Federatiunea, aprilie 1874 (Anul 7, nr. 22-30)
1874-04-02 / nr. 22
Atenienii si Romanii adorau sierpii loru de casa, ceea ce se pastreda încă la noi in colib’a tieranesca. In Afric’a, pre marginea Juidahului sierpele „tetich“ este obiectulu unei adoratiuni fanatice. Assemenea ei adora vae’a boulu, crocodilulu si pisic’a. In peninsul’a Indiei este unu dieu allu sierpiloru numitu Chao-Dou. Cocosiulu eră obiectulu unui cultu in Rom’a, quod tepidum vigili vocatore diem. Acesta passere erâ emblem’a lui Janus dieulu Timpului. Laponii adorau unu felu de musce prea comune la ei. Hotentotii au dreptu divinitate unu felu de carabusiu. Ecca dara doue divinități cari se assemena, si cari se intindu la celle doue estremitati alle lumei vechie, la Nord si la Sud. In Franci’a tierranii, din unele parti, au unu cultu pentru cristalidele omidiloru de scaieti. In fine la Bengal, vac’a este considerata ca dietiia intielepciunei si se numesce Dhrumade. Ea este obiectulu unui cultu religiosu specialu. Suprem’a fericire este de a muri tienendu in mana cod’a acastei curiose dieitie. („Telegr“. Buc.) (Unu cometu nou.) Observatoriulu astronomicu din Pola a annunciatu observavatoriului din Vienn’a, ca a descoperitu unu cometu, pana acum necunnoscutu in 18, Marte la 4 ore si 26 de minute. Cometulu, cu privire la marimea lui e de gradulu allu 11, si e forte luminosu. Observatoriulu din Vienn a va lua cometulu sub o essaminare mai profunda, si resultatulu lu va communica. (Principele Bismarck.) După „Tribune“ prospectele pentru restabilirea sanetâtii lui B. nu sunt celle mai favoritorie, macar ca starea sanetâtii s’a amelioratu Principele se caiesce pentru lips’a apetitului Morbolsulu n’a mancatu in mai multe dîile, numai acumu mai de^aprope a gustatu câte va ostrige. — Medicii sunt de acea opiniune, câ principele trebue se se supună unei cure mai mari, daca i va concede starea. Intru astfelu de impregiurâri nu se crede, se partecipeze cancellariulu in desbatterile sessiunei parlamentarie. (Legenda vocalelor u.) — Cunoscu unu professoru de limbe forte apreciatu prin pensionatele de domnisiore. Orice pensionatu ce se respecta numera pre d-lu X. ... printre stellele professoratului seu. Ellu se bucura de asia favore, in câtu prim’a întrebare ce adreseza o familia care voiesce se-si dee domnisior’a intr'unulu din pensionatele medaliate la celle din arma espositiuni, este acest’a: — Aveti pre d-lu X .. . ? Ca sâ aiba cine-va unu renume asia de staruitoriu si asia de sustînutu, nu am dîssu câ trebue se fia o causa pre-care. Acesta causa, am fostu destullu de fericiti, după o mie de silintie si de dificultati, se o descoperimu. Acest’a este ingenios’a legenda prin care d-lu X . . ., professoru de limbe, după cum am spus’o mai susu, esplica fundarea originale a vocaleloru, si pentru care acestu ingeniosu professoru a luatu si unu brevetu de inventiune. La inceputulu lumei, dice d-lu X ..., Adamu dormiâ dussu candu D-dieu scosse, după cum scie fia care, o costa si, din acesta costa, crea pre femee, apoi se retrasse, ca se se bucure de departe de dulcea suprisa a primului omu la desceptarea sa. In adeveru, după ce Adamu se setura de somnu, ellu deschise ochii : Ev’a siedea langa densulu in costumulu clasicu cunoscutu de fiacare. Acestu costumu ar reduce forte multu spesele de costumuri, daca censur’a l’ar permite. Primulu simtîmentu forte naturalu, aflu lui Adamu la vederea acestei fiintie minunate fu unu simtiementu de admiratiune: — A! striga ellu. Ecca antâi’a vocala găsită. A doua mișcare, după admirare, Adamu, facandu ceea ce fia care ar fi facutu in Io*culu seu, simtî dorinti’a cea mai viua se incepa o intrevorbire. Chiamandu dara la sine pre acesta frumosa persona cu unu mieu gestu amicalu. E!dîsse ellu. Limb’a numerâ una vocala mai multu. Ce se mai intimplâ atunci? Ecca ceeace d-lu X . . ., prin ajutorulu unoru memorie manuscrisse si de currendu descoperite de densulu asupr’a assiediarii chiaru a paradisului pamentescu, a ajunsu se refaca cu o essacitudine ce-lu recomenda la prima catedra vacanta la Academi’a inscriptiuniloru si belleloru-arte. După invitatiunea lui Adamu, Ev’a, timida si rosîndu se apropria. Adamu, incantatu, esprima indata bucuri’a sa printr’unu surrisu modulatu ast-felu: - J! A treia vocala essisse din intunerecu. Ev’a se insarcina cu formarea cellei de a patr’a: după ce, numai si numai spre a-si da o contenintia, presinta lui Adamu unu meru cullesu din pomulu despre care a audîtu fia care vorbindu-se, ea se hotari a privi pre Adamu. Unu simtiementu de adanca admiratiune, o facu se scota unu tîpetu. - O! Câteva minute in urma, Adamu, care, ca toti fiitorii sei copii, vai! se seturau lesne de spectacolulu celloru mai frumose lucruri, simtî necessitates se fia singuru ca se se occupe unu momentu cu affaceri seriose; face semnui Evei se se ducase se primble pucinu prin raiulu pamentescu. Dara urindu-i-se indata a fi singuru, dori pre Eva, si o striga: - U\\ Astfelu este, pre scurtu, afara de ornamentele cu care autorulu are grige a o mai impodobi. Legend’a vocaleloru, descoperita de d-lu X . . . professoru de limbe in institutele de fete. Acesta descoperire, negresitu, ca va face mare plăcere si pote că va fi si multu criticata de sapientulu nostru limbisticu etimologii filologu, onorabilulu si multu iubitulu professoru romanu X . . . (Tr. Crp.) (Justitia magiara in mana pandurilor.) In daru bucina diarele magiare despre inaintarea rasei mongole in cultura, — caci argaţii justiţiari ai acestei naţiuni desmintit prin faptele loru brutali sentinti’a favorbila ce d’in linguşire se adduce naţiunii magiare ca înaintata in civilisatiune. Servesca de essemplu intemplarea urmatoria: Allesandru Kovács, honvedu din Dunavecse fu chiamatu la servitiulu de 3. anni in batalionulu honveditoru din Pesta. Afflandu-se neaptu pentru servitiu, fu visitatu ex officio prin mediculu brigadei. Acestua descoperi nescerane pre talp a si capulu pitioreloru honvedului amintitu. Intrebatu fiiindu de caus’a raneloru, enarrâ urmatori’a intemplare, ce fui luata la protocolu de assistentulu medicului. — La inceputulu lunei acesteia in Szabadszălăs unde locia la tata-seu fiindu sub prepusu de a fi furatu cai, fu prinsu, si transportata in Fülöpszállás. — Aici dupa ce nu mărturisi nemica, persecutorulu Ioanne Bankus primi ordinu de la comissariulu de secur. Toti, ca se-i numere 40 de loviture cu scutica, si 90 cu unu bastonu de trestia. Ne marturisandu neci după loviturele aceste comissariulu cu manele salle picură cera rosîa topita pre talpele nefericitului, și-apoi rase cer’a cu citîtulu cu sé nu se cunosce urmele. Era fiindu că neci după acesta tortura nu mărturisi neci acumu comissariulu apoi lau eliberatu gratîosu. Acestu actu de brutalitate lu recumendăriu attentiunii Dlui ministru de justiţia. (Unu dîariu din Neapole) ne amnuncia, ca craterulu Vezuvului si-a perdutu form’a sa de pana acum; anume: gur’a craterului de unu diametru de 300 metri era in form’a unei căldări despartîta in doua parti de eatra unu sîdu ciclopicu. Acestu sidu s’a ruinatu si craterulu s’a astupatu. — Nu e constatatu, că pre astuparea acest’a a provenitu din surparea paretîloru seu prin o sulevare subterrana. — Daca impulsulu a fostu de desubtu, se pote ascepta o noua eruptiune vulcanica. (Guvernulu României) a infiintiatu una agintea la curtea din Petrupole. Salutamu acesta întreprindere a guvernului, care a buna sama va produce resultate dorite. (Societatea literaria „Petru Maioru“) a decisu irrevocabilu a tiene Joi in 2 Aprile „siedintia publica,“ la carea are onorea a invită pre toti romanii din Budapest’a. Acesta siedinti’a se va tiene in sal’a de la „Grand-Hotel Orient,“ si se va începe ser’a la 7 ore după urmatori’a programma: 1. Deschiderea siedintiei prin presiedintele societății Gavrila Mihali, candidata de advocatu; 2. „Diorile frumose,“ intonata de corulu vocalu; 3. „Petru Maioru,“ schitia istorica, cetită de I. Biocanu, ascultatoriu de filosofia; 4. „Hori’abe” cantata de corulu vocalu; 5. „Dioriledatina poporali, disertatiune de Ioanne Becinega, jurista ; 6. „O privire depresie Carpati,“ poesia de A. Muresianu, dechiamata de Georgiu Radulescu, ascultatoriu la farmacia; 7. „Arcasiulu,“ essecutatu de corulu vocalu; 8. „Femea ca factorii nationale,“ disertatiune de P. Iliesiu, technicu; 9. „Sentinela romana,“ poesia de V.Alessan-dri, dechiamata de Georgiu Vuia, medicinistu; 10. „Tatarulu, “ cantatu de corulu vocalu; 11. „închiderea siedintiei,“ prin presiedintele ei. (Reinnoire teatrului nat. d’in Bucuresci) Ministrulu instr. publice a cerutu Camerei unu creditu de 700.000 lei n. pentru reparatiunea radicala a teatrului. (Agintele României la Romanu) D. Const. Essarcu avi onorea d’a fi primita in audientia parteculare prin Regele Italiei, căruia i dede scrissprea autografa de felicitatiune la occasiunea anniversariei de 25 anni a sultei pre tronu a regelui Vict. Emman, d’in partea Domnitoriului României. Regele primi pre agintele rom. cu multa bunavointia, assecurandu-lu despre simpathisatie pentru Romania si domnitoriulu ei. (Dl. C. A. Roseti.) reinternandu d’in strainetate la Bucuresci, au luatu éra directiunea dramului „Romanulu.“ (Communitatea Orsiov’a) din cortulu Severinului capeta dreptulu de a tiene tergu de septemana in fiacare Luni si Joi. (In communitateBotfalu) in tierr’a Bârsei se infiintiaunu officiu postalu, de care se tienu communitatile Arapatak* Botfalu si Erősd. Officiulu si incepu activitatea sa cu inceputulu lunei lui Aprilean. cuvinte. „Federatiunea Danubiana“ este gata, fapta complenita! Notele se potu vedéa si ceti — — dar, se nu se sperie stapanii! notele nu-su diplomatice, ci musicale, era „federatiunea danubiana“ este polca romanesca pentru fortepianu, compusa de talentat’a si virtuos’a fortepianista rom. domn’a Maria Nicola n. Serbu, dedicata amicei salle domnei Ermina P. Desseanu. — Pretiulu piesei este 60. cr. v. a. 11. leu, 50. b. se capeta la M. Klein, in Aradu. (Lipsa de professori) „Monitorulu officiali allu României publica list’a catedreloru vacante in invetiamentulu secundariu si superiore pentru a caroru occupare se va tiene concurau la 1 si 15 Septemvre si la 1 Octobre, a. c. st. vechiu. — In circumscriptiunea Bucuresciloru 28 catedre vacante, — in circumscript. Iassiloru 8. c. v. in circumscr. Craiovei 5. c. v. in circumscr. Berlandului 10. c. v. Cu totulu 51. catedre vacante. — Caus’a acestei apparintie este că professorii sunt reu salarisati si tenerii rom. se arrunca toti pre carrier’a juridica, firesce multu mai castigatiosa. — Totu ca la noi in Ungari’a unde geme lumea de advocati, cu tote ca la gimnasiele de statu cellu pucinu, lefele professoriloru sunt urcate binisioru. — Romani’a se dotedie câtu se pote de bine pre professori, câci altmintrea teneri cu capacitate nu se voru sacrifică pentru professura, unde nu-su aspecte de inaintare, ca la alte funcțiuni alle statului. 398 S’a tiparitu in Pest’a 1874 , prin Alessandru Kocsy, Strad’a lai Alessandru nr. 13 Sciri mai none. in M a d r i d u. 29. Marte. Sciri telegrafice din Santander constata victoriele reportate din partea armatei de nordu generalii Lorna si Primorivera sunt răniţi. Unii adjutati allu lui Serrano repoetedia, ca armat’a este tare entusiasmata, positiunile cucerite de la inimicule tiene occupate si acum inaintedia prin siantiurile inamicului. Athen’a, 31. Marte. Deligiorgis nefiindu sprijinitu de majoritatea camerei, au renunciatu la constituirea noului cabinetu, deci Bulgaris fii insarcinatu de nou cu formarea cabinetului. Parisu, 28 Marte. Broglie dechiara In commissiunea constitutionala, că atemulu guvernului cu privire la infiintiarea camerei de susu se resumme in urmatoriele doue principie: acesta camera va constă parte , din membri denumiți prin stefulu tierrei, parte din membri alessi d’intre notabili si dintre cei ce platescu mai multa dare. Acesta camera in legătură cu poterea essecutiva va avé dreptulu de a dissolve camera deputatiloru si d’a ratifică conventiuni si tractate. Vienna, 31. Marte. Consiliului de ministri sub presiediarea Domnitoriului dură forte pucinu, pentru că la stabilirea budgetului communu nu se iviră păreri diverse. Toti erau de aceeasi părere că bugetulu de acum trebueredussu la errogatiunile celle mai de lipsa, era crearea sorgintiloru de venituri noue se amana pre annulu prossimu. Unele positiuni sunt in annulu acestua mai mari ca in an. trecutu, acesta urcare resulta din scumpetea cea mare. Maiestatea Sa sanctionă proiectele consiliului ministerialu. Cu privire la cestiunea amintita „Pester Corresp.“ primi urmatori la telegramma din Vienna: In consiliulu ministriloru pentru affacerile commune tienutu sub presidiulu Maiestăţii Salle, se stabili definitivu budgetulu communu. Afara de titlurile provisiunei in natura si viptulu ostasîloru, cari sau urcatu in câtu va, celle-lalte positiuni correspundu budgetului din annulu 1874, ba inca unele positiuni au si scadiutu. Ministrulu prés. Bittu si ministr. de comm. Zichy voru plecă in ser’a acest’a la Pest’a; era ministr. financieloru Ghyczy remane aici pana mane dupe amedia di. Dl. Ghyczy n’a facutu aici negociatiuni neci cu privire la cestiunea bancei neci cu privire la noulu împrumuta. Vienn’a, 31 Marte. Nou-mitulu nunciu papalulu pentru Vienn’a, Jacobini, va SOS81 cu finitulu septemanei venitorie. Cardinalulu Falcinelli va plecă după aceea la Rom’a, unde se va assiediă in claustrulu Benedictiniloru. — Ambassadorulu contele Zichy numai cu finitului lunei Aprile va plecă la Constantionpole pentru occuparea postului seu. Coloni’a, 31. Marte. Archi-Episcopulu Melchers fii asta di bagatu la inchisore. Parisu, 31. Marte. In siedinti’a commissiunei permante Picard face propunerea, ca guvernulu se se puna in comunicatiune cu commissiunea la casu candu s’aru incepe intrigele de restauratiunne. Buffet respunse, că commissiunea n’are de a supra veghiă neci regimulu nici partidele. Bursa de Vienna. 24. Marte 1874. Metalice 5% ..................... 69.— împrumutata nat. 5% . . 73.55 — Sorti din 1860 102.70 Acțiuni de banca .... 962.— Acțiuni instit. de creditu . 232.— Obligațiuni rurale ung. . . 74.50 „ „ temisiane 74.— „ „ transilvane 73.— „ „ croato-slav. 75.50— Londonu .....................................111.70 Arginta .....................................106.25 Galbenu .............................. 5.28 Napoleon d’or ...... 8.94 ALESSANDRU ROMANU Propriet., edit, si red. respundiet.