Federatiunea, ianuarie 1874 (Anul 7, nr. 1-9)

1874-01-03 / nr. 1

Buda-Pest­a. Joi, 15­3, Jan. 1874. Red actiunea se affla in Strat’a tragatoriului (L ö v é s z-u t c z a), Nr. 5. Scrissorile nefrancate nu se primescu decâtu numai de la correspondintii re­gulari ai „Federatiunii.“ Scrissori anonime nu se publica. Articlii tra­­misi si nepublicati se voru arde si nu­mai la cerere espressa se retorna. Diurnalu politicu, literariu, commercialu si economicu, Appare Joi-a si Dominec’a. Pretialn de Prenumeratiune : Pre trei lune.....................3 fl. v. a. Pre siesse lune . . . . 5 „ „ „ Pre annulu intregu . . . 10 „ „ „ Pentru Romani’a : Pre an. intregu 30 Fr. = 30 Lei n. Pre 6 lune 16 „ = 16 „ „ Pre 3 — 8 „ == 8 „ „ Pentru Insertiuni : 10 cr. de linia, si 30 cr. tacs’a timbrare pentru fresce­ care publicatiune sepa­rate In loculu deschisu 20 cr. de linia. Unu essemplariu costa 10 cr. Nr. 1. si 2. d’in an. c. se voru tramitte la toti prenumerantii nostri cei vechi, rogâmu inse pre cei intardiati, ca sa binevoiesca a grăbi cu insinuarea, pentru că essemplarie de prisosu nu se potu tipări, apoi in casuri de intardiare, irregularitatea in speditiune nu este via’a administratiunii, ci a respectivilor­ DD. prenumeranti. In fine insistemu cu rogarea d’a se refui restantiele si a se sprijini diab­ulu, cu­ ce fara mediuloce sufficiente neci una întreprindere nu pote prosperă. Red. B.­Pestea, 2/14.. Jan. 1874. Părinţii patriei, după plăcerile ser­­batoriloru gustate la caminulu si in cer­­culu familiare, se reintorcu unulu câte unulu in capital’a tierrei, pare că ar fi tras si cu funea, spre a succurge mai multu cu votulu, decâtu cu suatulu, la descurcarea affaceriloru publice, incur­­cate bine de cei ce ne governedia de 6 anii incoce.­­.. . D’in lips’a membriloru, câte­va sec­ţiuni alle camerei deputaţiloru nuripotura se urmedia cu lucrările, se spera inse, că in scurtu timpu deputaţii se voru presenta in numeru do­a linu. Siedintia publica nu s’a trenutu inca, dar câte­ va secţiuni au inceputu lucrările, asia si commissiunile. Se vorbesce că ministe­­riulu vre să se proroge camer’a de la finea lunei cur. inainte, era după alta versiune, siedintiele s’ar continuă pana cătra mediuloculu lui Fauru, si apoi prorogarea s’ar face, pre timpu nedeter­­minatu. Ce causa pote să fi indemnatu prre ministeriu a luă refugiu la assemene mesura de inactivitate parlamentaria, si ch­iaru atunci, candu are cea mai impe­­riosa necessitate de totu sprijinulu Ca­merei? nu se scie inca, — pote că ferberea in sinulu partideloru nu s’a alinatu inca si d’in asta causa, mi­­nisteriulu este ingrijitu de erupitiunea unei noue crise ministeriale, — pote fi si caus’a, că va fi mirositu ce­va nepla­­cutu d’in comissiunea de 21, de la ca­­rea se ascepta scaparea; — noi inse, nu credemu, ca deputatii d’in asta comis­­siune, asiă precum este d’ins’a compusa, sa aiba resolutiunea d’a luă recursu la, mesure drastice, cari se ammenintie es­­sistenti’a cabinetului actuale, neci ca aceea comissiune ar pote gasi petr’a in­­tielleptiunii, mai allessu dupia ce păre­rile loru de cura partiala si nu radicala, sunt cunnoscute de mai nainte. — Daca guvernulu crede că se pote lipsi de suav­turile si sprijinulu camerei, atunci in regiunile mai innalte trebue ca se agi­­tedia lucruri de mare importantia cari inse neci intr’unu casu nu potu fi favo­rabile parlamentarismului, neci liberta­­tiloru constitutionale. Faime surde cer­­culedia in asta privintia, că parlamen­­tarismulu ar fi compromissum­Ungari’a că poporele d’in monarchi’a ostrungu­­resca nu ar fi majore pentru libertăţile constituţionale, si alte assemene vocife­­ratiuni, stracurate pana si in publicitate prin acoliţii potestăţii. Aceste sunt eterne proteste alle despotismului, ce pururea le au redicatu, candu se vedeă genatu in faptele salle, ori candu credeă a fi so­­situ timpulu sb „catedie.“ Unii voru să scie, că nestiinti’a spre reactiune, este urmarea naturale a intimităţii intre cur­tea de Vienn’a si celle doue nordice. Scimu că autocratulu tuturoru Russi­­loru au fost cu capitanulu despotiloru eu­ropeni si cu plecarea spre guvernu per­sonale essiste, precătu tempu voru essiste domnitori cu person’a loru inviolabile, standu preste legi, adeca nerespundietori nimenui­a, nu pentru că dora ar fi „neimputabilu“ d’in simplici­tate, ceea ce de altmintrea s’ar poté appleca la cei mai multi, ci puru si simplu, pentru ca legislatiunile epocei nostre in urma­rea nimbului potestătii si a prejudetie­­loru nestirpite inca d’in creerii omeni­­loru, totu­­ mai tiene scosi d’in categori’a cetatieniloru ca pre nesce fiintie preste fire, — astfelu poporele sa nu se mire, daca domnitorii constituţionali se con­sidera pre sine ca nesce fiintie hibride, neci liliacu neci siorece, si prin urmare tindu mereu a se desface de genantele baiere constituţionale. Essemplele, — ce lumea au vediutu destulle, ba si generatiunea actuale au vediutu câte­ va — au doveditu, cu adu­nările potentatiloru in timpurile mai noue, au fostu adesea „masc’a“ sub care se ascundeă vulpeni’a politica. Cei trei imperati, altu Austriei, Prussiei si Russiei, intr’unu scurtu restimpu abié de câte­ va lune, se sentiescu de o data imbolditi de neastemperatulu doru d’a se revedé si imbracisiă in resiedintiele loru, spre a-si esprime imprumutatu aentiemin­tele loru de prea sincera amicetia si spre a assecura poporeloru salle pacea eterna cellu mai mare bunu allu omenimei. — Daca s’ar adeveri temerile celloru ce credu, că ne afflamu era in ajunulu con­­gresseloru de principi si ministri, cari pre basea acteloru de Tropavi’a, Lu­­blian’a si Veron’a, voru sa reconstruesca vechi’a thierarchia Europeana pentru sustienerea pacei esterne intre statele Europei, si spre sugrumarea eleminte­­loru revolutiunarie, ce, de câti­ va anni si au redicatu capetele in modu inspai­­mentatoriu pentru — potestate, — ar trebui sb desperâmu de progress­u si ci­­vilisatiune. Dar, caile lunga ’mperatîa, ca Ddieu sb ne tîe, câ d’in poveste multu mai este .... Ce e dreptu, intrelleptiunea de statu a omeniloru ce guvernedia poporele totu mai tiene inca, ca si orbulu de gardu, la prejudetiele unei imaginatiuni conso­­lante, dar usturice, de a consideră re­­volutiunea, nu de o potere poli­tica, ci numai de unu obiectu de preveghiare politiale; cu tote acestea inse si cu tote temerile de res­­belle si noua impartîre a chartei Euro­pene, nu potemu crede in mari planuri ce s’ar fabrică ori la Petrupole, ori la Berlin, cu atâtu mai pucinu la Vienn’a, nu­ pentru simplicul’a causa, că in epo­­c’a internaţionalei, a communei, a fer­­berii republicane si in stadiulu de col­căire a spiritului de resbunare in Fran­cba, autocraţii, multu pucinu linşi, pre­linşi de barbieriulu constitutionale, cu anevoe s’ar appucă de lucruri asiă grelle, cari in resultatele loru s’ar intorce chiaru in contr’a potestătii, ci credemu si tie­­nemu câ cei trei imperati sunt intru ade­­veru petrunsi de dorulu păcii, pre care ar cimentă-o de s’ar poté, cuvaru idrau­­licu, spre a se mai consolidănitiellu po­­testatea si auctoritatea cu grati’a loru divina, câ­ ce dieu, sunt destullu decom­­promisse. Deci noi, pentru annulu nou, pro­­gnosticâmu „pacea*, cellu pucinu câtu privesce dorintiele celloru treiimperati, remanendu, firesce, impregiurârile mai tari, decâtu vointi’a omenesca. In Romani’a se forfeca libertatea pressei, abib essîta d’in catusiele censu­­rei, se intruduce rigore draconica, se urca globele pecuniarie, cu unu cuventu politic’a de reactiune pare ca s’au stra­­coratu d’in Ostrunguri’a in vecin’a Ro­mania. Si nunemirâmu, regressulu este in plinu cursu pretotindene: Summulu Pontefice opresce a se ceti bibliele; Francha, regin’a tierreloru, initiatori’a toturoru ideiloru sublime, si-a uitatu si ea, pre unu timpu, missiunea; apoi, de ce, Domne, nu si-ar pota-o uită si unu professoriu, care, devenitu mare prin carte, cere ca aceea sa se iee d’in man’a ignorantiloru, cu­ ce nu merita a fi in­struiti. Astă au argumentatu Dl. Titu L. Maiorescu in Camer’a României. Popo­­rulu rom. nu intiellege beneficiulu insti­tuim juraţii or­u, pentru ca nu scie a se servi de d’insulu, prin urmare, sb i se iee.Ba, Die professoru,trebue ca poporulu sb se instruiesca mai de­parte, sb se de­­prindia spre a intiellege, era la acest’a i trebuesce timpu, ceea ce dta refusandu-i ne faci a crede, ca, decandu guvernulu te a silitu a parasi catedr’a, ai uitatu si nobil’a missiune ce mai nainte o pliniai cu demnitate, sbsperâmu câDl. profess, va reveni la convicţiunile salle celle mai bune, cam alterate prin vanitatea foto­­­­liului ministeriale in aspecte. Annulu allu sieptele MDCCCLXXIV. n­ r.l —SC5. B.-Pesta. 1412 1874. Violintba si arbitriulu, terrarea si corruptiunea, tote aceste arme alle con­stitutionalismului ungurescu, applicate de currendu in lupt­a de la Panciov’a contr’a sentiului si a aspiratiuniloru na­ţionali n’au fostu de ajunsu pentru assecutarea resultatului doritu de îm­pilatorii desperaţi, cari si-au luatu refu­­giulu la assemeni arme, si pentru aceea s’au cautatu si afflatu differite preteste futile pentru sistarea luptei mai inainte de ce li s’ar fi datu lovitur’a de morte din partea celloru ce lupta cu armele morali alle convicţiunii si consciintiei omenesci sub flammur’a dreptăţii. Una scrie electrica de asta­ di ni communica, cu alegerea de deputatu la Panciov’a, după lupta crâncena de aprope cinci dîile, s’a sistatu, fără nice unu resultatu, cu tote cu liniscea si or­dinea nu s’a conturbatu. Pentu mai bun’a chiarificare a ace­stei impregiurâri, premittemu aici ur­­matoriele depeste telegrafice: Panciov’a, 12 Jan. — Lupt’a de alegere s’a ince­putu in 9 Jan. si se continua cu ve­­hemintia. Partit’a nationale, in frunte cu flammur’a serbesca ornata cu în­semnele principatului serbescu, sosi la loculu de alegere si manifestă cu voce innalta că nu voiesce sa scia nimicu de Ungaria.Barbati de încredere serbi attaca guvernulu chiaru in loculu de alegere, asiae incâtu din caus’a acest’a alegerea s’a sistatu deja de doue ori. Tocmai in acestu momentu presiedintele alegerii se bolnavi si alegerea se sistâ de nou.— Alta scrie, totu cu dat’a de mai susu, dîce. Partit’a guvernului a cerutu toc­mai in acestu momentu sistarea alegerii de­ ora­ce partit’a nat.­tiene închişi in locuri ascunse una mulţime de alegatori de ai partitei guvernului. Unu barbatu de încredere din partea nationaliloru dede cu pumnulu in mesa, chiaru in localitatea de alegere, si strigă câtva alegatorii din partit’a guverniului „Tristu si dorerosu pentru unu poporu, care traesce sub unu assemene gu­vernu.“ — Fruntasii din trei communi­­tati serbesci si romanesci, cari au vo­­tatu pentru Polit, au venitu in clubulu deakistiloru si au dechiaratu, câ la even­­tual’a alegere noua dinsii voru votă pen­tru camdidatulu guvernialu, de-ora­ce s’au convinsu, câ Omladina a abusatu amaru de încrederea loru. Pana acum partit’a guverniului este victoriosa, inse pote se succumbe in urm’a atâtoru ves­­suri. Din tote aceste guvernulu pote se veda, câ nu este altu mediulocu, de câtu sistarea alegerii. In aceste inspaimantatorie colori de­scriu creaturele desperate alle guvernu­lui actulu de alegere din Panciov­a. Inse totu omulu pote sa veda, ca alarmarea a mersu tare departe preste limitele ade­­verului. Mintiunea si falsitatea sunt asile de evidentu espresse in acesta alarmare rusînosa, pre câtu de evidenta si sigura eră sl fia si caderea celloru ce prin am­­menintiâri de tota natur’a, prin promis­­siuni desierte si si corruptiune scârba sa prevestescu fericirea poporeloru. Inse, unde iubirea de naţiune si aderinti’a câtra sântele drepturi alle fia­carui po­poru au prinsu radecine si au ajunsu la validitate consola, acolo opintirile usur­­patoriloru si viclenele uneltiri alle des­potismului de soiu asiaticu, nice candu nu voru poté sa triumfe. E drastica ti­­raliana, agera spad’a despotismului, iuse cu tote aceste trebue sa se moia in cer­­bicele salle si sa se franga de st­inc’a adeverului si a dreptății eterne. Inse guvernulu a luatu de bani buni aceste sciri alarmatorie, cari tradedia impotriti’a partitei ce cu totu pretiulu voiesce a domni, si a sistatu alegerea, cre­­diendu ca prin acesta procedura de for­­tia si arbitriu va poté să evite rusinos’a cădere ce-lu asceptă. Nu se tema inse, câ insult’a si injuri’a făcute mieloru de alegatori, cari si-au sacrificatu in daru dîrlele de lucru si s’au espusu fri­gului si neodihnei numai ca să-si pota esserce dreptulu sublimu de care se bu­cura cetatienulu unui statu constitutio­nal­u,­­ nu voru remane impunite si neresbunate. Nu ne indoimu, ca pana la nou’a alegere guvernulu va caută, ca prin terrorismu si persecuti­uni sa-si as­­secure triumfulu, inse totu-odata nutri­­mu firm’a sperantia, ca in momentulu supremu sil’a si volnicia va trebui să sufferia naufragiulu meritatu si caderea de atunci va fi indoitu mai rusînosa ca cea de asta-di. Chiaru reporterii din ceat’a guverna­­mentaliloru dîcu, cu liniscea si ordinea nu s’au conturbatu, si cu tote aceste ac­tulu de alegere s’a sistatu. Una assemene procedere facia cu diece mii de alegatori este una formale provocare la inimicitie, este manusi’a arruncata de guvernu in­­faci’a cetatieniloru statului. Astfelu stan­du lucrulu nu ne mirămu de cuvintele bărbatului de încredere din partea na­­tionaliloru romani si serbi, ci unindu-ne cu ellu ducemu si noi, ca este tristu si dorerosu pentru unu poporu a trai sub unu assemene guvernu. Daca domnii, cari invertu in mani cu atâta temeritate flagelulu fortiei, nu tiemu conjudecatu de sioptele animeloru loru negre si inveniante de urra si reu­­tate, atunci cine pote sta bunu, ca nu mane are sa fia acea de fatale, in care împilatorii seculari, trassi înaintea tri­bunalului poporului suveranu, voru ave­a da sama de faptele nesocotintiei loru.

Next