Federatiunea, martie 1873 (Anul 6, nr. 17-25)
1873-03-01 / nr. 17
organisarepa honvediloru va remane pre venitoriu asie precum este acum, atunci Ungaria pote se cheltuesca pre tutu annulu 15 millione si se aiba 350 de mii de honvedi, si totusi institutiunea acest’a nu va avea mare valore. Oratorele face istoriculu militîeloru prussiane pana in tempulu mai nou, candu acestea in luptele de la Metz , Strassburg, Parisi si Orleans si-au aretatu necontestabil’a loru valore si insemnetate. In fine se dechiara pentru sustienerea si continuarea sistemului si organisatiunii independinte nationale in directiunea de pana acum. In assemenea iutiellessu si totu contra lui Uerményi vorbesce si Col. Tisza. Differenti’a este numai, ca acestua ar mai voii si pensionarea honvediloru d’in 48, si apoi armat’a imperatesca communa inca e mare ghimpe in ochii sei. Br. Paulu S e n n y e i ie in apperare pre Uerményi, care nu si-a aretatu părerile si contemplatiunile salle in forma de propunere, si astfeliu la inchiarea’ desbatterii nu mai are dreptu d’a vorbi. Oratorele observa, că cea ce au voitu se deducă d’in cuvintele lui Verményi, ci ellu attaca institutiunea independenta unguresca, au fostu in errore ; ceea ce a potutu se provină seau d’in impregiurarea, câ nu l’au intielessu, seu câ li-a placutu a nu lu intiellege. Câtu pentru sine oratorele atâtu d’in punctu de vedere politicu, câtu si militariu de aceeasi importantia si nutresce aceeasi simpathîa pentru armat’a comuna, ca si pentru militîele unguresci. Este errore si nu este nici de câtu ertatu a recomenda seau defaimâ pre un’ d’intre aceste doue institutiuni pre contulu cellei-lalte. Vermenyi, alle cărui păreri le cunnosce, n’au cadiutu si nici că au potutu se cadia in acesta errore. Oratorele nu disputa, câ asta-di n’ar mai avea dóra valore in Europ’a trasea ruginita „si vis pacem para bellum“, ci ellu crede, ca camer’a are o chiamare mai mare si mai ponderosa de câtu acést’a si anume constituirea si sustienerea statului magiam. In tempu de pace trebuescu crutiate poterile atâtu materiale si sfisice, câtu si spirituale, pentru ca numa asie se potu ascepta in linisce tempurile de tentatiune si de pericolu. Se incepe apoi desbatterea speciale si se votedia mai multe summe d’in bugetu fara nici o modificatiune, pertractate de commissiunea petitionaria. Celle mai multe petitiuni se trecu la ministeriele respective. Urmedia rapportulu commissiunii de immunitate despre petitiunea tribunalului reg. de Szegszárd, care ceru estradarea deputatului Benedictu Szluha pentru essecutarea investigatiunii penale, care s’a intentatu deja contra lui. Commissiunea propune estradarea deputatului Szluha, camer’a inse respinge acesta propunere si inapoiedia petitiunea la tribunalulu respectivn. După acest’a camer’a continua discussiunea speciale asupra bugetului ministeriului pentru apperarea tierrei. După o scurta discussiune, la carea participa intre altii si ministrulu Kerkapoly, bugetulu ministeriului pentru apperarea tierrei se delibera definitive Se incepe apoi discussiunea speciale asupra bugetului ministerului de financie, caruia i se votedia iu sied, de asta di 12 titluri. Siedinti’a de la 8. Martiu 1873. Siedinti’a se deschide la tempulu indadenatu. Eduardu Horn presinta unu proiectu de resolutiune după care, daca se va acceptă camer’a insarcinedia pre ministrulu de financie, ca de la prim’a Aprile incependu in prim’a diumetate a fiacarei lune se publice in for’a officiale unu conspectu despre perceptiunile si errogatiunile statului in decursulu lunei trecute. Br. Gabr. Kemény adressedia in numele a 87 de deputaţi una interpellatiune, prin carea întreba pre intregulu ministeriu, ca are de cugetu se scota d’in vigore ordenatiunea referitoria la minele de cărbuni de petra, care ordenatiune susta inca si asta din Transsilvani’a pre baseă patentei austriace, permitte o esploatare nerestrinsa a mineloru de cărbuni si prin acest’a violedia in modu directa drepturi de proprietate allu proprietariului? Si daca ministeriulu are de cugetu a scote d’in vigore acesta ordenatiune, apoi candu cugeta a face acest’a ? Ignatiu K a s s a y inca intreba pre ministrulu de justitîa, daca are cunnoscintia, ca la tribunalulu de Sedisiora s’au sistatu lucrările aprope de totu, de orace la acestu tribunalu s’au numitu de judi totu de acei individi, cari nu sciu limb’a magiara ? Daca da, apoi are ministrulu de cugetu a investigă acesta affacere si in urm’a investigatiunii a demissionă pre acei judi, cari nu sunt in stare a-si împlini officiulu ? Ministrulu respunde, câ n’are cunnoscintia despre acest’a impregiurare, dar in urm’a acestei interpellatiuni va ordonă investigatiune si va luâ mesurele necessarie. A demissionă pre judi, nu stâ in poterea sa, si acest’a a mai spusu-o si cu alte accasiuni. A. Molnar presinta unu proiectu de lege despre pensionarea invetiatoriloru poporali si promitte a la motivă pre largu atunci, candu se va luă in desbattere. Camera trece apoi la ordenea dîllei si ie in desbattere consemnatiunea 16 a petitiuniloru ____66 S i e d i n t i’a de 1 a 10. M a r t i u 1873. Presiedintele deschide siedinti’a la 10 ore si communica apoi camerei, cu Georgiu Bartal, care este allessu deputatu in cerculu Miresiulu-Mare, districtulu Cetâtii-de-Petra (Chioru), si-a presentatu itterele credentiunale, cari se transmittu la commissiunea verificatoria permanenta. Paulu Hoffmann presinta in numele a 23 deputati, intre cari si Paulu Sennyey si Paulu Somssich, urmatoriulu proiectu de resolutiune: Binevoiesca camera a esmitte una commissiune de 15 membri, care se continue lucrulu inceputu de commissiunea de 12, esmissa de diet’a precedenta, adeca se cercetedie natur’a de dreptu a fonduriloru si fundatiuniloru ce stau sub administratiunea ministeriului de cultu si instructiune publica, si despre resultatulu cercetării se presinte samerei rapportu detaiatu. Pana atunci inse fondurile si fundatiunile aceste se se administredie in modulu de pana acum. La cererea ministrului Tretort camera decide, ca acestu proiectu de resolutiune se se pertractedie de-odata cu propunerea lui Col. Ghiczy, carea inca ao referesce la acestu obiectiu. Alless. Buda solicita respunsulu la înterpellatiunea ce a addressatu ministrului de financie înainte de ast’a cu patru lune, si prin carea a intrebatu pre ministru, daca este addeveratu, cu minele de ferru, arama si cărbuni de petra d’in Aredealu s’au vendutu unei bance de Pest’a cu 6 milione? Cerutu a ministrulu si opiniunea direcţiunii montanistice d’in Clusiu in privinti’a acestei affaceri de tergu ? Daca da, apoi cugeta ministrulu a communică si camerei opiniunea direcţiunii ? — Precum se vede ministrulu n’a afflatu demnu de ostenela, a respunde la aceste intrebari, dreptu aceea lu mai ietreba odata, daca are de cugetu se răspundă câtu mai currendu la aceea interpellatiune ? Ministrulu Kerkapoly cere interpellatiunea spre a respunde indata. Caus’a pentru ce n’a respunsu pana acum, face in impregiurarea, cu operațiunea asupra careia se referesce întrebarea eră inca in cursu, si asie n’a potutu se dîca nici câ nu este adde veratu, nici câ lucrulu stâ astfeliu precum lu aretâ interpellantele. Asta-di vnse se affla in pusetiunea d’a respunde, si cu privire la întrebarea prima dechiara, câ nu este adde veratu câ aceste mine s’au vendutu, dar este addeveratu, câ s’a inchiatu unu contractu in acesta privintia cu scopu d’a face possibile esploatarea ferrului si a carbuniloru in mesura mai mare prin investitiuni mari, fara ca statulu se fia silitu a accoperi insusi acelle investitiuni mari, si fara ca grigile administratiunii si manipulatiunii se mai lestedie guvernulu si mai departe. Respunsulu la intrebarile celle-lalte resul- Ita d’in celle premisse. Minele nu s’au vendu- t tu, prin urmare dsa nici n’a avutu occasiunea d’a cere opiniunea direcțiunii montanistice d’in Clusiu in acesta privintia, si astfelu n’are ce impartesî camerei. De altmintrelea ministrulu , este gata a presintă camerei tote acelle acte, I cari potu da desluciri asupra asestei affaceri, de-orace la inchiarea contractului s’a reservatu approbatiunea camerei. Alessandru Buda nu este multiumitu cu respunsulu, deci si reserva dreptulu spre a-si face observatiunile salle cu occasiunea discusi siunii acellei rubrice d’in bugetulu ministrului de financie, sub carea sunt indussa aceste mine. Felice L u k s i c h presinta trei proiecte de legi. Unulu despre dreptulu de cârcimaritu, altulu despre stergerea aceloru referintie alle dreptului de ereditate, cari impedeca essercerea dreptului de proprietate, era altu treilea despre diurnele deputatiloru. Camera trece apoi la continuarea desbatterii speciale asupra bugetului ministrului de financie. La titlulu „Domeniele statului“ deputatulu V i d i c z k a y cere deslucire, ca cum a pututu ministrulu de financie se alienedie bunurile statului d’in dist. Nasaudi.lui, fara scirea si approbatiunea legislativei, cari bunuri in bugetulu annului trecutu au figuratu cu perceptiuni si errogatiuni, precandu iu bugetulu d’in estu annu nu figuredia altu ceva in loculu loru, de câtu singur’a observare „megszűnt“ (au incetatu d’a mai essiste ca atari.) Ministrulu de financie dâ urmatori’a deslucire . In domeniulu nasaudanu, care face pre territoriulu fostului allu duoilea regimentu de granitia romanu in Transsilvani’a inca d’in vechime au essistatu nisce titluri de possessiune asié de încurcate, incâtu înainte de începerea processului pentru regularea referintieloru urbariale dsa a tramissu o commissiune anumita pentru eruarea si chiarificarea acelloru a. După unu lucru de duoi anii de dîtie commisiunea i-a presintatu repportulu, in care se ducea, câ după multiumirea communitatii si a familiei Kemény, statului i-aru mai poté remané beneficiele regale si vre-o 125 jugere pamentu de pasciune. Facia cu acesta stare a lucrului d-s’a n’a potutu se inttîedie processulu de regulare, care ar fi causatu la vre-o 50—60 de mii spese , ci a afflatu de bine a se impacă cu communitatea si a-i cede pretensiunile statului pentru o desdaunare de 100.000 fl. In fine ministrulu dechiara, ca este gata a presentă camerei spre esaminare tote actele referitorie la acesta affacere. Vidliczkay si Ghiczy tienu, câ cu tote acestea affacerea involve in sine o înstrăinare a averii statului, carea fara consemtiementulu legislativei n’ar fi trebuitu se se intemple nici intr’unu casu. Ghiczy propune deci a se esmitte o commissiune pentru esaminarea acelloru acte. Ministrulu promitte de nou câ le va presentă si astfelin camer’a decide, a allege commissiunea propusa mai tardîu. La titlulu urmatoriu „Pădurile statului“ deputatulu Béla Mar iu s se annunda ca va tiené unu discursu mai lungo, dar fiindu aprope 3 ore titlulu remane a se discutte in siedinti’a prossima. Discuranilu deputatului nat. Parteniu Cosma tienutu in camer’a Ungariei la bugetulu ministrului de justiţia, titlulu „Tabl’a regesca de Tergulu- Muresiului.“ On. Camera ! Se va paré curiosu, cum de chiaru eu, care nu sum ardelénu mi redicu graiulu la titlulu „Tabl’a reg. de M. Ostorheiu ?“ inse n’am ce face, de cumva acolo, unde fia care se pote informă despre cursulu justiţiei — in templulu deschisu allu justitîei — am descoperitu astfeliu de abusuri comisse d’in partea tablei reg. de M. Ostorheiu, pre cari a le descoperi in faci’a onor. Camere, mitieru de neincungiurata detorintia morala. Anume art. XVI. d’in 1870, modificandu unii §§. d’in procedur’a civila la §. 1. aline’a a dou’a dispune urmatoriele : „Asupr’a decisiuniloru judecatorieloru singulare tabl’a regăsea judeca in senatu de doi, era forulu supremu de patru membri afara de presiedinte.“ In intieressulu acestei legi deci, tabl’a reg. este detoria ca tote acelle cause, cari sunt appellate de la judecatoriele singulare, se le judece in senatu de 3. membri ; inse tabl’a reg. de de M. Osiorhanu de doi anni de dîle ignorédia acésta despusetiune a legei, si prin asést’a acausatu daune imense precum erariului asiă si pârtiloru litigante, câci pana la inceputulu amnului curinte tote căușele appellate de la judecatoriele singulare le-au superatu in senatu de 5. membri, si asiă intrebuintiandu de doue ori atâtia judi, citi pretinde legea, au lucratu numai pre diumetate câtu potea se lucre de cumva respectă legea. Partile litigante firesce nimicu n’au solutu de acést’a inse mai multe cause apellandu-se la forulu supremu, acestua a observatu casu de nuilitate intrinsele si conformu procedurei civile d’in officii, le-a transpusu la forulu de cassatiune. Presiedintele tablei reg. de M. Ostorheiu intiellegându de acésta despusetiune a forului supremu, numai decâtu a rogatu pre caile telegrafica pre presiedintele forulu de Cassatiune ca se nu decidă asupra aceloru cause pana candu va sosi relatiunea sa. Ellu a si relationatu, inse in acea relatiune se escusa in unu modu asié de simplu si de naivu, — dîcundu, cum câ ellu mai cu seama pentru aceea a intrebuintiatu mai multi judi prin senate, pentru câ judii lui sunt inca tineri facia cu procedur’a noua si a voitu se li dée oecasiune a se perfectionă — in câtu in forulu de cassatiune a produsu numai risu si compătimire, era căusele de acesta natura tote le-a nimicitu retramitiandu-le tablei reg. pentru noua superare in senate de trei. Acum’a inca, nu este septemana in care se nu appara la forulu de Cassatiune cause reu judecate de la tabl’a reg. de M. Ostorheiu, si inca nu li se pote vedéa capetulu, pentru ca inca si in 22. decembre a. tr. a lucratu totu astfeliu ; deci doi anni de datie de la intrarea in viétia a legii totu in contra legii a procedatu. Acesta este o astfeliu de gesiela, care nu pote remane neinfruntata, pentru câ statulu prin aceea, câ tabl’a rfg. de M. Ostorheiu in 2. anii de dîlle a lucrata numai pre diumetato d’un câtu ar fi potutu lucră, pentru câ lucrulu de atunci nu ajunge nennc’a, ci era si trebue facutu de nou, si pentru câ forulu de cassatiune este silitu a se occupă si de aceste cause — candu numerulu agendeloru lui este enormu — suffere mari daune ; dar — apoi la câtu se potu urcă daunele causate pârtiloru interessate! cari i afara de aceea cu căușele, iara vii.’a loru li se inturdîa cu doi anni de dîtie, negresîtu voru avé si mari daune materiali , pentru ca astfeliu de judecați in contra legii adduse se nemicescu cu tote consecintiele si chiaru in stadiulu ultimu allu essecutiunei, de cum va intra recursu de de uuiilitate in contra loru. (Negresîtu partile daunate voru avea atâtea minte, ca se intentedie processu de desdaunare in contra presiedintelui renumitu — de Tofaleu — pentru ca ellu este respundietoriu. Red.) Eu deci nu tienu ast’a de unu astfeliu de lucru, la care domnulu ministru pana acum’a totu cu aceea se escusa câ: „Eu nu me potu redică preste independinti’a judecatoriloru, sunt preste d’insi judecătorie disciplinarie, poftimu acolo, cine are vre-o plansare in contr’a loru, si negresîtu voru capetă satisfactiune ci d’in contra lu considera de unu atare lucru, care e destulu de ponderosu ca sé se investige din officiu. Credu cumcu impregiurarea, cu tabl’a reg. de Tergulu-Muresiului in decursu de doi anni a lucratu totu in contra legii, precumu si daun’a casiunata erariului si pârtiloru litigante, merita atât’a considerare d’in partea ministeriului, ca pentru densele preameritatulu presiedinte decoratu allu dessu numitei table reg. se se puna la odihna pre laurii de multa meritati. Lu recumendu attentiunii cu. ministru de justitîa Discursulu. dini deputatu natiunalu Dem. Bonoiu, rostitu in C.imor’a representantiloru Dietei unguresci, in siedinti’a din 26 fauru n. a. c. la desbatterea generale asupr’a bugetului ministeriului de cultu si de instrucțiune. (Fine.)*) Alalta ieri d. deputatu Kondorossy vorbindu de caus’a religiunei, dîse câ se nu tăcemu politica d’in religiune, ci se facemu d’in ea, ceea ce este chiamarea: crescere si lumina pentru poporu. Ou. Camer’a! Am adîtu, d’in mai multe parti, câ sunt scole confessionali, in cari se propiga doctrine contra statului. Eu nu sciu se fia astfelu de scole, dar’ daca sunt, cine este viu’a ? Eu credu câ guvernulu, si specialii dlu ministru pentru instructiunea publica, pentru câ acestu a esserciandu asupra scoleloru inspectiunea suprema, a statului, s’ar fi potutu convinge, ca pre intr’addoveru se propunu astfelu de invetiature? Era daca dlu ministru a avutu cunoscintia positiva despre acésta, atunci elu ar fi trebuitu se dispună, ca acelle scole ’ Vedi ur. trec. „Fed.“