si MacuMahon se ascepta asta­ di. London, 13 Jan. Politia fu­ in­­cunoscientiata ck la immormentarea lui Napoleonu voru sosi multiumi de re­publicani cari au de cugetu a face tu­­multu. — De tutori ai princiului im­periale se numescu imperates’a, cardi­nalululu Bunaparte si Rouher. R­o­m’a, 13. Jan. Regele ordona doliu de 12 dille pentru mortea impe­ratorelui Napoleonu. In Florentin a sa deschisu lista de subscriptii ne d’a arangia parastasu inj­ baseric’a „Santa Croce“ pentru defunctulu imperatu Napoleonu. M i­­ a n u, 13. Jan. Aici cercula mai multe cele de subscriptiune pen­tru redicarea unui monumentu intru memori’a lui Napoleonu III. R o m’a, 13. Jan. Pap’a primi eri mai multi preoti si laici d’in Germa­ni’a. D. Waal, presied. reuniunii ger­mane d’in Rom’a, rosti in limb’a latina o adressa, prin care fericita Pap’a la an. nou, si dice mai departe : Persecu­­tiunea ce insuesce a nimici credinti’a nostra, redica ascultarea si iubirea nos­tra catra baserica si Pap’a infalibilulu magistru alu adeverului. Fiii, vedindu pre Pap’a stand­u neclatitu in starea sa forte strentorata, se incuragedia si ei, protesta energicu contra legiloru ne­drepte, si d’impreuna cu­­­ap’a, despre­­tiuescu faptele calomniatoriloru si nu se indoiescu a­supr’a victoriei. Adress’a implora binecuventat­ea papale pentru toti germanii, ac credinti’a si religiunea loru se se intaresca si pentru ca in estu annu se vedia baseric’a patriei germane invingandu inimicii ei. Pap’a respunse : Inzestratu cu ast­­felu de spiretu, curagiu si incredere in Ddieu nu pote fi temere da fi in­­vinsu de poterea diavolului. Acelu­a,­te a vorbitu­ pentru voi, vorbi cu ast­­felu de tarla si cu astfelu de incredere in victoria, in catu si noi trebue se damu locu sperantiei in anim’a nostra. Pap’a apoi se provoca la evangeli’a diliei, candu Isusu fu reaflatu predi­­candu in Sinagoga si adause : Si io nedemnu locutienetoriu a lui Christosu a siu dice mariboru lumei : Si male locutus sum, testimonium perhibe de male ; si autem bene, cur me caedis ? Deca am disu adeverulu numai, de ce me bateti, stergandu ordurile baseri­cesci, usurpandu bunulu basericei si voindu a lua, ce nu este alu vostru ? Ei inse sunt ca paci, a aduce martori, ca am vorbitu reu. Isusu voiesce, câ suveranii si guvernele se fie stimate de lume , inse elu li dade spade a si armele câ se apere supusii loru si re­ligiunea. Pentru acestea a innarmatu Isusu pre cei poternici si nu pentru ca se persecute baseric’a. Deca poternicii sunt astfelu de aperatori seau ba, lasu se judecati voi. Tota lumea o seie, io nu voiu adauge neci unu cuventu. Rom ’a, 14. Jan. Pap’a primi as­ta di deputat,iunea preutiloru si laici loru germani. Adress’a latinesca a pre­sedintelui reuniunii germane d’in Ro­m’a accentua infailibilitatea si legile nedrepte, si spera ca in Germania ba­seric’a va învinge. — Pap’a in res­­punsulu seu disse­­­ck Ddie« a puso armele in manile poterniciloru­dîllei, pentru ca se apere relegiunea si u­­ ca se o persecute. Ei inse voiescu se nimicesca nu numai baseric’a, ci si moralitatea si a cresce tenerimea după dedirile loru abatute de la adeverat’a crestinetate. Zagrabia, 14. Jau. Congre­­gatiunea generale d’in Ogulinu decise a depune venitulu paduriloru confinia­rie la baneele patriotice , inse la neci o intemplare afara de tiera. V­­ e n ’a, 14. Jan. Maj. Sa sanc­­tiunk proiectulu de lege, relativu la schimbarea ordenei de alegere pentru diet’a bohema. V­­ e n ’a , 14. Jan. Se depesiedia, d’in Londra, cu cardinalulu Bunaparte, a sositu acolo si ca tote cestiunile po­litice s’au amenatu pana după immor­mentare. Napoleonu nu a lasatu vre unu testamentu politicu. Elu compusse unu testamentu innainte de speditiu­­nea italiana, si unu alu doilea innain­te de caletori­a in Algeria, inse ambe­le sunt învechite. Cea mai mare parte a Londrei, si anume partea vestica, va lasa in dipsu perdele feresteloru in semnu de doliu. R o m ’a, 14. Jan. Ministrulu de resbelu tramese la Chislehurst unu ge­­neralu si trei oficieri câ se represente armat’a italiana la ceremoni’a ostruch­­iei lui Napoleonu. 4 -------1--- acolo sunt numiti inca D. Ioan B­o­d­e­s­c­u si D. Vasiliu S­i­u­t­e­u, ambii de cancellisti. (D­e­m­i­s­s­i­u­n­e) D. prefectu (comite su pr.) allu Zarandului contele Alessandru Haller si-ar fi cerutu, d’in indemnulu seu ori d’in allu ministeriului, demissiunea d’in functiunea sa. Se vorbesce cu ministeriulu ne­­gotiedia cu D. Gerardu V­e­g s­i e­u presiedin­­tele judecătoriei d’in Bai’a-de-Crisiu, ca aces­­ti­a s& accepte, sub pre-si cari conditiuni, functiunea de^prefectu. era de n’ar isbuti ne­­gotiatiunea, guvernulu are intentiunea de a numi prefectu Zarandului pre D. M. B a 1 1­6, jude la tabl’a reg. d’in Pest.a D. Ballo este unu barbatu forte onestu, cunosce si limb’a romana mai bine decâtu unii romani si ioi contr’a personei salle n’avemu esceptiune, ave­­mu vnse in contr’a necalificabilei procedure a ministeriului care nu padesce legea „Patere legem quam fecisti ipse!“ (A­r­c­h­i­v­u­l­u a­r­e­a­p­p­a­r­u^t­u.) Cu cea m­ai mare lucruria venimu a anunciă on. publicu cetitoriu, cu „Archivulu pentru fi­lologia si istoria“ a eruditului filologu romanu D. Tim. C­i­p­a­r­i­u, se continua sub editiu­­nea totu a neobositului seu editore prea cunos­­cutu. Nrulu 40, de la 25 Noemvre, a. c. a „Archiv.“ face chiaru innaintea nostra, si d’in Epilogulu editorelui aflâmu, ca intrerum­­perea de 2 anni a editutiunei „Archivului“ a urmatu d’in caus’a unui morbu greu, ce atta­­casse pretios’a sanetate a editoriului, si in ma­re parte, d’in caus’a indifferentismu- l­u­i publicului rom. Ni reservâmu a publică in m­ului venitoriu mai multu despre Epilogu­lu dlui Cipariu . Acum ne mărginim» la atâ­­t’a salutandu reapparitiunea si dorindu edito­relui Redactoru deplina si îndelunga sanetate spre a poté continuă pretiosele salle elucubra­­tiuni atâtu de instructive si interesante. (E­s­p­­­o­a­t­u­r­i de p­a­d­u­r­i.) In districtulu Naseudului, comunele districtuali au arendatu pădurile d’in munți la banc’a anglo-ungarica pre 80 de anni sub conditiu­­nile urmatorie : 1. că pădurile se se man­e­­die după legile forestierice ; 2. pentru fia­care jugaru folosita de pădure se solvedie societa­tea in primii anni câte 47 fi. m. a., era mai tardiu si mai multu ; 3. societatea se deoblega a clădi in scurta tempu in’a caile iertata de la Clusiu la Naseudu, unde se fia curtea tre­nului, si de aci la Suceav­a ; 4. pentru, că se se porte cantu si in favor­ea naţionalităţii, societatei se nu-i fia iertatu a applica alti lucratori, decâtu numai romani si italiani. Credemu, ca Nasaudenii nu voru remané afara d’in acea societate de esploatare, câ­ ce s’ar’ cai in secule, nefiindu si d’in ei câtu de multi membri. „Gaz. Tr.“ **» (Appell­u.) Dlu N. Cretiu­­lescu, presiedintele Atonului romanu, pub­lica unu appellu, catra toti particularii gene­roşi si iubitori ai culturei naţionali, se vina prin donatiuni de cârti, atlanti, manuscrisse si ori­ce documente ce potu figură intr’una bi­blioteca publica , in ajutoriulu bibliotecei testate Ateneului romanu de defunctulu comite Carolu Roseti, pentru ca acesta biblioteca se se pota da câtu de curendu pub­licului spre folosire. Apellulu este adressatu si câtra editorii de cârti si toti redactorii de foie literarie si scientifice. Donatiunile sunt a se adresă dlui E s s a r c­u, v. presied. Aten. (Bucuresci, strat’a Pensionatului Nr. 10.) Nu­mele donatoriloru voru fi inscrisse cu recu­­noscintia intr’una carte speciala, care se va păstră cu scumpetate in bibliotec’a Ateneului. (Despre lingusitori.) „Lin­gusitorii si­ facu trebele loru totu asia de bine pre langa cei mari, precum medicii pre langa bolnavii imaginari, obicinuia se dica vestitulu­i fontausier : „Cei d’in urma trebue se platés­­ca pentru bolele, de care nu patimescu ; era cei antâi pentru virtuțile, ce le lipsescu.“ „Pa­tria bucur.“ (P o c u i n f r i c o s i a t­u.) In oc­nele de cărbuni de petra de la Petrosieni (Ardelu) a erruptu de vre-o câte­va septemane focu infricosiatu, si veci pana asta-di, nu s’a potutu stinge, de sî au essîtu la facla locului comissiuni preste comissiuni si s’au procuratu differite apparate si machine de stinsu. Daun’a este necalculata, inse mari sunt si sufferintiele suteloru de lucrători miseri, cari acolo si-ago­­nisiau panea de tote dîllele. S’a tiparitu in Pest’a 1872, prin Victoru Hornyanszky Strad’a Idoliloru Nr. 20. Burs’a de Vienn a de la 15. ian., 1873. 5 •/. metall. 66.40 Imprum. nat. 70.30 Sorti d’in 1860 101.75 Act. de banca 963.— Act. inst. creu. 331.50 Londra 109.55 Argintu 108.80 Galbenu 5.19 Napoleond’or 8.76.— Propriet., edit, si red. respuudiet. : ALESSANDRU ROMANU. Librari’a lui P AULU CIKSJLARU in Graz. Partea a dou’a d’in opulu : „Resbelulu Frânc­o-Teutonicu“ au aparutu si se pote trage d’in librari’a nostra. Pretiulu 3 fl. 50 cr. v. a. Domnii, cari voru reflectă la acestu opu, binevoiesca a tramitte adressele loru la libra­ri’a nostra si voru primi gratis prospecte des­pre cuprinsulu si illustratiunile ce contiene. Paulu Cieslaru, [3—3] librariu editore. Sifilitic’a si impotenti’a, fia vechie seu de curundu născute, se voru trată după metodulu homeopaticu de Dr. I. E r u s t, Pest’a, strad’a idolilor» (Göt­tergasse) nr. 6., etagiulu II., usi’a nr. 15., de la 2—5 ore după media­ di. Aceste morburi se trateza a­dese ori in modulu celu mai usioru cu dose mari de iodu si argintu viu, si acest’a se face numai spre ajungerea unui resultatu momentanu. Patîentii vindecați in modulu acestu­a voru cade mai curundu seu mai tardîu in morburile ce­le mai infricosiate, incatu inca in adancele betra­­netie voru avé, durere, a suferi de greu con­­secintiele acestei tratări usiare si superficiale. Scutu contr­a acestora feliu de pericle ofera metodulu de tratare homeopatica, care, precum este cunoscuta, nu numai ca vindeca durerila cele mai învechite, ci efectulu lui este asie de binefacutoriu, incâtu nu lasa nice cea mai mica temere de urmări rele. Diet’a ce se va prescrie este simpla si usioru de tienutu. (9-12)

Next