Federatiunea, octombrie 1873 (Anul 6, nr. 69-70)
1873-10-21 / nr. 69
romaniloru din comit. Solnocului - de - mediulocu. Diu’a de 20 Octobre fu un’a d’intre celle mai memorabile pentru totu suffletulu romanu bine semtîtoriu din acestu comitatu. Desi tempulu era nefavoritoriu, totusi in scol’a romana din Basesci se adună o cununa frumosa de intelligintia romana din giuru si de prin depărtare. Fostu-a acolo intelligintia civila romana, fost’au protopopi si preoţi, fostu-a unu numeru frumosu d’intre poporenii communei Basesci si din giuru. Teodoru Popu, protopopulu Bredului, care fu insarcinatu de împreuna cu Emericu Popu advocatu, cu conchiamarea acestei adunari, salută adunarea cu câteva cuvinte caldurose si apoi provocandu-o ca se se constituesca si depuse mandatulu. Adunarea purcediendu la constituire, alesse de presiedinte adhoc pre D. Ioane Cireseli, prof. rom. si de notariu pre D. Dr. Nichita. După ce d. presiedinte deschisse siedinti’a prin una vorbire interessanta despre insemnetatea naţionalităţii, d. Georgiu Popu luă cuventulu si tienu unu discursu poternicu propunendu infiintiarea unei reuniuni politice-nationale a romaniloru din comit. Solnocului-de-mediulocu. Din totu cuventulu acestui discursu se refflectă acea iubire sincera si adeverata ce deputatulu nostru nationalu o avu ,totu-de-un’a facia de dulcea sa naţiune si ce i-a caracterisatu totude-un’a anim’a sa nobila. Acestu discursu se primi cu entusiasmu precum si propunerea dintr’insula. Si astfelu se infientiă reuniunea politica-nationala a toturoru romaniloru din comit. Senioculuide mediulocu. Se cetiră apoi statutele, cari erau deja pregătite prin o comissiune constatatoria din domnii Teodora Popu, Emericu Popu si Dr. Nichita, si pre cari adunarea le aprobă si le primi de alle salle, epprimendu multiumita comissiunei amentite. După aceea se alesse unu comitetu centrale care, conformu statuteloru, trebe se conetee din 60 de membri, cari desi nu erau toti de faeia, totusi fure ales si prin adunarea, parte ca se fiu representate intru acestu comitetu tote trei cercurile electorale adeca Tasnadulu, Gaboulu si Cehulu Selagiului, parte cu acea firma sperantia, că nici unulu nu se va retrage de la unu officiu atâtu de necessariu si salutariu pentru naţiune. Se voru infiintia apoi sub comitete cari voru formă partile ausiriare alle comitetului centralu. De altmintrea statutele se voru tipări in 200 de essemplarie si se voru impartî prin comitatu, ca cei doritori si interessati se se pota orientă si desluci din destulla facia de acesta reuniune. In fine adunarea insarcină pre d-nii Teodoru Popu prof. si Dr. Nichita, ca alegandu-si dinsii unu locu si tempu acomodatu, se conchiame comitetulu centrale la o conferintia, si cu acestea siedinti’a se inchise. După siedintia D-lu Georgiu Popu invită tota adunarea la prandiu, unde se începu unu sîru lungu de toaste insuffletîtorie pentru naţiune si romanismu. Candu intelliginti’a eră cătra finea toasteloru, ecca unu tierranu romanu cu unu pocalu de vinu in mana si intrandu in chilia, unde era intelliginti’a, inceapu a toastă in numele poporului adunatu. Nu cugete inse nimene, că vorbirea lui eră dera întocmită după regulele oratoriei si argumentata prin documinte din istoria seu prin deduceri filosofice nu! si totusi eră mai attragatoria si mai convingatoria de câtu tote aceste, că ce in dins’a stralucit a o iubire invapaiata cătra naţiune, iubirea cea mai sincera in tota goletatea si originalitatea sa, asia precum o a plantatu in anim’a lui natur’a si mam’a naţiune. Numai o constructiune voiu reproduce din cuventarea lui si stm convinsu că va fi destula spre intarirea assertiune mele. „Daţi-ni svatu domniloru — dîsse ellu cătra intelliginti — invetiati-ne, se potemu sta si noi odata pe petiorele nostre, ca se potemu fi si noi unu neamu ca si alte neamuri intru acesta tierra“ ! Intru adeveruti saltă anima de bucuria, si sub decurgerea siedintiei, vediendu pre tieranii romani cu ce viu interesau se portau facia de tote agendele adunarei. La totu cuventulu, care nu-lu pricepeau, se scolă unulu sdu altulu si punea întrebări, incâtu adunarea vediu de bine a rogu pre d-lu presiedinte ca se se faca esplicatoriulu poporului, care apoi si esplică totu paragrafulu din statute si totu constructiunea in limb’a poporului si poporulu respundea cu indestulire: „acuma si noi scimu.“ Dovada că poporulu romanu nu e decadiutu Dovada că in peptulu lui si acum domnesce acellu entusiamu, care lu făcu in 48 că se treca apele de a notulu si se calletoresca dîile vntrege descultiu si cu malaiasiulu in spate la adunarea din Blasiu, 15 Maiu. Numai preoţii ca cei mai de aprope conducători ai poporului de si-ar împlini missiunea loru sublima cu conscientîositate, passîndu umeru la urmeru cu invetiatorii si propagandu evangeliulu dreptatei si a naţionalismului, cultura si lumina, poporulu s’ar descepta, că ce e aptu si capabilu spre desceptare. Vasiliu Criste. 271 De langa mormontulu lui lăncii. 20. Oct. 1873. „Fă bine si asceptarea.“ Candu au calcatu ungurii pre acestu pamentu i-amu primitu ca pro frați, li-amu datu locu de repausu si pane de mancatu, i-amu sprijinitu la tote intrepinderile si mișcările loru, si cu tote aceste ei, dreptu resplata voru se ne sugrume si estirpesca. Noi nu i-amu lassatu se pieră, si acum ei nu ne lassa se traimu. Comitatulu Zarandului a fostu si este mare spinu in ochii magiariloru, pentru aceea ei se folosescu de tota occasiunea spre a da lovitur’a de morte acestui comitatu. Domniloru din Pestea nu li plăcu de fostulu comite supremii Haller, pentru că nu seă destullu de bine tortură pre romani, ci nu tramissera acum pre Hessler, cu o gura câtu o siura, care se pricepe de minune la despoiare si terrore. Totu ce Dlui Hessler i plesnesce prin capu, ministeriulu approba si sanctiunedia, era vaerârile si plansorile roromaniloru nice nu le baga in seama. Dreptate nice-candu n’a fostu in tierr’a unguresca, dar asta di nice umanitate nu mai este. Pre aici tota lumea se mira, cum de M. Sa imperatulu a legatu asie mare fratîetate si are asie mare incredere in aceia, cari înainte de ast’a cu doue de iinie si diumetate s’cu rescolatu contr’a teonului si a dinastiei. Este unu lucru cam nenaturalu acestua, si pentru aceea ducemu, ca se feresca Ddieu se nu se repetiesca currendu acelle evenimentu, că ce atunci astfelu s’ar sfeti lucrurile. Frații grăniceri, cari in cursu de una suta de anni au fostu stavila cea mai poternica contra invasiuniloru, inca sunt astadi dati pre man’a ungurului, care a si inceputu a-î ademeni si imbetă cu apa rece. Inse eu li dîcu „Unitive in cugetu, unitive in semturi.“ Zarandanului...........u. assemea si sen. scol. Gradina de pomaritu e necultivata. Solutiunea inv. e 120 fl. v. a. 11. Garceiu. In Garceiu este sen. scol. assemenea si edificiu scolariu, care inse e neprovediutu cu celle necessarie. Gradin’a de pomaritu e cultivata, dr solutiunea inv. e 70 fl. v. a. 12. Dob’a mare si mica. In aceste commune scol’a lipsesce cu totulu. 13. H e re c leanu. Senatulu scol. lipsesce, edificiu scol. ar’ fi, inse e parasitu si neprovediutu cu cele necessarie. Scol’a de pomaritu e desgradita necultivata, dr solutiunea inv. e 150 fl. v. a. 14. Agiresiu-Fetindi’a. Communele Agiresiu-Fetindi’a sustienu o scola communa, au unu sen scol. care e completu si tiene siedintie regulate lunarie. Edificiulu scolariu e nou provediutu cu tote celle necessarie, si prin urmare intru tote corespundietoriu legei de invetiamentu. Gradin’a de pomaritu e prea mica, dr solutiunea inv. e 260 fl. v. a., lemne de focu si stelele cantorali. Acestea e starea scoleloru. Precum se vede, in celle mai multe locuri lipsescu senatele scolarie, va sé dîca, nu se affla prin communele nostre romane câte 9—10 omeni, cari se primesca asupra loru missiunea de-a conveni a 4, seaua 5, domineca laolalta si a se consultă asupra affaceriloru scolari. Dar nu, Cloru, nu lipsescu omenii, ci conducătorii. E una escusa acusatoria aceea de care se folosescu respectivii preoti, că adeca nimene nu voiesce a primi assupra sa missiunea de senatore scolariu. Missiunea prutului e a capacita a conduce poporulu si daca densulu nici cu 9—10 d’intre poporenii sei nu-si pote ajunge scopulu, atunci e gresutu passulu seu, cade sub acus’a de conducatoriu reu. Mi-amu propusu a vorbi si despre essamenele tienute; se revinu dar asupra acestui obiectu. Prin una ordinatiune a Dlui protopopu tractuale s’au incunnoscintiatu preotii si invetiatorii că essamenele se voru incepe in 15. Iuniu, si anume din Ortelecu. După finirea essamenului din Ortelecu, Dlu protopopu, conformu cerculariului esmissu, a mersu pentru luarea essameneloru prin communele ce facu pre vallea Bredului cătra Gibou. Essamenele din Moigradu, Bredu, Cigleanu si Prodanesci au fostu după impregiurari indestulitorie dr cellu din Creaca, din lipsa invetiatoriului abilu forte slabu. Culmea negligentiei si a indiferentismului a doveditu-o si cu asta occasiune communele Poptelecu si Firminisiu. Mergandu adeca Dlu protopopu tractuale, Mercuri in 18. Iuniu, din Gibou cu scopu de a fi do facia la essamenulu ce avea se se tiena in aceea dî in Comuna Poptelecu, se intalnesce pre drumu cu invetiatoriulu Poptelecului Ioanu Massimu, pre care lu intreba că unde merge chiaru in tempulu candu are a se tiend essamenulu. Acestua-i respunde: „me ducu in preamblare, că ce n’am nici unu lucru.“ Poftimu respunsulu unui invetiatoriu in dîu’a de essamenu facia de protopopulu seu. Dlu protopopu inaintddia in Poptelecu, merge pe la scola, acolo nici unu pruncu, merge la preutulu locale N. Farcasiu, acellua nu e acasa. Pusetiunea Dlui protopopu facia de acestu incidentu neasceptatu si-0 pote inchipui numai acellua, care i cunnosce natur’a, zelulu celu mare ce l’a avutu totude-un’a in înaintarea causei invetiamen-,tului. In fine sosesce invetiatoriulu, apoi si preutulu, cari fiindu intrebati de causa acestui incidentu condamnabilu începură a se escusă, că ei nu-su vinovaţi, ei au facutu totu ce au potutu, au datu liste de lenevire la judele communalu, care inse nu voiesce a le essecută ect. ect. Dlu protopopu face numai decătu arretare la judele processualu, care indata si tramitte essecutiune in faci’a locului pentru pedepsirea parintiloru ce nu si-au tramissu copii la scola. Essecutiunea se infacisiedia, negligentii se pedepsescu, inse tete aceste suntimanteă după ploe, pentru că an. scola espiratu si părinții negligenti preabucurosi voru retiené si pre annulu venitoriu pre fii loru de la scola d’in indemnulu că 50 cr. totusi nu sunt prea multi pentru negligintia de unu annu. Acum’a mi iau libertatea te întrebă, Die Farcasiu, că Dta ca preutu si presiedintele senatului scolariu (de cum va mai essiste acestua) din Poptelecu avut’ai cunnoscintia că nu judele communali, la care te-ai adressatu D’ta in caus’a pedepsirei negligentiloru e supremulu foru de la care se numai fie apelata? si daca da, pantru ce n’ai initîatu mai departe la judele processualm v.comite seau comit, comitatense pedepsirea negligentiloru si chiaru a judelui indiferinte? Mai încolo am onore a-ti attrage attentiunea, Die Farcasiu, asupra impregiurării, că de la unu preutu care a petrecutu 4—5 anii in o communa, cum buna-ora ai petrecutu si Dta in Poptelecu, se pote pretinde cu totu dreptulu ca aceliua se-si fi castigatu atâta incredere si autoritate înaintea poporului seu, câtu, daca nu toti, bare mu 6—7 părinți din communa se se afle, cari petrunsi de necessitatea invetiaturei se-si tramitta copii loru de buna voia la scola, si astfel iu scol’a n’ar sta totu gola. Mi se pare inse, că occupatiunile D- talle private nu-ti prea concedui a mai cugetă si la prepedit’a de scola, care, după parerea D-talle si astă nu mai are a face popi din copii, mi se pare că la arretările despre lenevire ce ti se făcu d’in partea invetiatoriului ti inchidi ochii si astupi urechiele. Suntemu acum’a la essamenulu d’in Firminisiu. Dlu protopopu, după ce fini cu Popteleculu, luă cartea cătra Firminisiu, unde lu asceptă assemine bucuria ca si in Poptelecu, că ce soiea din capulu locului, câtu de bine are se stee scol’a părintelui Grigore. Se intrămu deci si noi on lectori nitietiu in scola, ca se ne convingemu baremu că cine a fostu invetiatoriu, fost’au părintele Grigore, fost’au numitulu Mihutiu, seau dora n’a fostu nici unulu. Ajungându Dlu potopopu in Firminisiu ecca, desi se circulasse luarea essameneloru, nici părintele G. si nici M. nu-su ca’n palma, va fi cugetatu pote Dlu prota, că acuma de la 2 Iuniu se va fi conferitu postulu invetiatorescu altuia, pre care pote numai din causa că nu lu cunnosce nulu va fi afflandu, că ce si asiă de celle ce se făcu in Firminisiu nu mai scie nimene. .După o pausa cam lunga sosesce părintele G. Dlu protopopu si arreta voi’a de a merge la scola si de a vedé essamenulu, părintele G. inse indata fini tata treb’a, incunnoscien.iandu pre Dlu protopopu că nu e de a merge la scola, că ce acolo nu e nemica de veditu. Frumosu essamenu, părinte Grigore! scurtu dar’ bunu. Aci mi vine betatoriu la ochi, că pre desu-numitulu M., daca intru adeveru a fostu invetiatoriu, precum pretindea părintele G. in conferintia, pentru ce nu si-a aretatu faci’a baremu in diu’a de essamenu. Urmedia essamenulu in Nirsidu care e fîli’a părintelui G. , acestua a decursu asseminea cellui din Firminisiu, diferintia a fostu numai, că cantoru-docintele Nirsidului Teodoru Blaga, in dîu’a aceea se afflă ca dîlleriu, dussu la lucru, pare-mi-se, la judele communalu. Essamenele din cellelalte commune au fostu mai bune seau mai slabuite, după impregiurări. Inca câteva cuvinte si sum gat’a. Pre langa peccatele desfasiurate mai susu, unii preoti, pre basea că sunt directori scolari si superiori ai invetiatoriloru, mai au inca plăcerea d’a tractă cu bieții invetiatori in modulit cellu mai arrogantu si mai vetematoriu, ceea ce dă ansa la neintrellegeri sî conflicte. Rogu dreptu aceea pre collegii mei, ca se evite pre assemeni omeni, cari nu merita a mai schimbă vre-o vorba cu ei. Nu potu inchiă, fără a-mi esprime recunnoscinti’a cătra dlu protopopu Teodoru Popu, care cu tota occasiunea in controversele escate intre invetiatori si acei preoti, n’a consideratu nici candu person’a, ci numai caus’a si insemnetatea ei. In finne dechiaru, că pentru celle scrisse primescu responsabilitatea asupra mea si cu acest’a am onore a de subsemn’ă. Ioanu Iarda, fostu inv. in Agiresiu. Afaceri scolarie. Starea scoleloru din tractulu protopopescu allu Bredului — in Selagiu — si o privire preste essamenele tîenute in annulu acestua. — Fine *) — După ce vediurămu in nr. trecutu, starea deplorabile a scoleloru rom. din mai multe communităti, si dupe ce vediurămu, intre altele, si incidentulu regretabile, — poft’a de arginti a unui omu, in care baseric’a si natiunea, mai eri alalta eri candu lu vediu passîtu preste pragulu teologiei, si puneă tota speranti’a, si care acum este in stare a comitte fără scrupulu fapte antinationale, anti-religiunarie si chiaru antiumane, — se trecemu mai departe. 9 N i r si d u. In Nirsidu lipsindu edificiulu scolariu, se folosesce de scola una chilia din casa cantorala, care inse e in statulu ruinarei. Senatulu scolariu, mobilele si instrumentele de invetiamentu precum si gradina de pomaritu lipsescu cu totulu. Solutiunea inv. e 60 fl. 10. Cigani. Edificiulu scol. din Cigani fiindu că e cam intratu in pamentu, e nesanetosu. Recursite de invetiamentu sunt: *) Vedi „Fed.“ nr. t1. Conformu decisiuniloru luate in sessiunea amnuluicurinte, Societatea academica romana publica urmatoriele concursuri: E. Premiulu Zappa. Pentru cea mai buna lucrare asupr