Federatiunea, iunie 1874 (Anul 7, nr. 39-50)
1874-06-11 / nr. 41
Câtu pentru individualitatea d-lui Ionescu, ca artistu, vomu face urmatorele refressiuni: D-sa possede o infacîsiare plăcută simpatica chiaru; vocea sa clara este de-unultimbru sonoru. A studiatu in gimnasiulu din Brasiovu. Rutin’a teatrala si-a insusîtu-o in Romani’a, unde a fostu angagiatu la diferite teatre timpu de vr’o 10 anni; mai multu timpu inse a fostu in trup’a lui Millo, si joculu seu dovedesce iu adeveru, că avemu a face c’unu o cerinte elevu de-allu marelui maestru allu scenei romane din Bucuresci. Pre langa limb’a materna vorbesce perfectu limb’a germana, cunocse binisioru limb’a franceza si mai pucinu chiaru si cea ma-i iara. Carier’a sa o potemu numi începută umai, căci de la o vrâsta abiă ajunsa la 0 anni, suntemu indreptatiti a speră multu inca. — Să si sperămu deci. Pentru a caracterisă efectulu, ce a proiusu in Vienn’a, este de ajunsu se amintimu, că acolo, in timpu de trei lune a jucatu pre „Cocona Chiriti’a“ pururea intre aplause, de vr’o suta de ori, pre „Paraponisitului „Herscu boocegiu“ si „Evreuiu jardistu“ asemenea de dieci de ori. In Pest’a joca acum de vr’o luna de dîlle pre „Cocon’a Chiriti’a“ in tote serile. Acest’a piesa e itâtu de bine primita, incâtu, pentru a viena pre publicu pana la sfîrsitulu representatiunei. Directiunea o reserva tocmai la finea programei, de unde numai de doue ori lipsite, si publicuîu de ambele ori a parasitu representatiunea înainte de fine. D. lonescu apoi a avutu nimerit’a idea, de-a adauge eatra cupletulu finalu din „Chiriti’a“ o strofa pemtiesca si alfa unguresca. Acest’a apoi i-a cascigatu o mare popularitate, eu atâtu mai allesu, că ungurii, la seratele din „Lumea noua“ nici nu audu mai multu unguresce, decâtu atât’a, câtu le cânta D. lonescu. Trebue se notificămu inca, că joculu d-lui lonescu in „Chiriti’a“ este astă de originalu, incâtu in Vienn’a publicutu nu credea, că e possibilu să fia barbatu acellu ce joca pre „Chiriti’a“ ; astu-felu apoi direcţiunea s’a vediutu silita a notifică in programam că d. lonescu va jocă „als dame,“ era in „Lumea noua“ amu vediutu adese ori aruncându i-se buchete, ca primadoneloru. Regretamu, că preste câte-va dîile vomu fi lipaiti de plăcerea de a-lu mai vedé si ascultă, de ora ce d lonescu pleca in Banatu si apoi in Transilvani’a. Nu ne indoimu vise, că publicu îu romanu, la care se duce, lu va aprecia si imbraistă, daca nu cu mai multa, dar cellu pucinu cu aceea căldură, cu care l’au imbracisiatu nemtii in Vienn’a si ungurii in Pesta. 457 • Siedintia din 2 Iun. 1874. Presiedintele B. Perczel deschide siedinti’a la 10 ore din dr. Notari: Széll, Szeniczey si Beöthy. Din partea guv. min. Bittó, Pauler, Trefort si Szende. După cetirea si autenticarea processului verbalu din sied. prec. presiedintele presata petitiunile intrate intre cari si a professoriloru de la preparandi’a de statu d’in Segetulu Maramuresiului, pentru a fi trecuti in categori’a prof.loru gimnasali. —Szeniczey presanta petitiunea communeloru : Ilatiti’a, Rebenberg, Belobresc’a, Vracevcai Diviciu, Timisiu si Crassieu (Carasiu), pentru incorporarea loru in nou-infiintiaudulu cottu allu Cuvinului, cu capitala Versietiu. (fratii Sorbi inca vreu unu extrawurst sassescu.) I. Vidliczkay presenta unu proieptu de resolutiune, prin care min. financ, se indruma, ca pentru amortisarea împrumutului de 15 millione pundi sterling, cari sunt a se solvi presta cinci anni, cu inceputulu sesiunei d’in tomn’a ven, sé presente unu proieptu de odata cu presentarea budgetului pre essercitiulu annului ven. Se va tipări. — Motivarea proieptului se amana pre sied, prosrima. A. Schmaus refer, comis, juridice presenta noulu testu allu §§. d’in regulamentulu advocatîalu, cari se relogasse la comiss. centr. pentru a se formula de nou. La ordinea dîllei e desbaterea asupr’a essameuului practicu judeciariu, după a carui motivare A. Pulszky crede că nu e correctu a se cere de la judecători, mai pucina cualificatiune decâtu de la advocați, pentru că resultatulu ar fi că cei ce aru cade la censur’a adv. ar cercă apoi noroculu pre carier’a judecatoresca. Deci propunere respingerea §-lui. C. Csemeghy affirma că negressitu trebue a se cere mă pucina cualificatiune judecatoriloru decâtu advocatiloru, pentru că de s’ar cere si judecatoriloru doctoratulu, atunci tenerii ar pares! carier’a judecatoresca unde tefa e mica si câtu modu lips’a de judecători harnici ar pote deveni semtîbile. Pauler spriginesce pre Csemeghy. P. Hoffmann provoca pre aC9Î-a, cari tinsesse a procură advocatiloru auctoritatea, se o procure acest’a si judecatoriloru. Partinesce propunerea lui Pulszky. Pauler response la obiectiuuilai Hoffmann arretandu diferinti’a intre advocatu si judecatoriu, acestua inaintedia cu incetulu si treptatu de la functiuni subalterne, pana la cea de judecatoriu, preeandu advocatulu numai decâtu este chiamatu a representă marile interesse alle partiloru. Horănszky sprijinesce propunerea lui Pulszky. Refr. Schmausz recumenda acceptarea proieptului. — Punendu-se la votu proieptulu se primesce de basa desb. terii speciale* cu 93. voturi contra 82. — Se trece apoi la desb. spec. Titlulu se primesce conformu propunerei comis, centr. §§. 1—6 se primescu fara observatiune. La §. 7. I. Olah tiene de impossibilu a se face essamele d’in atâta studie momentose intru una ora, ellu propune, ca in locu de „una“ ora să se puna „patru.“ Csemeghy face unei observatiuni la espressiunile imparlamentari alle dep. lui Oláh. Camera primesce testulu originalu. §. 8. se primesce fără observatiune, §. 9. după testulu comis, centr. §§. 10—11 se primescu fara observatiune. La ordinea dîllei urmedia desbaterea asupr’a proieptului de lege pentru cridele fraudulente. După motivarea refer. Horănszky camer’a primesce proieptulu de basa pentru desbaterea spec. Se trece apoi la acest’a. §§. 1—4 se primescu fara observatiune. La §. 5. care prevede, ca „in atari casuri candu pentru vre o pretensiune fraudulosa cridalariulu stă sub cercetare, sentinti’a, in asta privintia să remana suspinsa pana candu judecat’a, prin care se sistedia procedur’a criminale, nu este deplina valida“. Vidliczkay face unu emendamentu, ce se primesce unanimu. §§. 6—11 se primescu fara observatiune, si cu aceste desbaterea speciala este terminata. Siedinti’a se redica la 12 %, óre. Din Solnoculu interiorii, Juniu, 1874. In „Gazet’a Trans.“ Nr. 34, a. c. a apparutu unu articiu subscrissu de „Aristeides,“ in care cu arrogantia si vehementia nemărginită arrunea pulvore si plumbu asupr’a Episcopului si consistoriului d’in Gherl’a. Considerandu falsitatea cuprinsului, stilulu, tonuiu si deductiunile temerarie, demne ori de cine, numai de omu bine educatu nu, marturisescu, am dubitatu multu, că pre deîmu lucru e să reflectediu la acellu artiolu? s’au să tienu cu Isusu fiiulu lui Sirachu, C. 22, v. 14 — 16? vise d’in interessulu adeverului, ca nu cumva opiniunea publica să fia sedussa prin atari attentate neomenose, m’am decisu a essî la publicu, — dara nu cu arguminte antice, d’in timpurile vandalismului, ca si din Aristide — căci debue să-mi marturisescu debilitatea in ferocitate — ci cu arguminte multu mai recente, mai blande si mai oneste, cu arguminte drepte, luate d’in acte officiose. In attinsulu articlu nemicu adeveru mi este, numai atât’a , că „Vicariulu Nasaudului D. Gregoriu Moisilu e suspinsu de la officiulu si beneficiulu vicariale.“ Apoi causele suspinderei sunt multe si nu numai cea — falsu descrissa — că n’a voitu să introducă in Poieni de preutu pre Ioanu Iug’a. Daca „Aristide“ avu plăcerea a essî in publicu cu atâta vehmentia pentru vicariulu Moisilu, ar fi fostu mai consultu să nu edifice numai pre vorbe, ci să cera de la d’insulu acte officiose, cari le are la mani, cari daca le ar fi cetitu, nu presuppunu despre dsa atât’a temeritate, că pentru o causa înainte pierduta, să prede atât’a focu si putinta. Ar fi vediutu d’in acelle acte, cumcă Iug’a a fostu dispusu la Poieni numai de administratore interimare, spre ce n’a fostu de lipsa să se currente die parochi’a, si vicariulu, neci ca pre atare n’au voitu să-lu introducă, ci replicandu, a despretiuitu mai multe ordinatiuni si ursorie, si in urma si correspondinti’a cu ordinariatulu in obiectulu acestua au intreruptu-o. Apoi daca Iug’a e astă de immoralu, precum are plăcerea a-lu descrie, n’ar fi debuitu să i se dee d’in districtulu Nasaudului astă bune testimonie despre moralitate, — subscrisse si prin vicariulu, — cari se afla in archivulu die cesari. — S’ar fi vediutu că nu poporulu d’in Poieni au fostu in contr’a preutului Iug’a — căci parte mare a acellui poporu l’a cerutu de preutu — ci s’a contrariatu vicariulu cu altii d’in Nasaudu, unde s’a facutu tote protestele cu numele poporeniloru d’in Poieni Iramisse la guvernulu diecesauu, ceea ce se pote si documentă, — si totusi s’ar fi vediutu si amenintiari arrogante făcute prin vicariulu câtra consistoriu, ca să pertracte die obiectulu de nou „cu sânge rece, sine ira et studio“ — si inca d’in script’a vicariului de sub Nr. 54 a. c. câtra ordinariatu îndreptată, s’ar fi vediutu, cumcă Iug’a pentru aceea nu se primesce de preutu in Poieni, pentru că, de si are mosîa si locuintia in districtulu Nasaudului, dara nu e nascutu granitieriu.“ — ccca acest’a este caus’a pentru care vicariulu s’au oppusu a-lu introduce si dupace acesta o scie si nedreptulu „Aristide,“ nu e lucru barbatescu si cu caracteru a suci si resuci, ci a spune adaverulu in goletatea sa. Si totusi vicariulu Moisilu nu fu suspinsu numai pentru renitinti la aci attinsa, ci inca multe alte cause au necessitatu pre consistoriu la enunciarea acellei sentintie, cari eu, sum multu mai discretu decâtu să le ventillediu in publicu, unele inse fiindu atâtu pre la noi, câtu si in districtulu Nasaudului publice, pentru dillucidarea lucrului nu potu a le reface. Dlu Aristide au fostu de facta la unu conventiculu cu insi numerosi, câtra capetulu annului trecutu, tienutu in Nasaudu, care s’au botezatu de „sinodu,“ de si ori ce au fostu alta, numai Binodu nu, si se scie bine si aceea, că atunci s’au decretatu si vicariulu a subscrissu, cumcă romanii d’in districtulu Nasaudului sunt orientali, adaugandu „de si figuramu ca grecocatolici spre batjocur’a altor confessiuni si cod’a catoliciloru de ritulu latinu.“ Totu in acellu conventiculu se luasse conclusulu eumca; poporulu, laolalta cu clerulu are dreptulu a delibera in celle disciplinarie basericesci, ce si vicariulu ca presiadinte, cu subscrierea sa a confirmatu si acestea de si in tota lumea, neci la greco-orientali nu se practiteza asiă ceva; — ce mai Vicariu si preside sinodalu greco-catolicu! In annulu trec, la 28 Aprile s’a trenutu in Gherl’a conferintia mista diecesana pentru ameliorarea starei sedeloru confessionale la care d’in districtulu Nasaudului ca pre representante mireanu amu avutu norociria d’a onoră si pre Dl. Capitanu supremu Alessandru Bohatielu, — si vicariulu Moisilu candu era să se incepa conferinti’a, in presinti’a nostra a mai multora a, îndemnata singuru de spintuiu resistintiei a dîssu episcopului; „nu sciu ce se va pertractă si decide aici in acesta conferintia, dara noi iu districtulu Nasaudului nu vomu primi nemica“ — ne potemu imagină ce simtiu pote se reproducă o descoperire ca acestea la unu episcopu care nu cruzi a fatigie si spese pentru effeptuirea consultarei despre prosperarea sedeloru si naintarea culture!. „Aristide“ lauda pre Vicariulu Moisilu pentru meritele salle celle multe făcute pentru baserica si naţiune. — Astă generalminte potu să aiba trecere astfelu de laude inse, pre ce au facutu specialminte demnu de lauda pentru baserica? de cumva dora aceea nu i se attribue ca meritu , că pro fundamentulu basericei d’in Nasaudu ziditu pana de asupr’a pamentului inca de predecessorele său cu vivo 6000 fl. decandu e vicariu, adeca de 17. anii neci una petra n’au pusu, de si baseric’a aru ave bani la 20.000 fl. carii sunt imprasciati la vicariulu si altii, vedi domne, pre usura fara ipoteca, pote cu conditiune, că de nu se vom replati pre terminu, să fia peritori. Se cotele despre densii in cursu de 15 anni n’au potutu scote Ordinariatulu de la vicariuu. Strinsu-s’au prin poporeni si petra pentru baserica, dara s’a resipitu tota , carratu-s’au si lemne să se faca si arda caramide pentru baserica, — cine au arsu lemnele? nu sciu, caramide ru-su; aceste sunt meritele vicariului Moisilu pentru baserica d’in Nasaudu; apoi pentru callelalte baserice d’in districtu nu-i cunoscu meritele, atât’a sciu că loculu d’insului s’a trimissu prin Ordinariatu alti comisaari să faca raţiunile acellorua. — Neci pentru naţiune nu-i cunoscu neci unu meritu in specialu, fara pote numai in generalu celle dîsse de „Aristide.“ — Neci despre aceea voiescu a dissertă: cu câta dirigintia si-a portatu officiulu dlu Vicariu, numai rogu pre „Aristide“ se-lu întrebe: de câte ori au f.Stu amenintiatu cu suspensiune inca pan’a nu fi episcopulu de acum capulu diecesei? „destulle loviture s’a datu in capulu cellu tare ca cremenea, dara totu nau essîtu scânteia !“ Si apoi după tote aceste, si inca altele multe cari se cuprinde in actulu de suspensiune sub passagiulu care se începu „prin mai multe scrissori abia susternute,“ s. c. 1. totusi e illegala, e necorrecta, e pripita, e arbitraria, e nedrepta, e nejustificata suspensiunea vicariului citatic „Aristide?“ si pre langa tote ca aceste se cuprindu in acte officiose, totusi aru fi trebuitu cercetare înainte de pedepsa? tieneti sfatulu pentru altii, că consistoriulu n’are lipsa de d’insulu. — Ore este in lume episcopu care să tiena de frica pre cineva vicariu, ori câtu de nepesatoriu, negligentu si renitentu să fia acellu a facia cu ordinatiunile celle mai salutari, si ori câtu despretuitori a demnitajtii, auctoritatii episcopului si consistoriului, ceea ce nu însemna neci mai multu , ci mai pucinu decâtu: despectulu decreteloru traperaiesci de denumire si a Bulleloru papale ce neci pentru unu pretiu se pote snfie,! si reface. — Cu modalitatea de a infr.că, a inspaimenta, si astu-felu a sili pre oneva să vi Inplinesca voi’a, credeti-me, nu veti ajunge scopulu. Acum trecu la passagiulu articlului citație „Aristid*“ unde dîri, să fia espr matu Episcopulu Gherlei nescari cuvinte dusmanose catra representanti’a communai Poieni, din cari apoi faci deductiuni nu numai adeveratu dusmanose, ci lu judeci pre acellu capu besericescu la morte morala, si cu ajutoriulu redactiunii „Gazetei Trans.“ sub asteriseu espressu — si la morte fisica violenta. — Acum’a vedia onorab, publicu cetitoriu si judece, pre cu caracteru lucru este a face astu-felu de deductiuni si judecati pre acea a basa : „s’au audîtu pre aici si aceea, cumcă Episcopulu Gherlei s’aru fi esprimatu câtra romanii ploati d’in Poieni“ — sum convinsu că totu omulu cu minte sanetosa va fi multu mai justu, decâtu să consemtia aici cu Aristide, si să nu-i reprobe fapt’a neomenosa, cu atâtu mai vertosu, că cine cunosce pre episcopu scie si modestulu său caracteru, scie ca nimenui in vieti’a sa n’au facutu strimbetate, pre nimene neei candu n’a insinuatii, tata vieni’a i-a fostu paciurca blanda si laboriosa pentru înaintarea binelui communu, — si acum’a mereu lucra pentru bunăstarea diecesei, a clerului si poporului, pentru înflorirea besericei, religiunei, înaintarea culturei si pentru Castigarea drepturiioru autonomice besericesci. Apoi ceea ce resplata i se dă pentru tote aceste! Ore unde veti află omu pre lume, care sacrificandu-si tota vieti’a pentru bunăstarea altorua, să nu se disguste la astu-felu de respata. Atât’a vise pote să-lu mângâie că afara de Nasaudu — tota diecesia e recunoscatoria