Federatiunea, ianuarie 1874 (Anul 7, nr. 1-9)
1874-01-03 / nr. 1
Buda-Pesta. Joi, 153, Jan. 1874. Red actiunea se affla in Strat’a tragatoriului (L ö v é s z-u t c z a), Nr. 5. Scrissorile nefrancate nu se primescu decâtu numai de la correspondintii regulari ai „Federatiunii.“ Scrissori anonime nu se publica. Articlii tramisi si nepublicati se voru arde si numai la cerere espressa se retorna. Diurnalu politicu, literariu, commercialu si economicu, Appare Joi-a si Dominec’a. Pretialn de Prenumeratiune : Pre trei lune.....................3 fl. v. a. Pre siesse lune . . . . 5 „ „ „ Pre annulu intregu . . . 10 „ „ „ Pentru Romani’a : Pre an. intregu 30 Fr. = 30 Lei n. Pre 6 lune 16 „ = 16 „ „ Pre 3 — 8 „ == 8 „ „ Pentru Insertiuni : 10 cr. de linia, si 30 cr. tacs’a timbrare pentru fresce care publicatiune separate In loculu deschisu 20 cr. de linia. Unu essemplariu costa 10 cr. Nr. 1. si 2. d’in an. c. se voru tramitte la toti prenumerantii nostri cei vechi, rogâmu inse pre cei intardiati, ca sa binevoiesca a grăbi cu insinuarea, pentru că essemplarie de prisosu nu se potu tipări, apoi in casuri de intardiare, irregularitatea in speditiune nu este via’a administratiunii, ci a respectivilor DD. prenumeranti. In fine insistemu cu rogarea d’a se refui restantiele si a se sprijini diabulu, cu ce fara mediuloce sufficiente neci una întreprindere nu pote prosperă. Red. B.Pestea, 2/14.. Jan. 1874. Părinţii patriei, după plăcerile serbatoriloru gustate la caminulu si in cerculu familiare, se reintorcu unulu câte unulu in capital’a tierrei, pare că ar fi tras si cu funea, spre a succurge mai multu cu votulu, decâtu cu suatulu, la descurcarea affaceriloru publice, incurcate bine de cei ce ne governedia de 6 anii incoce... . D’in lips’a membriloru, câteva secţiuni alle camerei deputaţiloru nuripotura se urmedia cu lucrările, se spera inse, că in scurtu timpu deputaţii se voru presenta in numeru doa linu. Siedintia publica nu s’a trenutu inca, dar câte va secţiuni au inceputu lucrările, asia si commissiunile. Se vorbesce că ministeriulu vre să se proroge camer’a de la finea lunei cur. inainte, era după alta versiune, siedintiele s’ar continuă pana cătra mediuloculu lui Fauru, si apoi prorogarea s’ar face, pre timpu nedeterminatu. Ce causa pote să fi indemnatu prre ministeriu a luă refugiu la assemene mesura de inactivitate parlamentaria, si chiaru atunci, candu are cea mai imperiosa necessitate de totu sprijinulu Camerei? nu se scie inca, — pote că ferberea in sinulu partideloru nu s’a alinatu inca si d’in asta causa, ministeriulu este ingrijitu de erupitiunea unei noue crise ministeriale, — pote fi si caus’a, că va fi mirositu ceva neplacutu d’in comissiunea de 21, de la carea se ascepta scaparea; — noi inse, nu credemu, ca deputatii d’in asta comissiune, asiă precum este d’ins’a compusa, sa aiba resolutiunea d’a luă recursu la, mesure drastice, cari se ammenintie essistenti’a cabinetului actuale, neci ca aceea comissiune ar pote gasi petr’a intielleptiunii, mai allessu dupia ce părerile loru de cura partiala si nu radicala, sunt cunnoscute de mai nainte. — Daca guvernulu crede că se pote lipsi de suavturile si sprijinulu camerei, atunci in regiunile mai innalte trebue ca se agitedia lucruri de mare importantia cari inse neci intr’unu casu nu potu fi favorabile parlamentarismului, neci libertatiloru constitutionale. Faime surde cerculedia in asta privintia, că parlamentarismulu ar fi compromissumUngari’a că poporele d’in monarchi’a ostrunguresca nu ar fi majore pentru libertăţile constituţionale, si alte assemene vociferatiuni, stracurate pana si in publicitate prin acoliţii potestăţii. Aceste sunt eterne proteste alle despotismului, ce pururea le au redicatu, candu se vedeă genatu in faptele salle, ori candu credeă a fi sositu timpulu sb „catedie.“ Unii voru să scie, că nestiinti’a spre reactiune, este urmarea naturale a intimităţii intre curtea de Vienn’a si celle doue nordice. Scimu că autocratulu tuturoru Russiloru au fost cu capitanulu despotiloru europeni si cu plecarea spre guvernu personale essiste, precătu tempu voru essiste domnitori cu person’a loru inviolabile, standu preste legi, adeca nerespundietori nimenuia, nu pentru că dora ar fi „neimputabilu“ d’in simplicitate, ceea ce de altmintrea s’ar poté appleca la cei mai multi, ci puru si simplu, pentru ca legislatiunile epocei nostre in urmarea nimbului potestătii si a prejudetieloru nestirpite inca d’in creerii omeniloru, totu mai tiene scosi d’in categori’a cetatieniloru ca pre nesce fiintie preste fire, — astfelu poporele sa nu se mire, daca domnitorii constituţionali se considera pre sine ca nesce fiintie hibride, neci liliacu neci siorece, si prin urmare tindu mereu a se desface de genantele baiere constituţionale. Essemplele, — ce lumea au vediutu destulle, ba si generatiunea actuale au vediutu câte va — au doveditu, cu adunările potentatiloru in timpurile mai noue, au fostu adesea „masc’a“ sub care se ascundeă vulpeni’a politica. Cei trei imperati, altu Austriei, Prussiei si Russiei, intr’unu scurtu restimpu abié de câte va lune, se sentiescu de o data imbolditi de neastemperatulu doru d’a se revedé si imbracisiă in resiedintiele loru, spre a-si esprime imprumutatu aentiemintele loru de prea sincera amicetia si spre a assecura poporeloru salle pacea eterna cellu mai mare bunu allu omenimei. — Daca s’ar adeveri temerile celloru ce credu, că ne afflamu era in ajunulu congresseloru de principi si ministri, cari pre basea acteloru de Tropavi’a, Lublian’a si Veron’a, voru sa reconstruesca vechi’a thierarchia Europeana pentru sustienerea pacei esterne intre statele Europei, si spre sugrumarea eleminteloru revolutiunarie, ce, de câti va anni si au redicatu capetele in modu inspaimentatoriu pentru — potestate, — ar trebui sb desperâmu de progressu si civilisatiune. Dar, caile lunga ’mperatîa, ca Ddieu sb ne tîe, câ d’in poveste multu mai este .... Ce e dreptu, intrelleptiunea de statu a omeniloru ce guvernedia poporele totu mai tiene inca, ca si orbulu de gardu, la prejudetiele unei imaginatiuni consolante, dar usturice, de a consideră revolutiunea, nu de o potere politica, ci numai de unu obiectu de preveghiare politiale; cu tote acestea inse si cu tote temerile de resbelle si noua impartîre a chartei Europene, nu potemu crede in mari planuri ce s’ar fabrică ori la Petrupole, ori la Berlin, cu atâtu mai pucinu la Vienn’a, nu pentru simplicul’a causa, că in epoc’a internaţionalei, a communei, a ferberii republicane si in stadiulu de colcăire a spiritului de resbunare in Francba, autocraţii, multu pucinu linşi, prelinşi de barbieriulu constitutionale, cu anevoe s’ar appucă de lucruri asiă grelle, cari in resultatele loru s’ar intorce chiaru in contr’a potestătii, ci credemu si tienemu câ cei trei imperati sunt intru adeveru petrunsi de dorulu păcii, pre care ar cimentă-o de s’ar poté, cuvaru idraulicu, spre a se mai consolidănitiellu potestatea si auctoritatea cu grati’a loru divina, câ ce dieu, sunt destullu decompromisse. Deci noi, pentru annulu nou, prognosticâmu „pacea*, cellu pucinu câtu privesce dorintiele celloru treiimperati, remanendu, firesce, impregiurârile mai tari, decâtu vointi’a omenesca. In Romani’a se forfeca libertatea pressei, abib essîta d’in catusiele censurei, se intruduce rigore draconica, se urca globele pecuniarie, cu unu cuventu politic’a de reactiune pare ca s’au stracoratu d’in Ostrunguri’a in vecin’a Romania. Si nunemirâmu, regressulu este in plinu cursu pretotindene: Summulu Pontefice opresce a se ceti bibliele; Francha, regin’a tierreloru, initiatori’a toturoru ideiloru sublime, si-a uitatu si ea, pre unu timpu, missiunea; apoi, de ce, Domne, nu si-ar pota-o uită si unu professoriu, care, devenitu mare prin carte, cere ca aceea sa se iee d’in man’a ignorantiloru, cu ce nu merita a fi instruiti. Astă au argumentatu Dl. Titu L. Maiorescu in Camer’a României. Poporulu rom. nu intiellege beneficiulu instituim juraţii oru, pentru ca nu scie a se servi de d’insulu, prin urmare, sb i se iee.Ba, Die professoru,trebue ca poporulu sb se instruiesca mai departe, sb se deprindia spre a intiellege, era la acest’a i trebuesce timpu, ceea ce dta refusandu-i ne faci a crede, ca, decandu guvernulu te a silitu a parasi catedr’a, ai uitatu si nobil’a missiune ce mai nainte o pliniai cu demnitate, sbsperâmu câDl. profess, va reveni la convicţiunile salle celle mai bune, cam alterate prin vanitatea fotoliului ministeriale in aspecte. Annulu allu sieptele MDCCCLXXIV. n r.l —SC5. B.-Pesta. 1412 1874. Violintba si arbitriulu, terrarea si corruptiunea, tote aceste arme alle constitutionalismului ungurescu, applicate de currendu in lupta de la Panciov’a contr’a sentiului si a aspiratiuniloru naţionali n’au fostu de ajunsu pentru assecutarea resultatului doritu de împilatorii desperaţi, cari si-au luatu refugiulu la assemeni arme, si pentru aceea s’au cautatu si afflatu differite preteste futile pentru sistarea luptei mai inainte de ce li s’ar fi datu lovitur’a de morte din partea celloru ce lupta cu armele morali alle convicţiunii si consciintiei omenesci sub flammur’a dreptăţii. Una scrie electrica de asta di ni communica, cu alegerea de deputatu la Panciov’a, după lupta crâncena de aprope cinci dîile, s’a sistatu, fără nice unu resultatu, cu tote cu liniscea si ordinea nu s’a conturbatu. Pentu mai bun’a chiarificare a acestei impregiurâri, premittemu aici urmatoriele depeste telegrafice: Panciov’a, 12 Jan. — Lupt’a de alegere s’a inceputu in 9 Jan. si se continua cu vehemintia. Partit’a nationale, in frunte cu flammur’a serbesca ornata cu însemnele principatului serbescu, sosi la loculu de alegere si manifestă cu voce innalta că nu voiesce sa scia nimicu de Ungaria.Barbati de încredere serbi attaca guvernulu chiaru in loculu de alegere, asiae incâtu din caus’a acest’a alegerea s’a sistatu deja de doue ori. Tocmai in acestu momentu presiedintele alegerii se bolnavi si alegerea se sistâ de nou.— Alta scrie, totu cu dat’a de mai susu, dîce. Partit’a guvernului a cerutu tocmai in acestu momentu sistarea alegerii de orace partit’a nat.tiene închişi in locuri ascunse una mulţime de alegatori de ai partitei guvernului. Unu barbatu de încredere din partea nationaliloru dede cu pumnulu in mesa, chiaru in localitatea de alegere, si strigă câtva alegatorii din partit’a guverniului „Tristu si dorerosu pentru unu poporu, care traesce sub unu assemene guvernu.“ — Fruntasii din trei communitati serbesci si romanesci, cari au votatu pentru Polit, au venitu in clubulu deakistiloru si au dechiaratu, câ la eventual’a alegere noua dinsii voru votă pentru camdidatulu guvernialu, de-orace s’au convinsu, câ Omladina a abusatu amaru de încrederea loru. Pana acum partit’a guverniului este victoriosa, inse pote se succumbe in urm’a atâtoru vessuri. Din tote aceste guvernulu pote se veda, câ nu este altu mediulocu, de câtu sistarea alegerii. In aceste inspaimantatorie colori descriu creaturele desperate alle guvernului actulu de alegere din Panciova. Inse totu omulu pote sa veda, ca alarmarea a mersu tare departe preste limitele adeverului. Mintiunea si falsitatea sunt asile de evidentu espresse in acesta alarmare rusînosa, pre câtu de evidenta si sigura eră sl fia si caderea celloru ce prin ammenintiâri de tota natur’a, prin promissiuni desierte si si corruptiune scârba sa prevestescu fericirea poporeloru. Inse, unde iubirea de naţiune si aderinti’a câtra sântele drepturi alle fiacarui poporu au prinsu radecine si au ajunsu la validitate consola, acolo opintirile usurpatoriloru si viclenele uneltiri alle despotismului de soiu asiaticu, nice candu nu voru poté sa triumfe. E drastica tiraliana, agera spad’a despotismului, iuse cu tote aceste trebue sa se moia in cerbicele salle si sa se franga de stinc’a adeverului si a dreptății eterne. Inse guvernulu a luatu de bani buni aceste sciri alarmatorie, cari tradedia impotriti’a partitei ce cu totu pretiulu voiesce a domni, si a sistatu alegerea, crediendu ca prin acesta procedura de fortia si arbitriu va poté să evite rusinos’a cădere ce-lu asceptă. Nu se tema inse, câ insult’a si injuri’a făcute mieloru de alegatori, cari si-au sacrificatu in daru dîrlele de lucru si s’au espusu frigului si neodihnei numai ca să-si pota esserce dreptulu sublimu de care se bucura cetatienulu unui statu constitutionalu, nu voru remane impunite si neresbunate. Nu ne indoimu, ca pana la nou’a alegere guvernulu va caută, ca prin terrorismu si persecutiuni sa-si assecure triumfulu, inse totu-odata nutrimu firm’a sperantia, ca in momentulu supremu sil’a si volnicia va trebui să sufferia naufragiulu meritatu si caderea de atunci va fi indoitu mai rusînosa ca cea de asta-di. Chiaru reporterii din ceat’a guvernamentaliloru dîcu, cu liniscea si ordinea nu s’au conturbatu, si cu tote aceste actulu de alegere s’a sistatu. Una assemene procedere facia cu diece mii de alegatori este una formale provocare la inimicitie, este manusi’a arruncata de guvernu infaci’a cetatieniloru statului. Astfelu standu lucrulu nu ne mirămu de cuvintele bărbatului de încredere din partea nationaliloru romani si serbi, ci unindu-ne cu ellu ducemu si noi, ca este tristu si dorerosu pentru unu poporu a trai sub unu assemene guvernu. Daca domnii, cari invertu in mani cu atâta temeritate flagelulu fortiei, nu tiemu conjudecatu de sioptele animeloru loru negre si inveniante de urra si reutate, atunci cine pote sta bunu, ca nu mane are sa fia acea de fatale, in care împilatorii seculari, trassi înaintea tribunalului poporului suveranu, voru avea da sama de faptele nesocotintiei loru.