Federatiunea, martie 1874 (Anul 7, nr. 17-21)

1874-03-03 / nr. 17

sunt falosi cu numele de romani, precandu cu numele „russi“ se affla numai stigmatiasti. — Eu sum securu informatu, cumpă dinsii d’abié ascepta eliberarea loru de sub russi si adressarea la vetr’a loru străbună romana. Pauliu Orosu-Russu Parocu Leurdinei. Societatea pentru cultur’a si literatur’a romana in Bucovin’a. Din urmatoriulu estrassu scosu din „Reportulu“ despre activitatea comitetului acestei societăți in annii 1872. si 1873, onoraripublicu romanu va ave occasiune a se informă pre deplinu atâtu despre starea si progressulu, câtu si despre ajutoriele distribuite de societate in acestu restempu. In privinti’a literaria societatea a desvoltatu una activitate laudabila, ca doveda despre acestea servesca urmatoriele essemple: a) Elementariulu romanu de I. Drogli, censuratu de societate, a apparutu deja in editura e. r. de cărţi scolastice din Vienn’a si s’a introdussu in scolele poporale din tierra. — Dlu D. Isopesculu a communicatu commissiunii pentru compunerea cărtiloru didactice spre censurare si aprobare, traducerea a doue cărţi scolastice anume: „Antâi’a curte de computu pentru scolele poporale de Dr. Fr. Mocnik“, si „Indreptabiulu la intrebuintiarea antâiei cârti de computu pentru seolele poporale, totu de Mocnik. Calculare in ciclulu numeriloru pana la 20.“ — Commissiunea pentru compunerea cărtiloru didactice a censuratu si aprobatu traducerea a cinci cărţi scolastice făcută de dl. I. Sbiera, anume: 1. A dou’a carte de computu pentru scolele poporale; 2. Indreptariu pentru intrebuintiarea cărţii a dou’a de computu ; 3. A trei’a carte de computu pentru scolele poporali; 4. Indreptariu pentru intrebuintiarea cărţii a treia de computu; si 5. A patra carte de computu pentru scolele poporali. — Aceste manuscripte aprobate s’au inaintatu consiliului scolasticu allu tierrei spre tipărire si introducere in scolele poporali d’in tierra. Stipendie si ajutorie date de Societate: Stipendistii dd. Pamfiliu Danu si Teodoru Stefaniucu si-au finitu studiele juridice si au intratu deja in servitiu publicu era d. Mateiu Lupulu si prourmedia studiele, selvindu-i-se regulatu stipendiulu accordatu. — Ca ajutorie s’au accordatu in an. 1872 dlui M. Lupu 50 fl. si dloru juristi Ales. Chibiciu si Nicanoru Macoveiu câte 25 fl.; era in 1873 dloru juristi A. Chibiciu, Teod. Stefanicu si Const. Scânteuiia câte 100 fl . a. In privintia legatului de 1000 galbeni facutu de repausatulu domnu Alessandru Hurmuzachi, neredele universalu allu acestuia dl. Gr. Hurmuzachi a communicatu Comitetului societății, că pertractarea de successiune nu s’a finitu inca. Totusi D-sa intru pietate cătra repausatulu seu frate, nevoindu se sufferia societatea pentru traganarea causata prin formalităţile legii, a datu Societăţii pentru cei doui anni de la repausarea legatariului câte 60 galbeni, adeca 120 galb. dreptu dobanda de 6 percente de la summa legatului. Summa de 100 fl. testata Societății de repausat’a domna Ana Stoenessa, maritata Zalesea, n'a incursu pana acuma, nesosindu terminulu precisatu in testamentu. — Cu privire la „Fundatiunea Pumnuleana“ comitetulu a suppuau guvernului uriculu aprobatu de adunarea generala si spera că el nu se va intari, prin ce apoi caus’a acest’a se va regulă definitivu. Din „Fundatiunea Domnei Agnetei Popoviciu“ s’au accordatu pre annii 1872 si 73 câte doue stipendie la câte dnoi studenţi in gimnastele din Suceav’a si Cernăuţi. Domnele contesse Eien’a Logotati, maritata Popoviciu, Olg’a Logoteti, maritata Grigorcea, si domnisior’a contessa Ecaterin’a Logoteti, cari s’au dechiaratu a crea „Fundatiunea contelui Emanuilu Logofeti,“ au depusu la comitetulu societății era si 150 fl. pentru 3 stipendie pre an. scol. 1873. — Doue din aceste stipendie s’au accordatu eleveloru Maria Anastasi si Aspasi’a Onciulu. Dlu Alessandru Popoviciu, care s’a decisu a crea una fundatiune de stipendie pentru elevi agronomi, au depusu la comitet. Societ. era si 50 fl., ca stipendiu pre an. scol. 1873, si acestua s’a accordatu lui Vasiliu Percecu, elevu la scol’a agronomica din Cernăuţi. Starea bibliotecii. Cu finea an. 1873 averea de cărţi a societăţii se urca la 1959 opuri in 2039 tomuri si 623 fasciore, 25 tablouri si 4 mape. Starea financiare: Summa totale a capitalului si a venituriloru se urca la 19250 fl. si 1200 franci in obligatiuni, si 2474 fl. 25 cr. in bani gat’a, subtraganduse din acesta summa spesele făcute, mai remanu 19250 fl. si 1200 franci in obligațiuni, era in bani gata unu deficitu de 998 fl. 64 cf. — Summ’a in obligațiuni formedia fondulu Societății, care, constandu la finea an. 1871 din 13150 fl., se mari in annulu 1872 cu summ’a de 4800 fl., era in 1873 cu summ’a de 1300 fl. si 1200 franci in obligațiuni. Numerulu membriloru: Societatea la finea anului 1873 numera 13 membri onorari, 16 m, fundatori, 173 membri ordinari si 1 membru activu. Membrii ordinari au a plati pre ariu summa de 2166 fl. si 6 galbeni, restantiele inse se urca la 5596 fl. si 30 galbeni. Capitalulu „Fundatiunii Pumnulene“ in infacisiedia la finea an. 1873 summa de 9400 fl. in bonuri publice si 199 fl. 75 cr. in numerariu. Bonurile publice alle acestei fundatiuni, vinculate mai tote pre numele ei, sunt depuse tote spre păstrare la Comitetulu Societăţii. VAREGTATI (Museu antropoligica) Dr Shreiber fostu profesoru la scolele superiori d’in Bucuresci, unde au petrecutu multi anni, paresindu tierr’a romanesca, au venitu a-si cercă noroculu aici in Pestea, adducandu cu sine de acolo una collectiune antropologica a trei soiuri de omeni d’in Romania si anume: capatîne si alte de Romani, Birt gard”si Cigani (pre Greci i-au uitatu.) Dr Schreiber abia sositu, începu numai decâtu a bate la usiele ministriloru, staruindu pentru infiintiarea unui museu antropologicu, spre a cărui realisare mai inlesneciosa propunea.) a se infiintiă una reuniune (societate) antropoligica cu missiunea d’a adună si cumperă obiecte arcehologice si paleontologice (cu inscriptiuni vechie). b.)ministeriele de communicatiune, de instrut, publica, si allu lucrariloru publice se dee ordine, ca cu occasiunea constructiuniloru, obiectele grafite se nu se sfareme, ci bine păstrate se se tramitta muserlui, c.) a se desceptă interessarea publicului prin conferintie publice, prin ajutorie date de guvernu cu astefelu se îndemne si publiculu a contribui cu bani si obiecte, d.) a se cumperă obiecte archeologice si paleontologice. In fine — si acestua se pare a fi scopulu principale allu procopsitului teutonu. — Dr. Schreiber offere ministeriului ung. collectiunea sa spre cumperare. Ministeriulu ceru in asta privintia opiniunea facultăţii filosofice de la universitatea de Pest’. Opiniunea facultatii este favorabile, inse realisarea museului cu anevoia va vede-o Dr. Schreiber. (Conchiamare.) Societatea „Petru Maioru“ tiene, domineca 15. Marte, la 4 ore d. a. siedintia generala estraordinaria, la carea se conchiama cu onore intrega tinerimea romana din Budapast’a. Pestea, 11 Marte 1874. Gyaila Mihályi presiedinte. — P. Iliesiu secretariu. (Ol livier) Cunoscutu ministru d’in ultimele dîile alle domnirei lu Napoleonu si mare parte causatoriu allu resbellului francoprussianescu, au fostu alessu membru allu academiei fr. Partea discursului seu de intrare, ce cuprindeă apoteosea lui Napoleonu III, n’au fostu admissa de acad. deci Olivier preferi a nu intră, decâtu a șterge acea parte d’in discursu. —Esimperatricea Eugen i’a multiami in termini caldurosi lui Olivier pentru devotamentulu seu cătra imperatulu. (Unu dejunu politicu.) — Intru un’a dîn diilele trecute, G.. . invită la dejunu mai multi amici, printre cari unii bărbați politici din diferite partite. Care fu mirarea ospetiloru vediendu, candu se puseră la dejunu, cutîtele si furculitțele legate de mesa. — Domniloru, dîsse atunci cu seriositatea... amu crediutu că la desertu vomu vorbi de politica si, de temerea vre unui accidentu superatiosu amu luatu mesure ca sé nu ne potemu face réu. (Stipendiu) Institutulu de creditu si assecuratiune allu deregatoriloru d’in Ungari’a publica concursu pentru unu stipendiu annuale de 80 fl. v. a. Potu concurre fiii si fiicele deregatoriloru de statu sau a officialiloru privaţi fără distinctiune de naţionalitate si confessiune. Petitiunile cu documintele despre etate, capacitate si lips’a de moiuloce, a se tramitte pana in 10 Ap.iile, a1 c. st. n. la officiulu institutului mai susu numitu in Pest’a cellea Vatiului (Waitznerstrasse) Nr. 57. (La tribunau.) Esci accusatu că ai furatu cinci pui din gainari’a lui N . . . diceă presiedintele tribunalui lui C . .. — Domnule presiedinte, candu am facutu ceea ce d-vostra numiți furtu, nu eram in tote simțirile.. si nu me credu responsabile. — Ce felu... nu erai in tote simțirile ? •— Sum gat’a se ve probezu acestea. — Se vedeau probele. — De siguru că n’am sciutu ce făcu candu am intratu in gainaria, căci altmintrea asia fi luatu si gain’a ..., dara am luatu numai puii. (Mediulocu dea alină durerea.) — D-ra R... care perdusse numai de câteva septemane pre tatalu seu, valuă cu refuria la una serata si parcă lesînata in bradiele cavalierului seu. — Nu e cuviinciosu se valuezi astfelu candu ai perdutu numai de câteva septemane pre tatalu teu, i disse un’a din rudele salle. — Nici-decum, prin acéste a mi mai alinu durerea ce semiiescu. (Si pre langa acestea te voi si imbraccă.) — G... are nevoia de unu servitoru, I se adduce unulu. G.. i tîne urmatoriulu discursu: — Daca voiu fi multiamitu de tine, tu inca vei fi multiamitu de mine. Ti dau 30 lei n. pre luna, daruri la annulu nou, gratificatiuni la occasiuni; si, pre langa acestea te voiu si imbraccă. Esci multiamitu? — Prea multiamitu, respunse servitorulu. A dou’a dî G ... ascepta pana la amediadi pre servitoru , in desiertu. La amediadi se r-solve a merge sé vedia ce face: ellu eră inca in patu. — Ce felu ! striga G ..., inca in patu astă de tardîu ! — Dieu, replica servitorulu, n’am cutediatu sé me imbraccu, fiindu că domnulu mi-a dissueri că voiesce sé me imbracce insusi. 378 Sciri mai noue. Vienn’a, 13. Marte. Episcopii au parte si patu in numeru completu la conferintia. Contele Andrássy a invitatupre toti episcopii laserat’a de mane. Diarulu „Neue Fremdenblatt,“ avendu in vedere conferinti’a episcopiloru, impulpa camer’a deputatiloru la unire si concordia si totu-odata solicita deliberarea proiecteloru d, legi besericesci. Sembratoviciu ammenintiă cu escommunicatiune pre preotii ruteni, cari nu voiescu se voiedie contr’a proiecteloru de legi besericesci. ,Vaterlandi dice, că conferinti’a episcopiloru inca n’a decisu definitivu cu privire la cestiunea, că pre memorandulu sé lu presente die ambeloru camere sau numai Domnitoriului. Vienn’a, 11 Mart. Cardin. Rauscher au prelucratu unu memorandu in contr’a legiloru confess, care lu va substerne nu la imperatulu ci la ministeriu. Assemene conferinti’a Episcopiloru cath. va lua conclusulu d’a se face unu memorandu, care se va substerne de a dreptulu la imperatulu. — Bilancea bancei S’a tiparitu la Pest’a 1874 , prin Alessandru Koosu, Strad’a lui Alessandru nr. 13 cambiale arreta una perdere de unu millionu.1 Rom’a, 11 Mart. Pap’a numi pre Card. Monacu Lavalletta, de prefectu institutului „de propaganda fide“ — era pre par. Iacobini de nunciu apostolicu la Vienn’a in loculu lui Falcinelli. C e t i n i’a, 11 Mart. Port’a opri ca unu vaporu î cumperatu de guvernulu de Muntenegru se trecu laculu de Scutari. Principele de Muntenegru reclamă d’in asta causa la Constantinopole. Vienn’a, 12 Mart. Conferintiele Episcopiloru se începură asta din resiedinti’a Cardinalului Rauscher. — „N. Pressa lib.“ annuncia că Pontificele emise cu dat’a 5. Martuni Breve cătra episcopatulu d’in Austri’a, prin care acestua este provocatu a organisa oppositiunea in contr’a legiloru confessionali si eventualminte votandu-se legea, a refusă suppunerea. — Memorandulu episcopiloru, destinatu pentru imperatulu, dice „Volksfreund“ că este si gat’a in proiectu. —„N. Pr. lib.“ annuncia c’a positivu că postulu de primu ajutante generale este reservatu contelui Bellegarde, care primi unu concediu numai de trei lune. (Nu de siesse 1.) Vienn’a, 12. Mart. La institutulu de creditu austro-turcescu mari scandale sunt imminente ; cu occasiunea fusiunei acestei institutii cu banc’a de Uniune, acţionarii austro-turcesci voru avea perdere effectiva de 20 fl. de acţiune. — Banc’a austro - ottomana desminte in „Pressa V.“ faimele despre liquidatiune; câtu despre rescumperarea cuponiloru d’in Aprile, consiliulu administr. n’au luatu inca decisiune, cuce bilanci’a nu este inca gat’a. De altmintrea plat’a cuponiloru nu este probabile. Prag’a, 12. Marte. Organulu clubului deputatiloru de partit’a Cehiloruvechi dîce apriatu, că oppositiunea publico-politica (de statu) trebue se combată legile confess, pentru cuventulu, că acelle insemna consolidarea sistemulu actuale. Rom’a, 12. Mart. Cardinalulu Monacu Lavalletta au declinatu prefectur’a propagandei; in loculu lui fu numitu card. Franchi. Par. Megli’a fu numitu definitivu nunciu apostol, la Paris. — Camera deputatiloru regatului Italiei se occupa cu discussiunea proiectului de lege despre reorganisatiunea institutului juratiloru. Baronn’a, 12. Martiu. Grener. Moriones fu destituitu si se intorse la Madrid. Serrano primi conducerea operatiuniloru, cari vise d’in caus’a timpului reu, suffere intardîare, — Don Carlos au paresitu Sambeta Tolos’a si se intorse la Biscay’a. Bursa de Vienn’a, 13. Marte 1874. Metalice 5°/0 ..................... 69.75— Imprumutulu nat. 5% . . 73.75— Sorti din 1860 103.75 Actiuni de banca .... 970,— Acțiuni instit. de creditu . 233.75 Obligațiuni rurale ing. . . 75.— „ „ temisiane 74.75— „ „ transilvane 73.50— „ „ croato-slav. 75.50— Londonu .....................................111.50 Argintu .....................................105.35 Galbenu ............................... 527 Napoleon d’or ...... 8,92 ALESSANDRU HOM LIN Propriet., edit, si red. respundiet.