Federatiunea, ianuarie 1874 (Anul 7, nr. 1-9)
1874-01-13 / nr. 4
Sennyei in discursulu sbu d’in camera, rostitu cu occasiunea desbateriloru gener. a supr’a bugetului, scapasse unu singuru cuventu „despre renunciarea la unele idee favorite“ — prin care se creded a fi facutu allusiune la dragalasii de bonvedi— si fu de ajunsu ca sl-si atîtie cărbuni in capu; de atunci, patîtulu, protestă innaltu in commiss. de 21. că se lapeda de sa'an’a si că nu insedia de locu a cassa nădragii cei roșii. Asia si D. Lonyai, care n’au remin ciatu inca la sperarea d’a reveni la potere si la gestefturi. Nemicu mai lesne, decâtu ecuilibrarea bugetulu', ."est’a o sciu toti membrii commissiunii, o scie bine ministeriulu si o sciu toti deputatii, numai vointi’a firma lipsesce a duce si a essecuta: „erogatiunile sb nu esceda neci cu unu banu veniturile“ acest’a este singurulu remediu d’a face sb incete de odata deficitulu. Dar cum să se sistedie de odata erogatiunile, cari se credu a fi devenitu indispensabile? Asia argumentedia ministeriulu, asia dicu, după ei, toti aderintii lui si asia toti Cei ce aspirandu la potere prevedu,că neci densii nu voru poté sista multe d’in erogatiunile, ce in cursu de anni s’au facutu nu numai stationarie, ci au si crescutu progressivu ; deci ministeriulu propune: reducerea progressiva, adeca mesure de jumetate, inse prin reductiuni partiali scopulu nu se ajunge, deficitulu remane, noue împrumuturi deveniti era indispensabili, prin urmare suntemu mai totu acolo unde am fostu. Aici se cere cura radicala, fără care tierr’a nu va scapă de ruina. Vomu vedé ce va mai face si comissiunea de 21. — Noi d’in parte-ne nu vomu inceta a strigă „Cura radicale!“ „Neci unu banu de erogatiune preste sumin’a venituriloru!“ Numai estumodu se pote înlătură pendulu ce amenintia cu ruina tierr’a si pre guvernatorii ei. Erogatiunile superflue trebue sistate fără indura-ie, asia putredulu, ne trebniculu institutu de trantori sub nume de comiti supremu, trebue cassatu , legiunea functionariloru redussa de nu la diumetate, cellu puciuu cu a treia parte, curtea de compturi, acesta superfetatiune burocratica, carea fără neci unu folosu practicu, consume 200 000 fl. pre totu annulu, ceea ce representa unu capitalu immensu, assemene trebue cassata. Fiasce care ministeriu are essactoratulu seu, aceste unite iotr’unu centru, cu pucine spese, ar face totu aceea ce face adi curtea de compturi, care s’au infiintiatu cu scopu ca să vedia in cărțile guvernului, dar nu vede si nu va vede neci odata d’in cause binecuventate; s’a infiintiatu totodată pentru a ingrassiă si a ingrossiă lenea camerei deputatiloru, precandu numai acestea si anume oppositiunea ei [este chiamata a vedé in cărtile ministeriului, de joca tălsu, ori ba? D’in sinulu camerei sa se alega spre acestu scopu commissiuae permaninte, carea sb essamine socotelele guvernului, adeca sa lucre camera precum nu lucredia. Mai departe, bulevardisarea capitalei sa se sistedie numai decâtu. Mai mare pungasîa decâtu acesta întreprindere nefericita n’au potutu sa se faca pentru a se scote banii d’in pung’a saraciloru contribuabili. S’a mancatu 24 mill, si s’au facutu aprope nemica si ceea ce s’a facutu nu este in folosulu tierrei, dar este in folosulu partea celloru ce a mancatu diumetate d’in acea summa mare, mai nainte d’a se termină lucrările si inca mai voru sa cera tierrei alte summe, ca sa mai aiba de unde mancă, dar sa-si puna poft’a in curiu, căci nu potemu crede, ca Ddieu sb fia luatu mintea deputatiloru spre a mai votă assemene bani de preda. — Aceste le insîraramu spre a indegetă cum se poté si cum trebue a se initiă cur’a cea radicala; era de alta parte ministeriulu sb caute a ridică productiunea tierrei si a intreprinderiloru pentru cari s’a spesatu atâtua spurca de banu. Asia despre a mai usioră sarcin’a ce impune tierrei garanti’a cărtiloru ferrate d’in Transilvani’a, sa nu insiste ministeriulu la 5 functiuni de odata, punendu stupid’a alternativa ingantata sau 5, au neci un’a,“ ci sa se multiumesca deocamdată cu doue, seau chiaru si cu un’a, lassandu celle-lalte timpului, care deslega mai bine cestiunile si anume celle commerciali, decum pote inganfarea imperiosa a unoru diplomati, cari afflandu-se in apogeulu marirei credu, că voru domni cu lumea si prin urmare că si potu impune vointi’a loru altoru a, pre carii considera mai nepotintiosi, decâtu ca si catedie a se oppune insolentiei, ori ca sl pretiues ca mai presusu imeressele patriei loru, decâtu celle materiali ori personali alle loru proprie. Vomu avéa occasiuni destulle a mai reveni asupr’a acestei cestiuni, — asta data inchiamu adaugandu câteva cifre d’in propunerile bugetario ce ministeriulu au facutu pre anii 1875 — 1876—1877, înainte, si cari le-a substernutu la comisa, de 21, ca aceste a se vedia in ce modu crede ministeriulu a impucină deficitulu. Pre cei trei anni erogatiuni ordinarie, summ’a t. 214.306,387. Perceptiuni ordenarie pre trei anni, summ’a tot. 204.532,536. D’in acestea se scade economiele si pluaulu d’in reform’a dăriloru pre cei trei anni, de trei ori câte — 12.608,905. Remane deficitu neacoperitu, pre an. 1875 — — 21.030,202. „ „ 1876 — - — 14.76409 60. „ „ 1377 — - — 12.648,470. Va se dîca tota sciinti’a economiei de statu a ministeriului nu se estinde mai de parte decâtu, in casulu cellu mai bunu, — firesce daca s’ar adeveri si acest’a, — d’a reduce progressivu erogatiunile annuali astfelu, ca deficitulu triennale de 87 millione se se impucine pana la 58 mill, adeca tota sciinti’a ministeriale se reduce la espedientulu d’a face mai pucine detorie, dar totusi a continuă cu eile, si la neinsemnat’a economia de 29 mill, acest’a inca in cursu de trei anni. Frumosîca summa, dar quid hoc ad tantam silim ? Ce va fi cu celle 58 millione? De unde si cum se voru accoperi? Prin nouo si noue împrumuturi. Dar cum se voru plati celle vechie? Candu tote averile statului sunt dejă opemnorate dar creditulu inca inceta pentru unu statu ce nu mai are bunuri disponibili, dar . . . ce se mai insîrămu: Diosu! cu acestu ministeriu si diosu! cu ori care nu s’ar resolve fara siovaire, asista indata totu deficitulu, pentru că altu mediulocu de scapare nu mai este, era cellu ce nu vre mediulocele, nu vre neci scopulu. Cu carpiturele nu se face lucru mare. Ne tememu forte că neci comiss. de 21, neci majoritatea camerei nu voru avé resolutiunea barbatesca d’a se appucă de cur’a radicala, ci se voru multiumi cu carpiturele si peteeiturele ministeriale, pana candu cutitulu va ajunge la ossu, atunci inse va fi tardîu era cei vinovați cu complicii loru d’inpreuna voru merită, ca tierr’a se-i alunge ca pre nesce omeni incapabili si se arrunce după ei cu bal . . . . Recerintie straordinarie, pre an. 1875 — — — 29.589,106. „ „ 1876 — — — 23.222,816. „ „ 1877 — — — 20.595,826. Perceptiuni straordinarie pre an. 1875 — — — 5.723,129. „ „ 1876 — — — 5 122,081. „ „ 1877 — — 5.115,581. Deficitulu totalu pre an. 1875 — — — 33.639,108. „ „ 1876 — — 27.373,866. „ „ 1877 — — 25.257,376. tierr’a cea mai înaintata a Austriei, eu miam spusu motivele, că: poporulu a avutu assemenea se sufferia ca si noi, că tierra acest’a e aprope egale in mărime cu Transilvani’a, inse mai pucinu fruptifera din natura, că populatiunea ei si adîsta sub assemenea pressiune ca si romanii si se mai adaugu că singuru m’amu convinsu de vieti’a cea trista a muncitoriului, ba in annulu 1860/1 am vediutu cu ochii cum lancediu poporulu — mai alessu muntenii — de fume, asta din adeveru positiunea cea trista s’a schimbatu, că si populatiunea potemniei si castiga, de si totu aceea populatiune a avutu multu se sufferia in tempulu lupteloru la annulu 1866. Boemi’a înainte de 48 eră lipsita de invetiamentu agricolu ca si Transilvani’a; asta dî inse are: scole de agricultura de allu II. gradu doue, de gradulu III. siepte, de gradulu IV. cinci scole practice, cari sunt in legătură cu invetiamentulu elementariu. Pentru ramuri de agricultura in specia sunt urmatoaiele scole, pentru silvicultura 1; pentru pomaritu, gradinaritu si vinicultura 2 scole, după aceea se mai propune agricultur’a in 420 scole, pomaritulu in 444, cultur’a albineloru in 360, si cultur’a vermiloru de melasa in 219 scole, prin urmare in Boemi’a se professedia invetiamentulu agricolu in 17 scole speciale si in 1,443, alte scole. — In Transilvani’a sunt 3 scole de agricultura, sassesci, de gradulu III. si un’a unguresca de gradu II. si acestea inca de currendu infiintiate prin urmare nu sunt inca destullu de bine organisate. Era in cellelalte scole superiore precum sunt academi’a, gimnasie, liceuri, seminarie, pre câtu sciu eu, nu se propune nimica d’in agricultura. — Inse de sub absolutismulu nemtiescu s’au fostu ordonatu a se propune agricultur’a (mai alessu pomaritululu, cultur’a albineloru si a vermiloru de metasa), inse raru se va găsi scola, care ar’ correspunde in deplinu acestei chiamuri, afara dora de pucine scole sassesci. Noi Romanii in specie ce avemu ? n e oe un’a scola speciala de agricultura! — si neci intr’o alta scola nu se propune ceva seriosu despre acestu ramu de atât’a importantia, ba in scolele, in cari se propuneă economi’a si mai alessu pomaritulu si stuparitulu pre tempulu când neci la nemti nu erau asia bine organisate, ca degeneratu. Boemi’a avea înainte de 1848, un’a singura associatiune de agricultura, 2 reuniuni pentru gradinaritu si pomaritu; un’a pentru cultur’a hemeiului; si un’a pentru prăsirea cailoru, asta-dî mai are prelanga acestea inca 81 associatiuni si reuniuni; si mai are pentru uneleramuri in specie si anume: pentru silvicultura 2; pentru gradinaritu si pomaritu 1; pentru cultur’a hemeiului 2, pentru cultur’a albineloru 15; pentru cultur’a vermiloru de metasa 6, pentru redicarea culturei finului 1 reuniune si 1 clubu economicu. Inse acuma, Boemi’a are una associatiune generala, 81 associatiuni economice ma mice si 32 reuniuni s. a. In Transilvani’a după cum sciu nu essiste neci un’a associatiune speciala de agricultura. Sassii au una societate generala si mai multe reuniuni sub numirea „Landesculturverein“ inse in specie pentru agricultura, neci un’a. Ungurii assemenea au mai multe associatiuni, inse in specia pentru agricultura, numai unu clubu. — Romanii au un’a singura societate generala cu 22 reuniuni. Societatea si reuniunile au de scoput „cultur’a poporului romanu.“ In privinti’a invetiamentului in genere si pentru incuragiarea meserieloru a lucratu cu mare activitate, pucinu a facutu in privinti’a agriculturei in specia. După câtu mi-e cunnoscutu societatea a inceputu si in asta privini’a activitatea sa, si înainte cu câtiva anni a si escrissu unu concursu pentru edarea Unei cârti de agricultura. Facia cu progressulu ce s’a facutu in Boemia. Romanii, potu dîce, n’au facutu nimic ’ a. Totu prin date se cuvine se documentămu, că prin desvoltarea sciintieloru, prin immultirea intrellegintiei cu cunnoscintie agrcole, productiunea s’a maritu. Statistic’a nu arreta proportiunea despre folosirea pamentului si anume : in Bohomi’a in Transilvania aratare 428.64 mii. p. 140.61 m. p. vinie 0.31 „ „ 10.26 „ „ jenatia si gradina 98.98 „ „ 68.43 „ „ pasciuni 68.40 „ „ 62.46 „ „ păduri 263.88 „ „ 503.34 „ „ diff. alte culture 1.21 „ „ pamentu nefolositu 41.45 „ „ 269.69 „ „ Spre scurtare vomu amenti numai productiunea pamenturiloru aratorie si ca se potemu face assemenarea, luandu unu pretiu scadintu intre productiunea Bohemiei si a Transilvaniei mai cu inlesnire vomu preface tote in bani. 322 Invetiamentum adultiloru. Scaunulu scol. d’in Pestea, Rafflandu, că ministrulu instrucţiunii publice, d’in motive economice, ar fi suspinsu instrucţiunea adultiloru si că ar fi stersu insusi d’in bugetulu sau summ’a de 60.000 fl. affectata spre acestu scopu pentru essercitiulu auriului 1874. — au adressatu ministrului rogarea, ca să revoce suspinderea instrucțiunii adultiloru care si pana acum au datu resultate imbucuratorie, cari cumpenescu mai multu decâtu summa ce se spesedia. Concusulu scaunului essî la publicitate si diamele incepura, cu totu dreptulu, a reclamă in favorea instrucțiunii adultiloru, imputandu ministrului economi’a rbu applicata, cu cea economisă chiaru la instrucţiune, care adduce carnete indieciie si a economisă o summulitia, precandu millione se spesedia pre alte scopuri neproductive, este: a fi eftinu la farina A scumpu la territie. Ministrulu prin unu communicatu in foi’a off. respunde , că n’au stersu summ’a de 60,000 fl, ci d’in contr’a aceea s’a luatu in bugetu pre scopulu amintitu si camer’a au si votatu-o, inse , fiindcă pentru essercitiulu armului 1873, se votasse, totu pre acellu scopu 70,000 fl. dar d’in causa, că invetiamentulu adultiloru luasse astfelu de dimensiuni, câtu nu numai celle 70 de mii se spesara, ci socotelele d’in Aprile a. tr. substernute ministrului mai arretara unu supererogatu de 55,00 fl. care nu s’au platituinca invetiatoriloru. Acesta restantia, dîce ministrulu, trebue neapperatu sa se platesca invetiatoriloru cu inceputulu arinului cur, si astfelu, platindu-se restantiele aceste, cu celle 5000 ce mai remanu, cari inca sunt dejă in Novembre si Decembre 1873, totu pentru acellu scopu cuprinse, noulu cursu de instructiune nu se pote incepe. Cu aceste tote inse, adauge ministrulu, invetiamentulu adultiloru se va incepe in tota intemplarea in Octobre 1874, si numai acum in lunele Jan. Febr. si Martiu va pausă. Acest’a este, inchiata ministrulu, caus’a sistării trilunari a instrucţiunii adultiloru si inca astfelu de causa, ce, pentru că „necessitas frangit legem“ nu s’a potutu inlatură. — Conformu assiomei „audiatur et alter’a pars“ dederămu si respunsulu ministrului, ca ceti torii noștri se potu judecă in cunnoscintia de causa asupr’a stării lucrului si vediendu că intru adeverii lipsă este mai tare decâtu vointi’a omului, fia chiaru si ministru, se absolva pre D. Trefort de peccatulu d’a fi nesocotitu pentru trei lune d’in estu annu invetiamentulu adultiloru. — Summele affectate pana acum in bugetu voru deveni d’in annu inannu totu mai insufficiente, după cum adeca va progressă invetiamentulu adultiloru si D. ministru luandu invetiu d’in esperienti’a anuului tr. va pune pre viitoriu in bugetulu său si va cere camerei a se votă spre acestu scopu salutare summe mai muri in serie progressiva. Generalulu Train nu Doda si opintirile pigmeiloru. Incidentulu ce lu vomu accentua mai la văile este multu mai nonderosu si mai momentosu, decâtu ca sé n’avemu cu ven tu a lu suli vu si constată la tota occasiunea