Federatiunea, martie 1873 (Anul 6, nr. 17-25)

1873-03-01 / nr. 17

organisarepa honvediloru va remane pre veni­­toriu asie precum este acum, atunci Ungari­a pote se cheltuesca pre tutu annulu 15 millione si se aiba 350 de mii de honvedi, si totu­si institutiunea acest’a nu va avea mare valore. Oratorele face istoriculu militîeloru prussiane pana in tempulu mai nou, candu acestea in luptele de la Metz , Strassburg, Parisi si Or­leans si-au aretatu necontestabil’a loru valore si insemnetate. In fine se dechiara pentru su­­stienerea si continuarea sistemului si organi­­satiunii independinte nationale in directiunea de pana acum. In assemenea iutiellessu si totu contra lui Uerményi vorbesce si Col. Tisza. Differen­­ti’a este numai, ca acestu­a ar mai voii si pen­­sionarea honvediloru d’in 48, si apoi armat’a imperatesca communa inca e mare ghimpe in ochii sei. Br. Paulu S e n n y e i ie in apperare pre Uerményi, care nu si-a aretatu părerile si con­­templatiunile salle in forma de propunere, si astfeliu la inchiarea’ desbatterii nu mai are dreptu d’a vorbi. Oratorele observa, că cea ce au voitu se deducă d’in cuvintele lui Ver­ményi, ci ellu attaca institutiunea independen­ta unguresca, au fostu in errore ; ceea ce a potutu se provină seau d’in impregiurarea, câ nu l’au intielessu, seu câ li-a placutu a nu­ lu intiellege. Câtu pentru sine oratorele atâtu d’in punctu de vedere politicu, câtu si militariu de aceea­si importantia si nutresce aceea­si simpathîa pentru armat’a comuna, ca si pen­tru militîele unguresci. Este errore si nu este nici de câtu ertatu a recomenda seau defaimâ pre un’­­ d’intre aceste doue institutiuni pre contulu cellei-lalte. Vermenyi, alle cărui pă­reri le cunnosce, n’au cadiutu si nici că au potutu se cadia in acesta errore. Oratorele nu disputa, câ asta-di n’ar mai avea dóra valore in Europ’a trasea ruginita „si vis pacem para bellum“, ci ellu crede, ca camer’a are o chia­­mare mai mare si mai ponderosa de câtu acést’a si a­nume constituirea si sustienerea statului magiam. In tempu de pace trebuescu crutiate poterile atâtu materiale si sfisice, câtu si spirituale, pentru ca numa asie se potu ascepta in linisce tempurile de tentatiune si de pericolu. Se incepe apoi desbatterea speciale si se votedia mai multe summe d’in bugetu fara nici o modificatiune, pertractate de commissiunea petitionaria. Celle mai multe petitiuni se trecu la ministeriele respective. Urmedia rapportulu commissiunii de immu­­nitate despre petitiunea tribunalului reg. de Szegszárd, care ceru estradarea deputatului Be­­nedictu Szluha pentru essecutarea investigati­unii penale, care s’a intentatu deja contra lui. Commissiunea propune estradarea deputatului Szluha, camer’a inse respinge acesta propunere si inapoiedia petitiunea la tribunalulu respectivn. După acest’a camer’a continua discussiunea speciale a­supra bugetului ministeriului pentru apperarea tierrei. După o scurta discussiune, la carea parti­cipa intre altii si ministrulu Kerkapoly, bugetulu ministeriului pentru apperarea tierrei se deli­bera definitive Se incepe apoi discussiunea spe­ciale a­supra bugetului ministerului de finan­cie, carui­a i se votedia iu sied, de asta­ di 12 titluri. S­i­e­d­i­n­t­i’a d­e l­a 8. M­a­r­t­i­u 1873. Siedinti’a se deschide la tempulu inda­­denatu. Eduardu Horn presinta unu proiectu de resolutiune după care, daca se va acceptă­ camer’a insarcinedia pre ministrulu de finan­­cie, ca de la prim’a Aprile incependu in pri­­m’a diumetate a fia­carei lune se publice in for’a officiale unu conspectu despre perceptiu­­nile si errogatiunile statului in decursulu lunei trecute. Br. Gabr. Kemény adressedia in numele a 87 de deputaţi una interpellatiune, prin carea întreba pre intregulu ministeriu, ca are de cu­­getu se scota d’in vigore ordenatiunea referito­­ria la minele de cărbuni de petra, care orde­­natiune susta inca si asta­ di­­n Transsilvani’a pre baseă patentei austriace, permitte o esplo­­atare nerestrinsa a mineloru de cărbuni si prin acest’a violedia in modu directa drepturi de pro­prietate allu proprietariului? Si daca ministeriulu are de cugetu a scote d’in vigore acesta orde­­natiune, apoi candu cugeta a face acest’a ? Ignatiu K a s s a y inca intreba pre mini­strulu de justitîa, daca are cunnoscintia, ca la tribunalulu de Sedisiora s’au sistatu lucrările aprope de totu, de­ ora­ce la acestu tribunalu s’au numitu de judi totu de acei individi, cari nu sciu limb’a magiara ? Daca da, apoi are ministrulu de cugetu a investigă acesta affacere si in urm’a investigatiunii a demissionă pre acei judi, cari nu sunt in stare a-si împlini officiulu ? Ministrulu respunde, câ n’are cunnoscintia despre acest’a impregiurare, dar in urm’a ace­stei interpellatiuni va ordonă investigatiune si va luâ mesurele necessarie. A demissionă pre judi, nu stâ in poterea sa, si acest’a a mai spusu-o si cu alte accasiuni. A. Molnar presinta unu proiectu de lege despre pensionarea invetiatoriloru poporali si promitte a­ la motivă pre largu atunci, candu se va luă in desbattere. Camer­a trece apoi la ordenea dîllei si ie in desbattere consemnatiunea 16 a petitiuniloru ____66 S i e d i n t i’a de 1 a 10. M a r t i u 1873. Presiedintele deschide siedinti’a la 10 ore si communica apoi camerei, cu Georgiu Bar­­tal, care este allessu deputatu in cerculu Mi­­resiulu-Mare, districtulu Cetâtii-de-Petra (Chi­­oru), si-a presentatu itterele credentiunale, cari se transmittu la commissiunea verificatoria permanenta. Paulu Hoffmann presinta in numele a 23 deputati, intre cari si Paulu Sennyey si Paulu Somssich, urmatoriulu proiectu de resolutiune: Binevoiesca camer­a a esmitte una commissiune de 15 membri, care se con­tinue lucrulu inceputu de commissiunea de 12, esmissa de diet’a precedenta, adeca se cercetedie natur’a de dreptu a fondu­­riloru si fundatiuniloru ce stau sub administra­­tiunea ministeriului de cultu si instructiune publica, si despre resultatulu cercetării se pre­­sinte samerei rapportu detaiatu. Pana atunci inse fondurile si fundatiunile aceste se se ad­­ministredie in modulu de pana acum. La cererea ministrului T­retort camer­a decide, ca acestu proiectu de resolutiune se se pertractedie de-odata cu propunerea lui Col. Ghiczy, carea inca ao referesce la acestu ob­­iectiu. Alless. Buda solicita respunsulu la înter­­pellatiunea ce a addressatu ministrului de fi­­nancie înainte de ast’a cu patru lune, si prin carea a intrebatu pre ministru, daca este adde­­veratu, cu minele de ferru, arama si cărbuni de petra d’in Aredealu s’au vendutu unei bance de Pest’a cu 6 milione? Cerutu­ a ministrulu si opiniunea direcţiunii montanistice d’in Clu­­siu in privinti’a acestei affaceri de tergu ? Daca da, apoi cugeta ministrulu a communică si ca­merei opiniunea direcţiunii ? — Precum se ve­de ministrulu n’a afflatu demnu de ostenela, a respunde la aceste intrebari, dreptu aceea lu mai ietreba odata, daca are de cugetu se răs­pundă câtu mai currendu la aceea interpel­latiune ? Ministrulu Kerkapoly cere interpel­­latiunea spre a respunde indata. Caus’a pentru ce n’a respunsu pana acum, face in impregiu­rarea, cu operațiunea a­supra carei­a se refe­resce întrebarea eră inca in cursu, si asie n’a potutu se dîca nici câ nu este adde veratu, nici câ lucrulu stâ astfeliu precum lu aretâ inter­­pellantele. Asta-di vnse se affla in pusetiunea d’a respunde, si cu privire la întrebarea prima dechiara, câ nu este adde veratu câ aceste mine s’au vendutu, dar este addeveratu, câ s’a in­­chiatu unu contractu in acesta privintia cu sco­­pu d’a face possibile esploatarea ferrului si a carbuniloru in mesura mai mare prin investiti­­uni mari, fara ca statulu se fia silitu a acco­­peri insu­si acelle investitiuni mari, si fara ca­­ grigile administratiunii si manipulatiunii se ma­­i lestedie guvernulu si m­ai departe. Respunsulu la intrebarile celle-lalte resul- I­ta d’in celle premisse. Minele nu s’au vendu- t tu, prin urmare dsa nici n’a avutu occasiune­a d’a cere opiniunea direcțiunii montanistice d’in­­ Clusiu in acesta privintia, si astfelu n’are ce­­ impartesî camerei. De altmintrelea ministrulu , este gata a presintă camerei tote acelle acte, I cari potu da desluciri a­supra asestei affaceri,­­ de-ora­ce la inchiarea contractului s’a reser­­­­vatu appro­batiunea camerei. Alessandru Buda nu este multiumitu cu­­ respunsulu, deci si­ reserva dreptulu spre a-si­­ face observatiunile salle cu occasiunea discus­­i siunii acellei rubrice d’in bugetulu ministrului de financie, sub carea sunt indussa aceste mine. Felice L u k s i c h presinta trei proiecte de legi. Unulu despre dreptulu de cârcimaritu, altulu despre stergerea aceloru referintie alle dreptului de ereditate, cari impedeca esserce­­rea dreptului de proprietate, era altu treilea despre diurnele deputatiloru. Camer­a trece apoi la continuarea desbat­terii speciale a­supra bugetului ministrului de financie. La titlulu „Domeniele statului“ deputatulu V i d­­ i c z k a y cere deslucire, ca cum a pututu ministrulu de financie se alienedie bu­nurile statului d’in dist. Nasaudi.lui, fara scirea si approbatiunea legislativei, cari bunuri in bugetulu annului trecutu au figuratu cu per­­ceptiuni si errogatiuni, precandu iu bugetulu d’in estu­ annu nu figuredia altu ce­va in lo­­culu loru, de câtu singur’a observare „meg­szűnt“ (au incetatu d’a mai essiste ca atari.) Ministrulu de financie dâ urmatori’a des­lucire . In domeniulu nasaudanu, care face pre territoriulu fostului allu duoilea regimentu de granitia romanu in Transsilvani’a inca d’in vechime au essistatu nisce titluri de posses­­siune asié de încurcate, incâtu înainte de în­ceperea processului pentru regularea referin­­tieloru urbariale dsa a tramissu o commissiu­ne anumita pentru eruarea si chiarificarea acel­­loru­ a. După unu lucru de duoi anii de dîtie commisiunea i-a presintatu repportulu, in ca­re se ducea, câ după multiumirea communi­­tatii si a familiei Kemény, statului i-aru mai poté remané beneficiele regale si vre-o 125 jugere pamentu de pasciune. Facia cu acesta stare a lucrului d-s’a n’a potutu se inttîedie processulu de regulare, care ar fi causatu la vre-o 50—60 de mii spese , ci a afflatu de bine a se impacă cu communitatea si a-i ce­de pretensiunile statului pentru o desdaunare de 100.000 fl. In fine ministrulu dechiara, ca este gata a presentă camerei spre esami­­nare tote actele referitorie la acesta affacere. Vidli­czkay si Ghiczy tienu, câ cu tote acestea affacerea involve in sine o în­străinare a averii statului, carea fara consem­­tiementulu legislativei n’ar fi trebuitu se se intemple nici intr’unu casu. Ghiczy propune deci a se esmitte o commissiune pentru esa­­minarea acelloru acte. Ministrulu promitte de nou câ le va pre­­sentă si astfelin camer’a decide, a allege com­missiunea propusa mai tardîu. La titlulu urmatoriu „Pădurile statului“ deputatulu Béla M­a­r i­u s s­e annund­a ca va tiené unu discursu mai lungo, dar fiindu aprope 3 ore titlulu remane a se discutte in siedinti’a prossima. Discuranilu deputatului nat. Parteniu Cos­m­a tienutu in camer’a Ungariei la bugetulu ministrului de justiţia, titlulu „Tabl’a regesca de Tergulu- Muresiului.“ On. Camera ! Se va paré curiosu, cum de chiaru eu, care nu sum ardelénu mi­ redicu graiulu la titlulu „Tabl’a reg. de M. Ostor­­heiu ?“ inse n’am ce face, de cum­va acolo, unde fia care se pote informă despre cursulu justiţiei — in templulu deschisu allu justitîei — am descoperitu astfeliu de abusuri comis­­se d’in partea tablei reg. de M. Ostorheiu, pre cari a le descoperi in faci’a onor. Came­re, mitieru de neincungiurata detorintia morala. Anume art. XVI. d’in 1870, modificandu unii §§. d’in procedur’a civila la §. 1. aline’a a dou’a dispune urmatoriele : „Asupr’a deci­­siuniloru judecatorieloru singulare tabl’a re­găsea judeca in senatu de doi, era forulu su­­premu de patru membri afara de pre­siedinte.“ In intieressulu acestei legi deci, tabl’a reg. este detoria ca tote acelle cause, cari sunt appellate de la judecatoriele singulare, se le judece in senatu de 3. membri ; inse tabl’a reg. de de M. Osiorhanu de doi anni de dîle ignorédia acésta despusetiune a legei, si prin asést’a acausatu daune imense precum erariu­­lui asiă si pârtiloru litigante, câ­ci pana la inceputulu amnului curinte tote căușele appel­late de la judecatoriele singulare le-au supe­­ratu in senatu de 5. membri, si asiă intre­­buintiandu de doue ori atâti­a judi, citi pre­tinde legea, au lucratu numai pre diumetate câtu potea se lucre de cum­va respectă legea. Partile litigante firesce nimicu n’au solutu de acést’a inse mai multe cause apellandu-se la forulu supremu, acestu­a a observatu casu de nuilitate intrinsele si conformu procedurei civile d’in officii, le-a transpusu la forulu de cassatiune. Presiedintele tablei reg. de M. Ostorheiu intiellegându de acésta despusetiune a forului supremu, numai decâtu a rogatu pre caile te­legrafica pre presiedintele forulu de Cassatiu­­ne ca se nu decidă asupra aceloru cause pana candu va sosi relatiunea sa. Ellu a si relationatu, inse in acea relatiune se escusa in unu modu asié de simplu si de naivu, — dîcundu, cum­ câ ellu mai cu seama pen­­tru aceea a intrebuintiatu mai multi judi prin senate, pentru câ judii lui sunt inca tineri facia cu procedur’a noua si a voitu se li dée oecasiune a se perfectionă — in câtu in foru­lu de cassatiune a produsu numai risu si com­pătimire, era căusele de acesta natura tote le-a nimicitu retramitiandu-le tablei reg. pen­tru noua superare in senate de trei. Acum’a inca, nu este septemana in care se nu appara la forulu de Cassatiune cause reu judecate de la tabl’a reg. de M. Ostor­heiu, si inca nu li­ se pote vedéa capetulu, pen­tru ca inca si in 22. decembre a. tr. a lucra­­tu totu astfeliu ; deci doi anni de datie de la intrarea in viétia a legii totu in contra legii a procedatu. Acesta este o astfeliu de g­esiela, care nu pote remane neinfruntata, pentru câ statulu prin aceea, câ tabl’a rfg. de M. Ostorheiu in 2. anii de dîlle a lucrata numai pre diume­­tato d’un câtu ar fi potutu lucră, pentru câ lucrulu de atunci nu ajunge nennc’a, ci era­ si trebue facutu­ de nou, si pentru câ forulu de cassatiune este silitu a se occupă si de­­ aceste cause — candu numerulu agende­loru lui este enormu — suffere mari dau­­­ne ; dar — apoi la câtu se potu urcă­­ daunele causate pârtiloru interessate! cari i afara de aceea cu căușele, iara vii.’a loru li­ se­­ inturdîa cu doi anni de dîtie, negresîtu voru avé si mari daune materiali , pentru ca ast­­feliu de judecați in contra legii adduse se­­ nemicescu cu tote consecintiele si chiaru in­­ stadiulu ultimu allu essecutiunei, de cum­ va intra recursu de de uuiilitate in contra loru. (Negresîtu partile daunate voru avea atâtea minte, ca se intentedie processu de desdau­nare in contra presiedintelui renumitu — de Tofaleu — pentru ca ellu este respundieto­­riu. Red.) Eu deci nu tienu ast’a de unu astfeliu de lucru, la care domnulu ministru pana acum’a totu cu aceea se escusa câ: „Eu nu me potu redică preste independinti’a judeca­­toriloru, sunt preste d’insi­ judecătorie dis­­ciplinarie, poftimu acolo, cine are vre-o plan­­sare in contr’a loru, si negresîtu voru capetă satisfactiune ci d’in contra lu considera de unu atare lucru, care e destulu de ponderosu ca sé se investige din officiu. Credu cumcu impregiurarea, cu tabl’a reg. de Tergulu-Muresiului in decursu de doi anni a lucratu totu in contra legii, precumu si daun’a casiunata erariului si pârtiloru liti­gante, merita atât’a considerare d’in partea ministeriului, ca pentru densele preameri­­tatulu presiedinte decoratu allu dessu numitei table reg. se se puna la odihna pre laurii de multa meritati. Lu­ recumendu attentiunii cu. ministru de justitîa­­ Discursulu. dini deputatu natiunalu Dem. B­onoiu, rostitu in C.imor’a representantiloru Dietei unguresci, in siedinti’a din 26 fauru n. a. c. la desbatterea generale a­supr’a bugetului ministeriului de cultu si de instrucțiune. (Fine.)*) Alalta­ ieri d. deputatu Kondorossy vorbindu de caus’a religiunei, dîse câ se nu tăcem­u po­litica d’in religiune, ci se facemu d’in ea, ceea ce­ este chiamarea: crescere si lumina pentru poporu. Ou. Camer’a! Am adîtu, d’in mai multe parti, câ sunt scole confessionali, in cari se prop­iga doctrine contra statului. Eu nu sciu se fia astfelu de scole, dar’ daca sunt, cine este viu’a ? Eu credu câ guvernulu, si specialii dlu ministru pentru instructiunea publica, pen­tru câ acestu­ a esserciandu a­supra scoleloru inspectiunea suprema, a statului, s’ar fi potutu convinge, ca pre intr’addoveru se propunu ast­felu de invetiature? Era daca dlu ministru a avutu cunoscintia positiva despre acésta, atunci elu ar fi trebuitu se dispună, ca acelle scole ’­ Vedi ur. trec. „Fed.“

Next