Federatiunea, martie 1874 (Anul 7, nr. 17-21)
1874-03-03 / nr. 17
Buda-Pesta. Domineca, 3/15 Martiu 1874. Redactiunea se affla in Strat’a tragatoriului (Lövés z-u t c z a), Nr. 5. Scrissorile nefrancate nu se primescu decâtu numai de la correspondintii regulari ai „Federatiunii.“ Scrissori anonime nu se publica. Articlii tramisi si nepublicati se voru arde si numai la cerere espressa se retorna. Nr. 17821. Diurnalu politicii, literariu, commercial!! si economicii. Appare Joi-a si Dominec’a. Annulu allu sieptele MDCCCLXXIV. Pretiuni de Prenumeratiune : Pre trei lune.....................3 fl. v. a. Pre siesse lune . . . . 5 „ „ „ Pre annulu intregu . . . 10 „ „ „ Pentru Romani’a : Pre an. intregu 30 Fr. = 30 Lei n. Pre 6 lune 16 „ = 16 „ „ Pre 3 — 8 „ = 8 „ „ Pentru Insertiuni : 10 cr. de linia, si 30 cr. tacs’a timbrale pentru fresce care publicatiune separata. In loculu deschisu 20 cr. de linia. Unu essemplariu costa 10 cr. B.-Pest'a 2/14 Martiu, 1874. Gris'a ministeriala, tiene mai lunga decâtu se credea. Caus’a trebue cercata negressîtu in modulu deslegarii prin coalitiune, apoi in absenti’a lui Andrássy, care numai toi sosi la Pest’a si se scie ca d’insulu are inca tota influinti’a la domnitoriulu. Aversiunea lui de coalitiune se dice a se fi schimbatu, chiaru si aversiunea lui catra anumite persone inca ar fi disparutu. Asia se dice ca insusi ar fi staruitu la domnitoriulu pentru chiamarea la consultare a lui Col. Tisza si că mai vertosu se rumpe de dragulu lui Sennyei, pre care cu tote mediulecele ar dori să-lu potu castiga de membru noului cabinetu. Damu cu socotela, cu D. Andrássy, numai de mare nevoia si-au facutu sila sentieminteloru salle, de aversiune facia cu cei doi corifei. Era unu timpu candu Andrássy nu vrea se audia de Col. Tisza, ba in tonu sarcasticu dîcea, ca de s’ar intempla unu „non putarem“ „ar avé multa plăcere a vedé pre C. Tisza la potere si a-i privi in ochi numai siesse septemane, ca să-lu observe cum ametiesce!“ Era despretemtuulu seu rivalu dîceâ, câ pre câtu timpu se va afflâ in capulu affaceriloru străine, Sennyei nu pote veni in ministeriu! Vasl dîca pre cellu a lu considera de pucina importantia, éra de cestu a se temea. S’au intorsu frundi’a pre apa . . . imperiosulu Andrássy asta-di nu mai vede altu mediulocu de scapare pentru partit’a sa, care l’a redicatu si pentru creaturele salle ministeriali pre cari le au redussu la stare de papusie, decâtu numai prin a cere concursulu detestatuluiisi a temutului. Andrássy bine sciindu ca in politica sentiemintele n’au d’a face, innecandu-si antipathiele, aversiunea, repugnanti’a se apropia de urgisitii de mai nainte, cerendu-li concursulu d’a mai peteci remasîttele potestatii salle, de care se tiene ca orbulu de gardu. Dulce trebue se fia potestatea pentru omenii cu natura imperiosa, ambitiosa, de nu voru sa se lasse de d’insa, decâtu numai candu potestatea lapeda! Si nu ne amagimu, steau’a lui Andrássy este in decadintia si sfortiarile lui, oper’a lui Sisifu d’a rostogoli bolovanulu spre culme, este ultimulu actu allu dramei ce grabesce spre inchiaiare, este ultim’a licurire a radieloru ce se stingu schinteiandu. Inse neci dsa, neci adoratorii fericitului, n’au ce se supera, Andrássy s’a innaltiatu ca conte, si va cade ca principe. Au nu este acest’a destul la remuneratiune, nu satura ori ce ambitiune? Voru uniu altii in assemene conditiuni. Dar sa trecemu la ceea ce se sioptesce, caci positivu nimene nu scie scu nu catedia a spune de frica sa nu o mai patiesca cum o patî Col. Tisza cu indiscretiunea prin Iokai a communicateloru salle, publicate in „Hon“ rectificate apoi prin Col. Tisza in forma de „lassa-me si te lassa.“ — Vomu reveni asupr’a revellatiuniloru Dlui Col. Tisza, pentru ca descoperirile ce au facutu dsa Monarcului, au greutatea loru politica si trebue venturate, cernute mai alessu de deputatii nationalitatiloru si arretate in golitiunea lorului C. Tisza, mai alessu candu dsa va fi ministru ca sl vedia, că le scimu apprecia după cuvenintia si ca na perdemu d’in vedere tendintiele dsalle facia cu nationalitatile, tendintie, cari mai de multe ori le indegeta si in camera: d’a trage totu foculu numai la olbic’a magiariloru si de a da josu chiaru si de pre vetra oilele nationalitatiloru. Dar sorele nu resare dela Dobritînu. Ceea ce au transpiratu despre Sennyei este, câ dinsulu nu va sa se faca impossibile prin intrare in ministeriulu de coalitiune si câ partite a vechiloru conservatori se ospetedia de bucuria câ timpulu domniiei salle se appropia mai currendu decâtu se sperasse. In salonele judelui Curiei, Ghiorgiu Maitatu, — care inca fusesse poftitu de domnitoriulu a-i da desluciri asupr’a situatianii, — la serat’a ce dede in 121. se dice ca au fostu in mare numeru representate cercurile aristocratice, a mai fostu de facta pres, camerei Bittu, mai multi deputati, d’intre ministri numai Wenkheim si Szapáry, era absenti’a lui Szlávy si Andrássy au prea batutu in ochi mai alessu pentru că innaltulu cleru, cu primatele Simoni in frunte, era in plinu numera. Aici s’a vorbitu firesce de politic’a diliei si intr’altele cu unu felu de ostentatiune câ lui Szlávy cu totu indemnarile salle nu successe a capacitá pre Sennyei sa intre in noulu ministeriu. „P. L.“ observa la acestea ca cu DD, Szlávy si Andrássy nu s’au incliiatu inca numerulu acelloru persone innalte, carorua in fine li-ar poté succede totusi a misca pre Sennyei d’in reservele salle. Nu este probabile si credemu ca ulteriore încercări d’a castigá pre Sennyei dera neci ca se voru mai face. Catu pentru Griczy si Tisza lucrulu au mersu cu înlesnire de ora ce insisi aspirau la ministeriu, firesce prin coalitiune, caci originea ministeriului lui Szlávy este d’in coalitiune prin acestea va mai vegeta spre a espira in impotentia si fara gloria. Corifeii centrului stângei erau de multu coalisati nu li lipsiu decâtu portofoiele, aceste inca li se voru da, n’au decâtu sa dovedesca capacitatea loru. — Adi sera la 5 ore, clubulu centrului stângei va tiene conferintia in care Col. Tisza va impartesc probabilminte partesaniloru sei faptulu intrării salle in noulu cabinetu si se va consultă cu ei asupra agendelor u ulteriore alle partitetei devenita acum guvernamentala. —Andrássy care venisse, chiamatu precum se duce de domnitoriulu, sa concurge si ellu la deslegare, s’a intornatu laVienna, prin urmare desnodamentulu este imminente si se ascepta publicare in diariulu offic. de mane, seu notificarea in camera, luni ce vine. Si stâmu bine, să luâmu aminte ! Secessiunea deputatiloru sassi. Scrrea cea mai interessanta in acesta septemana este secessiunea deputatiloru sassi. Deputatii Iosifu Grull, Samuilu Döri, Aug. Decani, Emiliu Trauschenfels si Carolu Decani au communicatu presiedintelui clubului de akianu, ca ei au incetatu d’a mai fi membri ai acestui clubu. — Deputatii Aug. Kapp Carolu Mangesius, Mihailu Kasper si Albertu Sachsenheim au dechiaratu, cu dinsii, repasîndu din clubulu deakianu, repasiescu totu-odata si din partit’a deakiana. (Bömches, Brennerberg, Eitel- Fabricius, Grroisz , Löw , Rannicher, Schaser, Schreiber, Schuller si Wächter, nu s’au alaturatu inca la acestu actu de resolutiune. Strategia sassesca.) Dechiaratiunile in asta privintia porta dat’a de la 10 si 11 Marte si nu contienu alta-ce, decâtu seu numai simplu repasînea, seu sunt motivate cu „relatiunile schimbate.“ Duei d’intre dinsii si-au compusu dechiaratiunile in limb’a germana, era Carolu Dékáni a mersu si mai departe si s’a subsemnatu ca membru allu „senatului imperialu.“ Precum se vede, deputatii sassi repassîti au de cugetu a remané pre venitoriu numai ca membri ai clubului sassescu, care d’almintrele si pana acum a esistatu. Cu privire la acestu passu allu sassiloru, „P.Napló“ observa: „Noi n’avemu decâtu si multiumimu celloru ce au repassîtu din castrele nostre, deorace si acesta impregiurare va contribui la constituirea ministeriului de coalitiune. Sassii dovedescu prin acestea pana la evidentia, cu acelle partite, cari sunt cu sine in curatu despre chiamarea statului magiam si intr’adeveru voiescu sa faca patriei unu servitiu, spre venitoriu trebue sb essa din aceliu cer cu farmecatoriu, in care cestiunile de dreptu publicu tieneau pana acum diet’a unguresca incatusiata. Majoritatea camerei deputatiloru va sei sa fia loiala facia cu pretensiunile sassiloru si alle altoru naţionalităţi mai insemnate, inse procederea si attitudinea numai atunci pote sa fia sigura, candu va poté sa stee si fara de voturile unora omeni cu assemeni intentiuni, precum sunt — judecandu după passulu ce l’au facutu — voturile acelloru noue deputati sassi.“ „P. Lloyd“ se espectora si mai tare. Ellu dedica secessiunii deputatiloru sassi unu articlu de frunte, si se incerca sa-i dascalesca si capacitedie nu numai prin măguliri si guguliri, ci chiaru si prin intimidări, facandu-i attenti la massele poporului romanu care incongiura de tote partile, precum marea furibunda incongiura una insula fructifera si in totu momentulu o ammenintia a o inundâ si inghitî pentru totu de-un’a. „Acestu passu allu sassiloru — dîce„P. Lloyd“—nu dovedesce in modu frappantu, câ respectivii au perdutu din vedere chiaru propriele interesse alle sassiloru din Transilvania. Dinsii paresescu castrele partitei deakiane, — bine, dar unde se voru duce? la ce fracţiune se voru alatura? — Impacatiunea din 1867 este, fara, indoiela, cea mai puternica garantia pentru essistinti’a nationale a sassiloru. Acesta impacatiune a creatu solidaritatea intre Ungari’a si elementulu germanu allu Ausstiei, si pre sassii si nu semtta ca ce sprijinu poternicu este acesta solidaritate si pentru caus’a loru? Serbii si Romanii făcu causa communa cu oppositiunea, pentru ca astfelu credu a servi mai bine causei federaliste a elementeloru consaugene din Austria; au dora si sassiloru li-a venitu poft’a a lucra pre acesta corda? — Seu dora voiescu ei a da man’a cu „asie numitii“ representanti nationali? Daca cumva se credu in stare a face acestu „capu de opera,“ d’a se acclimatisa in castrele nationaliloru, atunci dieu cu greu i vomu poté pricepe. Daca ei insisi nu-si tassedia maturitatea politica si insemnetatea intellectuale (cum se pricepe jidanulu la complimente. Red.) mai pre susu de a nationaliloru, atunci nu noi suntemu chiamati a face differinti’a; inse ceea ce noue nu ni încape in capu este, possibilitatea d’a vedé pre sassi tragându de aceeasi funia cu adversarii loru naturali si implacabili. Noi regretâmu ca sassii s’au resolvitu la unu assemene passu nesocotitu, inse, precum amu dîssu, nu pentru noi, ci pentru ei ne dore pre noi. (Cum se face cu nevoia. Red.) Loru nu li-a fostu ertatu sa perda din vedere, ca sub orice impregiurari ei sunt avisati la acea partita, a cărei politica singura apera poterea intellectuale contr’a masseloru coplesîtorie. Ce vrbore sb incepa una mana de sas si înfundati intre elemente eterogene inamice, fara nici una legătură faptica in afara, daca si va face inamicu si elementulu magiaru ? Partitu a deakiana perde prin repasarea loru vre o duzina de voturi, sassii perdu vnse spriginulu si pre protectorulu loru de pana acum, sau nu e acestua unu actu de rancore prea scumpu platitu? Si ce voiescu pre sassii sa ajunga prin acesta secessiune? Daca cumva ei au cugetatu a impedeca reformele proiectate, cari periclitedia si ammenintia cu nimicire essistiuti’a universității sassesci, atunci ei prin acestu actu de rancore au ajunsu tocmai la scopulu contrariu. Si nu ducemu acest’a pentru ca dora amu consentî neconditîonatu cu presuppusetiunea lui „Naple“ că adeca guvernulu ar ave acum mana libera in affacerile si căuşele naţionali, ci pentru câ suntemu de parerea, ca una transactiune cu privire la universitatea sassesca si la fundulu regiu s’ar fi potutu esopera in totu casulu mai usioru, daca domnii sassi ar fi remasu la partit’a deakiana si astfelu ar fi pledatu pentru caus’a loru in clubu si in partita. Acesta transactiune a devenitu acum forte difficile, de orace partit’a deakiana nu pote sl dee locu presuppusetiunii, cumca din caus’a unei duzine de voturi a sacrificatu cine scie ce lucru de insemnetate politica si nationala.“ In fine „P. Lloyd“ spera ca sassii in currendu si voru reccunnosce peccatulu, se voru întorc de unde au plecatu si se voru pocăi mai innainte de ce lumea magiara se va indatena a-i consideră ca pre nisce pirateciie. Soiri diverse d’in tierra si strainetate. Mercuri in 11 i. c. la amedia di M. S. imperatulu insoettu de ajutantele seu principele Lobcovitiu merse a cerceta pre betrauulu Deaeu, la care petrecu unu patrariu de ora, conversandu intre patru ochi, ce voru fi vorbitu? n’au potutu transpiră, dar fara indoiela obiectulu conversatiuni au fostu crisea actuale. Deacu, desi avusse o nopte neliniscita era scolatu si petrecu pre imperatulu pana le usia. Intemunciulu ostrungurescu la Constantinopole, contele Ludolfu, au primitu concecediu pre timpu mai lungu. Corresp. de Vienn’a a dîamului „P. L.“ dîce câ Ludolf nu se va mai intorce la Constantinian’a, si câ urmatoriulu seu are sé fia unu magnatu magiaru, cutare conte Zichy. Subcomissiunea de 9. e missa de comissiunea de 21. au inchiatu lucrările salle in 11. 1. c. Reporterulu Col. Szell, are se lucre inca 7—8 dîlle spre a compune elaboratulu, care se va substerne spre discussiune in plenulu comissiunii; acest’a vnse probabil minte numai in 18 1. c. va poté începe desbaterea in sied, publica. Coalitiunile sunt la ordinea dîllei, asia coalitiunea fractiunii Mociari-Ciavolschi cu partita de 48, este fapta împlinita. Acesta partita eoalisata au crescutu la unu numeru considerabile de 45—50 membri, caroru a se voru mai allatura d’in centrulu stângei