Federatiunea, mai 1873 (Anul 6, nr. 34-38)
1873-05-03 / nr. 34
aceea concessional:sau d’a cere de la subscrietorii de acţiuni numai acea parte a speseloru de infiintiare, careu cade pre fiacare acţiune; aceste spese de fundare inse sunt d’a se stabili sub control’a guvernului. Proiectulu acestua se va tipări si la temnulu seu se va pune la ordenea dîllei. Eduardu Horn, avendu in vedere marea nenorocire, ce in 6 Maiu, in amedi’a mare s a intemplatu pre callea ferrata, apprope de orasiulu Pest’a, intreba pre ministrulu de justitia, daca are de cugetu a presenta inca in acesta sessiune unu proiectu de lege, care — stabilindu obligamentulu, d’a desdauna pre passageri pentru vatemâri — se scutesca după potintia publiculu calletorin cellu pucinu de acelle nenorociri, cari s’aru intempla d’in negligintia neescusabila. Ministrului a ve r respunde, ca nu numai are de cugetu, ci a si luatu mesurele necesarie spre acestu scopu. Rapportorulu comissiunii centrale, Carolu Eötvös presentâ rapportulu asupr’a modificatiuniloru făcute de Col. Tisza la proiectulu de lege defapre colonisti. — Rapportulu se va tipări. Camer’a stabilesce, in fine, ordenea de dî pentru siedintele urmatorie, de unde se vede, câ mai înainte de tote se va desbate proiectulu de lege despre banca ing. de escomptu si commerciu, apoi acei paragraf! d’in proiectulu de lege despre colonisti, cari au remasu nedeliberati. Discursulu, commune deja organisate, adica prevedinte cu representantia si autisti’a communale constituita in intieilessulu legii suslaudate, trebue se scie perfecta limb’a poporului, câci din contra după modest’a mea opiniu e, ba potu dîce convinctiune, n’aru avé intiellessu §§ii 20 si 22 ai art. XLIV allu legii din 1868, cari fara oricare restrictiune apriatu marturescu cumca : „Adunările communali si-al legui singure de sine limb’a protocollara si a manipularii officiali.“ apriatu spunu cumca: .Commun’a in scrisorile îndreptate câtra junsdictiunaa cottense, organele acesteia, câtra regimu si alte officie se pote folosi de limb’a s’a propria officiala.“ Ecca, onorab. repr.! după modest’a mea convingere chiaru pre §§ii citati ai artiolului legii suslaudate e basatu si §-lu 12 din punetulu 3 allu regulamentului ministrului de interne, referitoriu la rigorosulu notarialu, care § fara ori ce restrictiune apriatu enuncia cumca, in testimoniulu de cualificatiune allu rigorosantiloru notariali, inlaturandu-se orice classificatiune speciala, totudeun’a e d’a se esprime apriatu in ce limba seau in ce limbi a facutu rigorosu si s’a aflatu care va capace pentru occuparea statiunei notariali.“ Era a-lu citatu, după convingerea mea numai atunci are intiellessu, daca notarii limb’a poporului nu numai o intiellegu, ci in limb’a poporului vorbescu curatu, scriu si cetescu correctu, si prin urmare essamenele de cualificatiune inca lu depunu nu numai verbalii, ci si scrisalu in limb’a poporului respectivu, unde adica voru a functiuna ca notari. Ca sé poterau On. repr. mai pre usioru intreliege caus’a ammentitu si totu odata ca sé ne potemu convinge despre importanti’a acelteia, mi permittu a notifică nescari impregiurari ce resulta chiaru din lege si anume: E lucru preste totu cunoscutu, cumca comunele ce facu in ambitulu cortului nostru iu intieilessulu art. XVIII, allu legii din 1871 mare parte sunt deja, si adi mane voru fi tote organisate, adica adi mano preste totu sunt constituite comitetele communali, cari in intreilessulu legii sunt chiamate a conduce affacerile communei, a deliberă in cause communali, adica ca corporatiuni autonome sunt in dreptu, a duce protocollu despre tote consultările ai deliberatiunile loru. Era protocollulu are a-lu duce notariulu communalu in acea limba, care si-o allege comitetulu de limb’a sa officials. (Conf. „Fed.“ mulu 18, 1873. Cotra Rom. Bib.) Mai incolo e lucru cunnoscuti cumca in pârtile muntose alle cortului nostru, essistu mai presie totu commune curatu romane, unde comitetele sunt compuse preste totu din atari individi, cari afara de limb’a materna romanesca nu pricepu alta, urmedia dara de sine, câ consultările nu potu curge de câta numai in limb’a romana, si câ decisiunile conforau la văile garniture de mobile, assemenea lucru originalu, si mai multe alte lucruri. Pieile de cea mai eminenta calitate este representata in massa mare, si pre langa ea se affla differite forme de ghete (papuci) brodate, incalcemente impistruiate incependu de la opincele tierranului pana la celle mai fine ghete de Pariau alle boierului si boieronei. Litre altele se pote vedé si o cisma forte artefeciosu lucrata, cusuta cu arabesce pompose de pelle, unu adeveratu capu de opera: maiestrulu care a facutu acesta cisma oferă ca premiu 500 de franci cellui ce l’ar poté imita. Unu facutoriu de instrumente si-espune tote spedele de instrumente, intre cari si cornuri de vânatu, lucrate ingeniosu, cu clapete de chiclibariu si incrustate cu petre scumpe, apoi violine de cate 1000 franci bucata. Ni se ofere inca multe de vedintu, inse tempulu e scurtu. Patru piramide de vinu dau radiele celle mai limpedi ; aici se vedu productele Moldovei, cari essercita cea mai mare attractiune pentru gustu, vinu iu de pre Dealulu mare, albu si placutu, apoi cellu de Cotnari in colorea resînei, rosiu ca loculu; după aceea vinu de dessertu intr’adeveru cu potere imbatatoria; langa aceste se vedu vinurile de Munteni’a cellu de Dragosiani, alba si tare, escellent’a rasachia din acella a-si locu si vinulu de Odobesci rosiu si picantu. In fundu se redica pagod’a cerealeloru, unde sunt espuae adeveratele grauntte de auru alle României in sute de specie, apoi fructele cu pastare de cea mai frumosa calitate. Este administratiunei bune, nu se potu luâ la protocollu in alta limba, decâtu numai in limb’a consultâriloru, adica cea romanésca, de-orace autenticare» protocolleloru, pentru cuprinsulu «aroru-a membrii presinti ai representatiunei communali sunt respundietori, altcum nu s’ar poté intempla, caci a autentică protocollulu dusa intr’o limba nepriceputa din partea membriloru representantiunei communali, ba a primi responsabilitate pentru cuprinsulu acellua, e absurditate ne mai pomenita. (Conf. :Feder.“ ibid.) E lucru cunnoscutu, cumca antisti’a compune socotelele communali, cari are dreptu fiacare locuitoriu a le cercă si a-si dă părerea in privinti’a loru; acum, daca acellea sunt compuse in limb’a nepriceputa, cum se voru poté servi locuitorii, cari porta greutățile satului, de dreptulu acestua? Cu unu cuventu la notariate se du cu pretocolle si se faca differite scrisori, de cari au lipsa scrilocuitorii.Daca acestea sunt compuse in limba nepriceputa, cum le voru pricepe interessatii ce cuprindu acellea? (Conf. „Fed.“ ibid.) In fine, ori-care concetatianu insuffletitu pentru inflorirea patriei, va sé dîca, ori-care concetatianu, care voiesce inflorirea patriei ca scopu, totu-o-data trebue se voascasi mediul acele necessarie spre acellu scopu , resp. inflorirea patriei, acum după modest’a mea părere, una£parghia, unu factore principale allu inflorirei patriei e cultur’a poporului, pentru care», afara de preutu si docente unu allu treilea apostolu e chiaru notariulu. Era cultur’a poporului in communitati romane numai romanesce, servindu-ne adeca — ca conducători insuffletîti — de pronvnciatiunea si stilulu correctu allu limbei romane, se pote essoperă, câci din contra unu progressu emulante cu aventulu potentiatu allu culturei poporali moderne din Europ’a nu se pote speră. Da „Limb’a natiunala“ — dice Julianu Schmidt — e espressiunea spiritului poporului; cea mai baccatella scirbire a acesteia se face in detrimentulu culturei poporului si lu reiecta pre acellua la cultura, de si acest’a la apparintia se face in interessulu cutarei limbe rai culte. Noi numai caus’a culturei o promovemu atunci, candu concedemu, ca tote limbele sé se desvolte liberu si după „legile salle“ ereditate. Ecca, en. repr. Scriitoriulu germanu insuffletîtu de adeverulu necontestabilu cuprinsu in cuventele suslaudate, grăbi numai de câtu, adica pre la an. 1850 si urma înfruntă prin aceliua pre germanii austriaci, cari aveau nejustificabila intentiune d’a estinde bradele de polypu alle germanisatiunei preste tote poporele regatului nostru si asié si preste frații unguri; ceea ce inse juxta illud: .actio parit reacționam “ nu li a successu; ba asié ceva in patri’a nostra, unde tote natiunalitatile sunt mandre de origiunea loru, veci nu va succede in vecii veci loru, o aredicatura arangiata cu muitu gustu pre verfulu careia se va asiediă „Romania,“ taiata dintr’unu stanu de sare, representandu pre Cerere, dietii’a distribuitorie de spicuri ; acesta statua va incoronă opulu. La stang’a espusetiuaii de cereaie se va arangiă o grotta de sare, unde se voru espune stații de sare de mărime straordenaria atâtu din minele de la Tergu-Ocn’a din Moldov’a, câtu si de la Teleg’a din Munteni’a. La drept’a se deschide o grotta de franture de sghiaburi cu aquariu si gruppe zoologice, intre cari caprior’a cu unu cornu attrage cea mai mare attentiune. La păreţi se redica piramide de lemne, cărbuni de petra si de marmora precum si unu arrangementu frumosu de o suta ape minerale de Romania, analisate de chemisti celebri. Assemenea se voru asiedia in gruppu differitele lucruri nationale, de casa precum ele si alte lucruri. Atâtu cu privire la industria , acum nu trebue se lassâmu neamentitu, ceea ce artea, in butulu calumniatoriloru României, ofere intru infrumsetiarea despartiementeloru acestui locu de espusetiune. Portrete vechi si pline de pompa d’alle Domitoriloru: Cantacuzino, Ghica si Cherescu omedia paretii laterali superiori, era portretulu Domnitoriului Carolu si altu Domnei Elisabet’a luate in mărime naturale, voru capotă locu in mediulocu. Pe langa acestea vinu inca luptele celle mari cu tareii, de Aman, chipurile rapitorie alle lui Szatmăry, apoi natur’a morta de Grigorescu, portretulu de creta Purcediendu d’aci, credu, vomu consideră cu totii on.repr. de neamicii culturei poporali si prin urmare de inimicii patriei pre toti acei concurrent la statiuni notariali romane, cari nesciindu de ajunsu limb’a poporului, prin pronunciatiunile loru scrintite strica si ceea ce a fostu pana acolo bunu in limb’a poporului, si prin urmare după cum sustiene Julianu Schmidt lu reiecta pre poporu in cultur’a sa nationala; d’a vomu consideră cu totii de inimicii culturei poporali si pre aceia, cari cu o sofisma incarnata sustienu, ba chiaru cutedia a ni spune in facia, cumca limb’a romana nu e apta pentru manipularea trebiloru comunali, e prea latinisata, poporulu nu o pricepe etc. ca si candu nepricepandu-o d’ajunsu pre ceea, eo ipso ar pricepe-o dara cea magiara de si e lucru de commune cunnoscutu, cumca locuitorii din pârtile superiori alle cortului nostru unguresce nu pricepu neci una boba. On. repr. 1 Am dîssu mai înainte, cumca notarii in intieilessulu legii trebue sé scia perfectu limb’a poporului si prin urmare si essamenele de cualificatiune atâtu verbalu, câtu si scrissulu inca trebue sé-lu depună in limb’a poporului respectivu, unde adica dorescu a functiunu ca notari, si écca pre candu d’o parte cu dorere trebue se marturescu cumca noi aici in cortulu nostru pre facia eludemu legea atunci, candu in comissiunea de 9 numai unu membru adica io singuru singurellu sum allessu de essaminatore romanu si prin urmare tota cualificatiunea in limb’a romana depinde numai dela uuu ji votu, pre atunci d’alta parte nu potu refacé adanc’a-mi mâhnire causata de deplorabila ovatiune a unoru rigorosanti notariali romani, cari presentanduse la essamene ca precându viclenii Gabaoniti inaintea lui Iosua, affectanda fatigie d’al d’a lui Cortezu si Pizarro (detectori americani), simplumente ie declarara ca: ddloru neci salutea eterna nu o voru, daca aceea se castiga inca si prin essamene d’alle romane; adica dloru nu li trebue neci o cualificatiune din limb’a romana, ba asta impregiurare neci a’o dorescu se se esprime in diplomele loru. Ore insemnatu-s’a on. repr., pre paginele istoriei o crâncena paupertate spiretuala ca si acest’a ?! Si ecca io impregiurârile triste d’aceste, neci decâtu nu le ascriu orbiei suffletesci a poporului romanu, ci chiaru le ascriu vitregei administratiuni ereditate din tempuri si mai vitrege. Din cuventele abié rostite va fi intiellessu 9- 137 m representantelui nat. cottense de Satu- Mariu Gavrilu Lazaru de Porcareti, pronunciata cu occasiunea presentarei interpellatiunei s’alle motivate, — relativula organisarea communeloru, implerea ststiuniloru notariali si la essamenele notariali, resp. cualificatiunea in limba romana, — in congregatiunea cortului Satu-Mariu, tienuta in Careii-Mari, la 31. Martiu si urm. alle annului 1873. Die comite Supremu, Onorari. Representantia! Cerendu cuventulu, ceru totodată attentiunea onorab. repr. asupr’a unoru impregiurâri noue in vieti’a nostra constitutionale, cari se ammintescu anumitu si indetaiu si in repportulu dlui V. comite cottense, pentru desbatere in congregatiunea d’acum, presentatu onorab. repr., cari impregiurari din indulgintia onor. repr. le resumu la organisarea communeloru, implerea statiuniloru notariali si la essamenele notariali, respr. cualificatiunea in limb’a romana. Onorab. repr.! E lucru basatu pre lege, ba e conditiune, sine qua non, cumca acei candidati de notari, cari in intieilessulu art XVIII allu legii din 1871 — dorescu a concurge si prin urmare dorescu a fi alessi de notari in lui Caramel si Dragoe de la noi cu „dulcea“ arte turcesca. De altmintrelea productiunea bomboneloru se considera in Orientu ca o professiune incatuva religiosa, caci eu de multe ori am avutu occasiune a ceti prin sticla de la dulapurile conditorieloru turcesci urmatoriele sentintie de alle profetului: „Iubirea de dulcetiuri se nasce d’in credintia; dreptu credintiosii sunt dulci, era necredintiosii sunt amari.“ Si artea acestea este si vechia si frumosa, caci se dice, ca chiaru mosiulu Adamu ar fi inventatu-o ; unu veru allu profetului, patronulu acestei arte, a pregatitu dulcetiuri si alte confecturi pentru celle 13 femei alle lui Mohamedu, si in fine fiica profetului, Tatmeh mergeu’a femeiloru, a inventatu si fabric,tu prim’a data panea Stultanului. „Dulcetiurile“ domnului Capsi’a stau chiaru la innaltîmea acestei traditiuni, eu le-am gustatu si astfeliu potu mărturisi d’in convictiune. Cine doresce binevoiesca a cere si a se convinge din registrulu ce contiene vre-o suta de feliuri, inse totodată sé nu uite a arrunca o privire asupr’a originalei ,cuisine imitae“ (cuina imitata) in mass’a cea mare de zaharicale. Sé mergemu inse mai departe, câci d’in tote laturile ne attrage mulțimea cea mare a producteloru. Ici vedemu blănărie pretîose, colo postavuri, mai incolo lucrurile cu gustu impistritiate alle stellariloru, langa elie covore de soliditatea mantei catalonice ; mai departe vedemu cartonuri mari cu „matasse cruda‘‘ de specie iapanesica si de Milano, apoi mai onor, representantia, ca in comissiunea de 9, numai io senguru sum alessu de membru essaminatore romanu, si ecca de si uniqu numai, ca atare inca — pre langa tota bunavointi’a — sum impedecatu intru implenirea acrata a officiului meu ; de-ora ce terminii pentru essamene pre diumetate sunt pusi chiaru pre 9 ore de deminetica, candu io ca crestinu si totu-odata preutu, fara mustrarea consclinatiu principelui Carolu si altu sociei salle (costa din urma in costumu nationalu) de Stanescu, si in fine chipulu lui Tatarescu, compusu forte frumosu in stilu modernu: „Desceptarea României“ ; acestu chipu se pare a da santieni’a allegorica intregului acta de espusetiune, care sub auspiciele lui Emanuilu Cretiulescu se vede a fi chiamatu a prevesti pentru Romania o noua si splendida era industriala. Inca câteva dîile si despartiementulu României va fi, după cellu allu Ostrunguriei unulu d’intre celle d’antâi gata. Intr’adeveru asta di m’am intardîatu cum se cade in despartiementulu acestui principatu , progressulu admirabilabilu mi-a insuflatu mare interessu. Se vede că acum nu este numai vorba gola cumca acele binecuventate tierre s’au desceptatu si s’a scuturatu de ametiel’a si letargia ce le-a impresiuratu de secii. Visulu patrioticu aliu,luiTatarescu se va împlini si va deveni unu adeveru muitu promitietoriu pentru viitoriu, indata ce voru cade si ultimele catene de vasaliu. Aici trebue se inebiamu, câci clopotulu nu dâ semnulu ultimu si daca tota lumea de aici, la audiulu acestui semnu se imbuldiesce a esaî, noi inca trebue sâ facemu acest’a, câci daca nu, apoi seau ne voru scote cu sil’a, seau ne voru incuiă aici. Giganticulu palatiu se golesce si afara in Prater se începe victima cea mai joviala. d. „Wanderer“, C. de Vincenti.