Federatiunea, iunie 1874 (Anul 7, nr. 39-50)

1874-06-04 / nr. 39

Din stang’a estreraea mai multi poftessu numerarea membriloru present!. (Sgomotu.) A. Dobay: Me rogu a numerá, ck pre suntemu in stare a adduce decisiuni? După cetirea catalogului presiedintele dechiara, ck camer’a e in stare a adduce decisiuni. A. Tavaszi doresce ca consultarile se se continue sclindu forte bine si inainte de cetirea catalogului ck suntemu in stare a adduce decisiuni. Totodată mi-esprimu părerea de reu, ck tocmai acei parasescu sala cari au doritu cetirea catalogului, si prin astfelu de procedura nu făcu alta ce decâtu scandale. Zsedényi întreba pre presiedinte ck face-va reporta camerei despre dispusetiunile salle luate spre justificarea celloru absenti. Presiedintele: Am onoro a observa ck inainte cu vre-o 3 septemane d. dep. Patay m’a intrebatu in causa acest’a, eu i-am respunsu ck eu am luatu mesurele pentru ca dep. absenți se venia la siedintie seu se-si justifice absenti’a; totodata am rogatu pre od. camera, ca se iee la cunoscintia acestu respunsu. Ingrestempulu acestua au venitu mai multi deputați, dintre cari multi justificară absenti’a loru dar cei mai multi nu. Zsedényi in casulu acestua roga a se aplica §. 172 pentru cei ce nu-si justifica absentia. P. Somssich provoca camera se nu se abata de la obiectulu consultariloru, ci se se continue mai departe. T. P . cli y observa, ck multi au fostu de facta sub durarea desbateriloru, cari acumu absentedia, deci doresce ca se nu se intrebuintie înfruntarea protocolariai pentru aceia, chei acest’a numai atunci s’ar pote intrebuintia, daca camer’a n’ar fi in stare a adduce decisiuni. St. Patay se escusa pentru absentarea lui. Madarász observa ck si-a trenutu de datorintia a essî inainte de numerare. De altmintrea candu a essîtu vediti, ck majoritatea e pentru propunerea lui Lázár. E. Huszár i-reflecta, ck neci inainte, neci după numerara majoritatea n’a fostu pentru propunerea lui Lazár. Camer’a trece la ordinea dîllei. La §. 25. cari amesura una mulita de 200 fl. si lipsesce de dreptulu de vorbire pre cei cari nu voiescu a fi in comitetulu camerei adv., Lázár propune ca in loculu 200 fl, se se puna numai 50 fl. Paczolay doresce ca mulit’a banala mai bine se se redice la 400 fl. decâtu sé se pedepsesca cu una pedepsa morala. Camera primesce modificarea lui Paczolay. La §. 27. Lázár propune, a se decide, ca tribunalulu se denumesca advocații de apperare, după anumita lista, d. e. alfabetica, Paczolay propune ca punctulu acellua, care vorbesce despre statorirea lefeloru, se se suspinda pana atunci, pana ce se va stator! unu regestru generalu de tasse. La propunerea lui C. Tisza camer’a primesce modificatiunile lui Lázár si Panczolay. Siedinti’a se redica la 2 ore d. m. — Siedinti’a prossima sambeta. Gherl’a, 20 Maiu 1874. Domnule Redactore ! Publicandu in numerulu 33 nesce observatiuni îndreptate catra mine de „omulu escessivu“ a-ti binevoitu a dechiara polemi’a decursă intre mine si scriitoriulu epistolei private (nr. 16, 19, 22, 26—27). Sum de accordu cu D-vóstra, pentru ch io neci odată nu m’am occupatu de perséne fara numai de fapte si am propusulu nestramutareru de a face totu deaun’a assemenea. Nu vreu a reveni la celle publicate si scrisse in numerii amintiti, de parte se fia de mine, fara din bunavoitori’a indulgintia si permissiunea D-vostre, ralativu la învinuirile principali ce mi s’au facutu, vreu a face câte va observatiuni generali forte pre scurtu. In decursulu polemiei din cestiune mis’au imputatu ck sum superbu, am fostu studinte seracu si devenindu functionariu publicu — romanitatea mea din acesta causa ar fi dubia. Unu omu din multe cause pote fi nn 452 mitu de superbu. Daca cineva vorbesce pre putienu, ambla sprintenu cu capulu redicatu, merge dreptu pro strada, nu cauta in laturi, nu face complimente la frundia si orba seau vorbindu prea multe se arreta cam sfatosu — unu omu care possie de vre un’a din aceste calitati seau slabitiuni se numesce de unu superbu s’au affectante. Nu affirmu ca io nu asiu possiede vre-o dedare din celle inserate si decumva pentru acesta i place orecui de a me consider’a de superbu — nu me superu neci unu picu. Cumck am fostu studinte saracu, recunoscu cu tota promptitudinea. E dreptu ca si io, ca unu numeru considerabilii de tineri si ca multi barbati meritati de ai natiunei nostre, am studiatu cu ajutoriulu stipendictoru si cu succursulu materiale a unoru binevoitori, inse din acesta nu urmeza altu ceva, decâtu ce acum io la rândulu meu inca se făcu ce-mi sta in potintia pentru înaintarea scopuriloru naţionali si pentru ajutorarea studintiloru sărăci din tempuiu presentu. Cumck din unu studinte saracu am devenita ceva si in pusetiunea mea sociala potu face ceva servitie câtu de neînsemnate patriei si natiunei melle, — credu ca pentru acesta nu are temeiu de a se supera nimenea, de cumva nu e condussu de ceva passiune seu antipathia, si a essi in publicu cu atari imputeiri numai acellua pote, care nu are idea, despre scopulu sublimu care si l’au propussu o natiune si unu singuraticu atunci, candu au inceputu a sacrifică pentru ajutorarea si crescerea studintiloru sărăci. De altmintrele e de insemnatu, că imputerile totu-de-un’a se făcu de aceia, cari nu a sacrificatui nemicu in tota vieti’a loru. A fi functionariu publicu tocmai asie nu e peccatu precum nu e peccatu a fi preotu, — agricultoru, comerciantu, industriariu etc. etc. pentruca fiasce care in sfera sa e factoru sociale insemnatu si fiasce care traiesce după calitatile salle spirituale si fortiele salle fisice. Io sum fiiu a patriei melle si cetatianu de statu ca ori si care altulu. A me servi pre callea onorei de drepturile accordate prin legile naturali si positive ca fiacaruia individu si a-mi validita modestele melle facultati spirituali in interessu publicu — nu-mi pote servi spre dauna si prin acesta nu-mi pote fi periclitata romanitatea mea si de cumva ar affirma cineva asie ceva, acellua ar committe cea mai mare absurditate pentru ca daca a fi in servitiu de statu ar insemna deja nu fi romanu buni, atunci toti barbatii nostri cari porta funcțiuni publice, fia ca judecători fia ca professori, docenți etc. nu potu, fi sau nu sunt romani buni. Ore se pote affirma asie ceva cu ratiune si logica sanetosa? învinuiri si imputari de atare natura dara nu me potu supera neci unu picu si pana candu voiu fi numai asié de vinovatu ca acum — consciintia imi va fi linistita si voiu umbla totu cu fruntea deschisa. In fine vreu se observa ca nu numai d’in invinurile ce mi-se făcu mie, fara presto totu in vieti’a practica am facutu esperinti’a trista, ck unor’a dintre omenii nostri nu li vine bine la socotéla daca unu tineru romanii după fatigo si necasuri multe ajunge la ceva fiind ck invidi’a seu maliti’a loru se affla ca esti „superbu“ „domnu mare“ etc. era decumva după studii si ostenele îndelungate nu-ti succede a te aventa la ceva atunci era e reu pentru ca te affla de „necapace“ „neistetiu“ „prapapadilu“ etc. E mai bine dlara ca om si care se-si veda de lucrulu seu si se ignoreze opiniunile sinistre seu reutatiose a unoru omeni idioti seu maliţioşi. Ir. Vasiliu Popu. Romanii numai acumu se începe a se desvolta numai acumu i sunt pusse temeliele neclatinate. Noi, Romanii din tractulu Lapusiului Ung, inse nu ne potomiu mândri cu şcolile nostre. Invetiamentulu la noi este intro stareefemera, ba potenm dice deplorabile. — Causta este miseri’a generala, dar mai vertosu indifferentismulu, neinteressarea poporului nostru. De vei cercă școlile din tote communele acestui tractu, vei vede, intru unu locu nu o scola, seu nu au„invetiatoriu Unde se affla câte unu invetiatatoriu priceputu si care si cunosce ehiamarea si datorinti’a s’ad pote peri de fomo. Poporulu e cuprinsu de volulu cellu mai dessu allu obscurantismului, indarnu tote ostenelele si opintirile conducatoriloru lui, deorace elin nu sei alta decâtu: „pentru ce se-mi dau baetulu la scola, pote si ellu trai fara invetiatura precum traiescu si eu, sciindu bine, ce nu va fi neci din ellu popa.“ Daca poporulu se servesce de astfelu de espresiuni ne potemu imagină in ce necultura se affla. Dorereck ast’a trebue se martttrisimu despre poporulu nostru care mai bine merge si lucra ca vit’a dîu’a intréga si se se aplec cu umilire la toti ciocoii străini, decâtu se asculte de vorbele sincere a conducatoriloru lui. — In cerculu Lapusiului de abia se affla câteva commune locuite de magiari, celle-lalte sunt a Romaniloru, si totusi asia se lipescu de magiari, incâtu la allegerile de notari mai bine si dau voturile unui Bárdi Karoly decâtu unui Romanu espertu si harnicu care dor s a pote se faca mai multu bine decâtu strainulu. Causa acestei procedure periculose sunt condamnabilele imparechiari confesionali alle poporulu nostru, una parte se tiene mai intrellepta decatu cealalta. Unica sperare ce o aveam pentru luminarea si cultivarea mladitieloru tienere si de buna sperantia e concentrata in : Scol’a poporale din Lapusiulu ung., care si pana acum’a este cunoscuta on. publicu cetitoriu. Acestu institutu este chiamatu se lumineze poporulu din tractu. Dar si acestua fii de multe ori periclitatu de ruinai’e, dupa ce lipsele si neajunsurile materiali sunt amenintiatorie. — Poporulu inse pre usioru ar pote ajută. Ecca cum! — Confessiunile se se unesca in cugete si simțiri, se nu faca sfara fara folosu, se nu strige in lumea larga, caci atunci forte bine i se pote accomoda proverbiulu: „fala gola, traista usiora,“ — ci se taca si faca, se urmedie poporeloru culte, se se cugete seriosu la sustienerea scolei amintite, nu ascepte ajutoriulu strainu, neci allu guvernului — macaru ce fii promissu, — ceci guvernulu are mai multe necasuri, decâtu se se cugete la scol’a rom. din Lapusiulu ung. — Guvernulu cu parintiesc’a sa binevoire infiintir in Lapusiu „scol’a de statu“ i-darul bani, adducundu professori si crescătoria, inse noua nu ne face, ci numai prompte. Deci se nu ne insietikmu in cugetele nostre, bine se bagkmu de sema, se nu asseptkmu pana ce va arde mucu la degetu, ckci daca generatiunea presenta e neculta si neinvetiata, cellu pucinu se nu lasskmu sa fie totu asié si fiii nostri, ci se se descepte se se trediesca. Dar acesta nu potemu ascepta, decâtu numai de la scola. Prin urmare tienutulu acestua se-si tiena de strinsa datorintia a se nesui ca scol’a pop. din Lapusiulu Ung. se infloresca, caci vedemu ca cu incetulu va se apuna, pana acumu erau 4 invetiatori, după aceea 3, era acumu numai 2., si e téma, ca nu cumva se remana singuru preutulu cu ininvetiatoriulu primariu, de orace nu usioru se pote affla professore secundarii cu lefa de 200 fl. la annu, din care nu pote trai. Aceste observatiuni am avutu a le face cunoscute on. publicu si locuitoriloru din tractulu Lapusiului, si de le voru affla de bune se le urmaresca, se nu lasse se cadia scol’a, ce atunci va apune si cultur’a mladitieloru tineretie, cari sunt speranti’a natiunei nostre. Se cugete seriosu, ca nu cumva in urma se i se aplice dîss’a s. Scripture: „Perirea ta din tine Israile.“ S. G. De pre ruinele Ulpiei- Traiane (Gracm in tierra Ilatiegului, 18. Maiu 1874. Pre câtu speramu mai tare, si al tamu cu sete dulele lui Maiu, pre I acum ne aflamu in altu Faurariu. — O lui Maiu s’a inceputu pre la noi cu 9 rece si cu ploaie, astfelu a continuat’ na astadi. — Eramu imbuccurati cumparamu noi cesli de pre suptu polele I tiloru de a se fi stricatu pomotulu, I gerulu cellu mare si ninsorea d’in efl trecute ce pre aiurea a fostu, si pre 19 a domnitu, insa pomii pre atunci nu inca înfloriți. — Dar ecca in 16 Maiu I incepe o pluoie, carea tienendu necuit tota noptea, de cktra dîua spre 17 I no pomenimu ck incepe a ninge, si in d de 2—3 oro se accopere muntii do 1 si semenaturele de tomna, cari au fostfl mari, le a culcatu, pre pomi inghi^B nieu’a si se aplecara toti cktra pa^i cei mai multi s’au si ruptu! sporamu^E incetu si se va lumină, insa totu fl si acumu. Astadi, in 18. Maiu demaneti’a^i fortune do vontu rece cu ninsore au fl in câtu Faurariulu nu l’a intrecutu. fl Cucurudiulu pre la noi inca nufl saritu, de si este semenatu altulu defl 5 septemano, — nu o téma ce se in pamentu, — multi mai au a semoifl caus’a frigului si pluciloru dese. Daca nece in acestu annu nu se 9 ce cucurudiulu si pomele, cu cari prel poporulu nostru se ajutora forte multul tru acoperirea lipseloru salle — vomu u peritu!unii pieru pana acuma de £■ nece credu se suffere mai tare de fomfl aiurea ca omenii do pro aci. — Ce^H capota câte unu florintu, ambla pres^B temana cu bani in mana si totu nu ^B do nu cumva luni adî de torgu ? Hatiegu. fl La noi in satu, daca pote cine-ifl vendia cucurudiu, nece te mai întrebi câtu, ci de 1 fl. 40 cr. pre mieriia ifl cupe, — se pote vinde si mai scumpul Dee bunulu D dieu, ca se le in» tote mai spre bine, inse nu sciu cu mii fi ck si acum de cu seara totu ninge si I ventulu rece; — de va fi unu seninu nopte si inghieciu nu ne remane nece o ma, bine ce de multu nu s’a pomenitui s tare înfloriți totu felulu de pomi ca in a cestu annu*) I . . . I . . . pp. Rialii Lapusiului 20. Maiu, 1874. On. Die Redactoru 1 Binevoiţi a-mi da pucinu spaţiu in colonele protiuitului dîaru „Fed.“, pentru descrierea starei scoleloru nostre confesionale romanesci. — Scol’a magistr’a vietiei e una institutiune durabile care si-are cellu mai maretiu scopu, d’a cultivă moralminte pre poporu ca acellua se pota occupa locu splendidu in concertulu poporeloru culte. Daca privimu acesta institutiune la poporele vecine, le vedemu, ce au ajunau la unu gradu inaltu, pana ce la noi D’iu diecesa Gherlei, 10. Maiu n „Parva scintilla magnum excitat ini diur.“ Adeverulu sentintiei acesteia Rol nulu asia o pote analisa mai fidelu, de dice, ori : foculu ori si cum aprinsu, od nu se pote, sau numai cu greu a se stii Voiescu a vorbi despre Tierr’a-Oasiu a careia stare besericesca si natiunal periclitata, cu tote ck Tierr’a-Oasiului mera: intra 18 commune 15 curatu rom cu tote ck: acolo avemu notabilitati besicesci si natiunali si cu tote ck in Tier Oasiului a domnitu una pace salutari’a ii deru si poporu facia de binele Beserice: prosperarei culturei pana la fatalulu anii ast’a privintia 1862. Decandu in Tierr’a-Oasiului arde unul grosavu acaruia para nimicitoria atâtu bun au potutu-o vedé si oncetitori ai dari „Fed.“ fara ca se scia caus’a aprindere arderei daunose. Cu atâtu mai tare stiendu noi Ostenii desastrosele daune a cului in Tietr’a-Oasiului, dreptu aceen descrierea acesta istorica voiescu a â *) Assemene triste sciri avemu a regestru d’in districtulu Carasiului,u inca pomii au degeratu, pre promontor Aradului, pomii si viniele, — in Marai resiu d’in caus’a ploiloru si frigului votatiunea au intardîatu, prin urmare si nomii cu semenaturele, d’in districtulu hariei si allu Clusiului inca totu sciri plăcute; se spera inse, cu semenaturu nimbului, — principale nntrementu allu poratiunii rurale,— se va fi potutu face p la timpulu candu inca nu este intard. Se constata, ci cellelalte semenature, si intardîate in vegetatiune, n’au suffei neci rugin’a nu se arreta estu-annu, era recii, musiunoii (sobolii) omidele si totu lulu de vermi stricători roduriloru, au ritu d’in caus’a, frigului si a ploiloru.