Federatiunea, august 1873 (Anul 6, nr. 58-61)
1873-08-05 / nr. 58
225 * de a face cunnoscuti onoratului publicu cetitoriu allu „Federatiunei“ pre acei domni si domne, cari sustienu vedi’a scolei din Aghiresiu nu numai cu sprijinulu loru spiritualei, ci chiaru si cu sacrificie materiale. De multe ori este inse greu, ba — ca si in casulu acestua, — chiaru cu nepotintia a trage linia de demarcatiune intre cei ce spriginescu scol’a spiritualminte si cei ce o spriginescu materialminte, mai alessu la noi, romanii, lucrulu stă, cam asie : cu caî ce spriginescu spriritualminte cutare întreprindere nationala, culturala sau besericesca, aceia trebue se o spriginesca si sustiena si materialminte. Asié sunt omu si cu scol’a din Aghiresiu. Totu cam aceia o sprigenescu si materialminte, cari lucra pentru dins’a cu capacitatea, auctoritatea si influinti’a loru. Me marginescu a aminti numai donatiunile făcute in favorulu scolei si a scolariloru. Prin intelliginti’a mai alessu romana, dar’ si neromana, din giuru si din locu s’a facutu in annulu trecutu unu fondu pentru premiarea scolariloru celloru mai buni. Aci trebue se amintescu fapt’a nobila si demna de imitatu prin multi de ai nostri, a domniloru magiari din communa Aghiresiu , Iosifu Balogh notariulu comunei, Samuilu Szakács proprietarul si a economului Balinth Kuji. Acesti domni, desi dinsii inca sustienu o scola magiara in communa si aveau tocmai pre tempulu acestua celle mai multe si grelle spese cu edificarea localităţii de scola, insufletîti vise de caus’a invetiamentului, vediendu progressulu frumosu produsu in scol’a romana prin neobosit’a activitate a parocului localu Alessandru Aciu si a numitului domnu invetiatoriu, s’au oblogatu a dona in totu annulu : Iosifu Balogh pentru cellu mai bunu scolariu unu purcellu, Samuilu Szakács pentru cea mai buna si mai diligenta fetitia unu mielu, era Balinth Kuji duci miei totu pentru scolari diliginti si cu portare buna. Interesanta este lupt’a prunciloru pentru castigarea premieloru si de admiratu semitulu de dreptate allu loru, de care condusi pronuncia sentinti’a chiaru si in contr’a loru insisi. Despre acést’a scie domnulu invetiatoriu multe si interesante a enaru. In annulu acestua, Andreiu Pusztai au castigatu purcelulu de unu annu — inse numai după o lupta crâncena cu rivalulu seu Ioanu Popu — era Mari’a Pausianu a castigatu mielulu; ceilalti miei inca nu s’au impartîtu. Au fostu inca premiati : Ioanu Popu cu unu taleru si Irina Nuna cu unu vestmentu donatu prin préstimat’a domna Mari’a Cosma, demn’a socia a zelosului protonotariu la tribunalu Andreiu Cosma. La premiarea celorulalti scolari buni au mai contribuita : domnulu advocatu Emericu Popu unu taleru si 1 fl. 50 cr., d. protopopu Teodoru Popu 1 fl., Teodoru Ortianu parochu in Cigani 1 fl. si altii, mai multu, seau mai putinu. Multiamita si recunnoscintia celloru, ce făcu si au facutu, ca diu’a essamenului in scol’a din Aghiresiu se fia serbatóre pentru romanii de acolo si din giuru, ba se se interessedio chiaru si străinii de dins’a. Gavr, Triffu, prof. prepr. Unu casu si mai de condaminatu ca altu lui pop’a Cretin! Die Red! In Nr. 35, din „Feder.“ a. c. intre varietăți a-Ti aretatu On. publicu pre unu asia numitu „pop’a Cretiu“ ca pre o minune pentru repetatele apostasie — se ducemu asia, respective, a fostu gr. or. a trecutu la gr. cat. si apoi era s'a intorsu la gr. or. si respectivii l’au primitu cu bradele deschise de si — cum spune „Feder.“ este unu omu depravatu. . ! De securu nu au publicatu acestu scandalu ca se aiba străinii materia de a ne pretiui după atari fapte, neci că doraţi plăcu certele popesci si frecările confessionali, ci le publicaţi acestea si le combateţi numai ca respectivele auctorități se fia ceva mai precaute si se nu inscenedie chiaru eile câte unu scandalu in câtu ti se redica perulu pre capu, stricandu si ruinandu prin acelle caracterulu natiunei, pentru că daca una confessiune se demite la proselitismu in tote dinalele, cealalta inca nu pote sufferi prevaricatiunile celleia! ma am esperiatu de alta parte că speciale „Feder.“ scarmena atari scandaluri asia după cumu merita! Ecca Die Red, motivele pentru ce me adressezu era pentru neace „popi creti“. in „Feder.“, ecca motivele pentru ca se mai cunnosca publiculu si alti popi creți si pistriti, dar’ se cunnosca si pre aceia cari li dau mesa si pane si inca panea din gur’a preotiloru fideli si demni de onore! Voiu vise, nu mai pre scurtu se si istorisescu unu astu faliu de casu scandalosu căci pre cumu audu alții mai competenți cu mene l’aru fi descrisu mai pre largu in alte foie, căci marturisescu că e surprendietoriu si fora parechia; eu mai multu voiescu se mi dau una părere individuale la astu felu de abusuri, si speru că daca nu toti, dar’ cei mai multi voru fi de accordu cu mine! Eeca scandalulu scandaluriloru . In oppidulu Gohalmu (in Tranni’a) de vr’o 16. anni de atunci, trecu preotulu I. Popoviciu de la confes. gr. cat. la carea sierbi, ca cooperatorii vr’o 20. anni langa betranulu seu tata, la cea gr. or. firesce totu pentru Cohalmu, unde neci basereca, neci scola, neci casa paochiale nu era, ci vr’o 7 Familie la cari mai trasse si ellu câteva, si ast’a a făcut o numai din causa că a vediutu că dora ca gr. cat. nu i-ar’ succede a-si preutessî o fata ca o margea fiindu că i sta unu nepotu allu seu in caile; după ce trecu avea lipsa si de unu petitoriu gr. or., inse nu era de câtu unu finu de ai sei studente sr. cat. cu numele Spornicu, care inca trecusse la gr. or. si aci ajunse dascalu pre sate, simarită margelea după acestua, ajunse precum si elemeu la Sabiniu, inse pana ce decurse tote acestea graduri, se mai sculara si alti aspiranți, deci partide si frecări pana ce in fine o parte din poporulu gr. or. mai maturu s’a invoitu a cere unu preutu mai capace aci intr’unu orasiu, — si nu unu ciorocariu, cu 1 Cr. gim. ca Spornicu, — firesce Consist, gr. or. li dede unu parocu ce aci ca in centrulu protpiatului se porte si officiulu de protopopu, inse totusi ca betranulu Popoviciu se nu remana nemangaiatu după ce densulu chiaru pentru aceea trecusse la gr. or. ca se-si faca fet’a preutessa, si după ce restaură aci o parochia gr. or. si sierbi vr’o 16. anni totu in cas’a lui mai fara simbria, ba mai facă si unu clopotu, mai cersîndu si nescari cărți etc. asia Consist. gr. or. din acestea consideraluni lu fece pre ginerescu Spornicu capellanu langa paroculu si protopopulu, inse poporenii ce nu lu poteau sufferi, fiindu unu omu prea minunatu de gura, asia i spuse, totu ca si mai înainte, că nu ne trebuiesci, du-te unde-’i vré! de alta parte pucin’a lui partida vediendu atâtea incurcature inca era se treaca la gr. cat., asia desperații preoti Popoviciu si ginerescu Spornicu trenura consiliu bellicu de desperatiune si amaritiune din care resultă, câ ei sé se reintorca era si la beserec’a gr. cat. căci sciau că gr. cat. n’au „statutu organicu“ ci „statutu catolicu“! Si cu de alta parte paroculu gr. cat. actuale are omeni cari currendu lu tragu pre sania din postulu lui si asia voru triumfa, se ducu pre la Vicariulu din Fagarasai, acestua li promite si recomanda, ei iaca promitu multu pentru unire si sciu eu ce voru fi mai promissu si facutu?. . . . Scriu sa se ducu prin Blasiu unde sunt primiti ca fiii cei rateciti cu vinelu de auru si cu vittellu grassu junghiatu; si după ce ei promisera, ca multe capete voru intorce cu ei la S. Unire apoi pretinsera ca si ei sé nu fia tramissi in alta parochia ci se remana totu in Cobalmu langa cellu alaltu parocu căci ei numai cu asta conditiune trecu ca sé nu-si paresesca mosioria ce au! Blasiulu primesce pre Spornicu cu conditiunea pusa de ellu si fara neci o judecata seriosa l’indesa intr’o basereca cu actualulu parocu I. Popescu. Pre candu terguiu inse Spornicu cu Consist, din Blasiu, Consist, din Sabiniu audiendu de tergu suspinde pre ambii preoti pentru atâtea treceri si destreeeri, inse nu le pasa de suuspindere căci Spor, avea parola Consist, din B., depi se dussera din casa in casa la partisani, chiamandu-i se se insinueze se treca după ei, si au trecutu cu totulu numai 20 barbati neamuri de a loru. Paroculu Popescu nu se invoi ca preste ellu se mai indese unu preutu după ce neci ellu nu pote trai de la celle summa summarum 150 famelie gr. cat. ne fiindu neci porţiune can. neci altu ceva etc. etc.; deci protestă cu poporenii sei, ba se oppuse in tota form’a acestui passu neconstitutionale si anticanonica, inse i se affla leaculu, lu suspinse indata pana va tinde drept’a rivalului seu S. Asia dar’ acestu scandalu e mai mare ca altu lui „pop’a Cretiu“ cu atât’a că daca acellua a trecutu si destrecutu cellu pucinu i s’a datu o parocleia vacanta unde se nu mai amaresca pre nimenea fara dora pre poporu numai, era in casulu presente e scandalu preste scandalu, abusulu, absurditatea e inducita, intreita, pentru ca : a) Primiră nesce individi cari pana aci, decandu trecussa la gr. or. — după mărturisirea poporului din Cobalmu — au facutu celle mai ipari stricatiuni baser, gr. cat., pentru ca : b) daca i-a primitu, a indesatu pre Spornicu preste unu preutu ce de vr’o 10 anni servisse cu onore, zelu si demnitate si carele singuru a traitu forte reu in aceea seracia de parochia , pentru câ : c) pre acestu preutu acum’a de 4. lune de dîtie l’a suspinsu pentru câ nu a voitu se primesca langa sine pre unu ratecitu cu 27 oi totu ratecite si cari dinpreuna cu ticăloșii loru de pastori odata sunt aci odate din colo, si acum l a pucinele picature ce le avea cu epatrafirulu si cu cari si sustienea copila fii i le dede noului ospe Spornicu! — Scandalulu s’a infrumsetetiatu si cu introvenirea gendarmiloru cari veniră si deschiseră cu forti’a beserec’a încuiata de poporenii gr. cat. si pre acestia dussera de alungulu orasiului in arestu mirandu-se străinii si ridiendu de acestea tecalosie romanesci si Spornicu tienu liturgia intre baionetele gendarmiloru! Iudece acuma cu sânge rece opiniunea publica! " (Finea va unna.) VAURÉT ATI F (Necrologu) Nicolau Marinoviciu, in numele seu si a fiioru Joane, Nicolau, Dimitriu, Eugeniu si a fiiceloru Carolin’a marit. Orbonasiu, Mari’a maritata Schwarz, a nepotiloru, Olg’a, Carolu, Gizela, a fratiloru Georgiu, Joane Bardosi cu consortile Constantinu Bardosi, a sororii Mari’a Bardosi, a gineriloru Michailu Orbonasiu si Carolu Schwarz precumu si a celoralalti consângeni, cu anima franta de durere, anuncia : cumca credintios’a socia, bun’a mama resp. sora socra Marta Marinoviciu născută Bardosi a adormitu in Domnulu la 3 Augustu 1873, in etate de 57 ani, după casatoria essemplara de 39 ani. Fia-i tierin’a ustora si memori’a binecuventata! ! (Necrologu.) Juliu Bardosî, inspector’iu regescu de scola, in numele seu si allu sociei salle Irin ’ a, născută Nistoru, allu sororei salle Eten ’ a, maritata după Nestoriu Ganea, perceptoriu municipale in Nasaudu si allu fiiloru acestor’a Ioanu si Sofi’a, allu matusiei salle Sofi ’a, maritata Zilinsky, si allu celloru lalti consângeni, cu anima cuprinsa de cellu mai profundu doliu annuncia trist’a scrie despre mortea multu iubitei salle mame, respective socre, bune etc. An’a Sabo din Lugosiu, veduva după Dometriu Bardosi, commerciante in Reginulu sassescu, născută la annulu 1812, veduvita la 1860, carea grabindu de la Săbiiu la Reginu intru ajutoriulu morbosei salle fiice Elen’a, in 9. c. cadiu victim’a infricosiatei epidemie ce se numesce cholera. — Fia-i terrin’a usiora. (I m e n e u) D. Nicolau Nivanu advocatu in Sioncut’a au incredintiatu pre Domnisior’a Clara Marcu, cununi’a miriloru s’a serbatu in Coltîrea, la 11 Aug. c. Ddieu se binecuvinte uniunea loru ! (Tesaurulu lui Priamus regele Tro i ei) despre a cărei risipire a scrisu Homeru in Iliad’a sa, s’ar fi aflatu. „Augs. Alig. Zig“ aduce o correspondintia datata din Troi’a, 17. Iuliu, a. c., in care se dice, cu Dr. Heinrich Schliermann, archeologulu, serutandu ruinele oiasiului Troita, ar fi aflatu o căldare de arama, carea ar cuprinde in sine acestu vechiu tesauru. (Totu diurnalulu „Augsb. A. Zg“) scrie despre politica orientale a monarchiei Austro-Ungare urmatorele : Ministrului de esterne actuale i se recomanda urmarea politicei tradiţionale a principelui Metternich. Noi vise intrebămu, că politic’a hyperconservativa a lui Metternich potutua ore imped cu macaru acelle fapte împlinite, cari de la inceputulu seclului presinte in coce s’a effeptuitu in giurulu imperiului austriacu? Greci’a, Romani’a si Sarbi’a si-au eluptatu autonomi’a loru, in contra toturoru machinatiuniloru cabinetului austriacu. Asie dara acesta politica nu pote areta nici unu resultatu, ma ni-au casionatu cea mai mare dauna, instrainandu poporele orientale de noi, si arruncandu-le in bradele Russiei. Recommanda mai departe contelui Andrássy, ca se asseeuredie influinti’a Austriei in Orientu pre caile pacinica. Articlulu si lu finesce astfelu : Nu potemu conta la recunoscinti’a eterna si serviciele poporeloru crestine din Orientu, nici că eile voru se abdica pentru totu-de-un’a la planurile loru pentru venitoriu. Inse unu adeveratu barbatu de statu se multiumesce cu assecutarea unui resultatu, ce-lu pretindu interessele imperiului, de si numai pre unu timpu pre-care, daca prin acéstea nu se periclitedia interesse mai innalte. — Va se dîca nemții voiescu a imbetâ lumea cu apa rece, numai ca se li succeda a intr'â in Orientulu Europei cu c'iliile ferrate. Ei nu mai voiescu a-si tramitte coloniele teutone in America, ca in trecutu, ci voiescu a le assiedia pre langa sine, coplesîndu pre cellelalte popore. Numai câtu nici alti omeni nu se potu prinde de carne, daca némtiulu are atât’a minte. (Diuariulu russescu „Golos“) scriindu despr’e cris’a financiale si „trosculu“ din Austria, dice intre altele. Nu e mai mare absurditate, decâtu unitatea Austriei. Acestu imperiu avix lipsa pentru consolidare de sedii intregi, inse indata ce s’a constituitu, unitatea a si incetatu. Ungurii desbinara in doue porfirulu Absburgicu. Cechii voiescu partea loru, polonii asemenea. Nemtii austriaci arunca primviri fratiesci asupr’a Germaniei prussificate. Poporele din Istri’a si Tirolu sunt magnetisate de Itali’a, o mare parte din Galiti’a voiesce unitatea cu Russi’a. Vistiexfi’a statului e gola. Guvernulu n’are ce umblâ după împrumuturi, căci creditulu a incetatu cu totulu, pretiulu noteloru de statu a cadiutu. Poperele Austriei seracescu, si numai judanii sunt, cari se imbogatiescu. Cu unu cuventu, e mare progressulu, celu face animalulu cellu cu doue stomachuri mistuitorie, ce se numesce Austria. — Cetitorii nostri sciu si simtiescu, că aprecîarile acestui diurnalu strainu sunt adevex’ate. (Lud. Mocsáry,) in polemic’a s’a contra fusionistului Csernatony caracterisé-. dia de minune situatiunea, candu dîce, că: Tierr’a e ruinata intru atât’a, in câtu daca ar veni Odieii din Olimpu ca se occupe fotoiurile ministeriali, nici acestia n’aru fi in stare a o salvâ. — Csei’natony sustiene necessitatea fusiunei partidei stânge cu cea drepta din consideratiunea, câ unu guvernu nou, in care ar avéa se intre si barbati oppositionali (Ghyczy, Tis’a) ar poté guvernă si administrâ mai bine. — Mocsáry iuserespunde, câ atunci ar primi si oppositiunea asupra sa i’esponsabilitatea pentru reulu ce bantué tierr’a, si nu i-ar remane in celle din urma nici macaru — onorea. (Diverse d’in cottulu Uniadorei.) După informatiunile primite d’in cottulu Uniadorei, choler’a o grassatu — de la erumperea ei — până la la augustu a. c. in 95 comune, bolnavindu-se preste totu 3069 insi, d’intre cari au muritu 1174, s’au insanetosiatu 1081 si 814 se afla si acum’a sub ingrijire medicale. In mai multe comune acestu flagellu a grassatu cu vehimintia atâtu de mai’e, in câtu a curatîtu aprope a treia parte d’intre locuitori. Câtu despre starea cholerei in oppidulu Dev’a — precum ni se relateza — acolo a cam incetatu si se mai ivescu numai ici-colo câte unu casu sporadicu, asié in câtu după una ploia buna ar fi sperantia d’a inceta cu totulu nu numai in oppidulu Dev’a, ci si in totu cottulu. E curiosu ca, după spusele mediciloru, pucini sunt, cari trecându preste cholei’a, sé nu fi capetatu langorea (tifu) — de unde unii voru a deduce, că choler’a si culege victimele numai d’un simplu popo