Federatiunea, iulie 1874 (Anul 7, nr. 51-55)

1874-07-03 / nr. 51

Red­actiunea se affla in Strat’a lui Leopoldu Nr. 44-Scrissorile nefrancate nu se primescu decâtu numai de la correspundintii re­gulari ai „Federatiunii.“ Scrissori anonime nu se publica. Articlii tra­­misi si nepublicati se voru arde si nu­mai la cerere espressa se retorna. Nr. 51-855. Boda-Pest’a Joi. 15/3 Jul. 1874. Annulu allu sieptele MDCCCLXXIV Diurnalu politicu, literariu, commercialu si economicui. Appare Joi-a si Dominec’a. Pretinln de Prennmeratinne: Pre trei lune.....................3 fl. v. a. Pre siesse lune . . . . 5 „ „ „ Pre annulu intregu . . . 10 „ „ „ Pentru Romani’a . Pre an. intregu 30 Fr. = 30 Lei n. Pre 6 lune 16 „ = 16 „ „ Pre 3 — 8 „ = 8 „ Pentru Insertion! : 10 cr. de linia, si 30 cr. tacs’a timbrare pentru fiecse­ care publicatiune sepa­rate In loculu deschisu 20 cr. de linia. Unu essemplariu costa 10 cr.­ ­ Buda-Pest’a, 3/15. Iuliu, 1874. Siedinti’a de domineca, 12 jul., fu an’a dintre celle mai interessante, pen­tru ca urmandu-se discussiunea spec. a mpr’a §-lui 4. d’in novell’a electorale, reputatii romani intrara in lupt’a par­lamentare. Dep. Parth. Cosm’a fece emendamentului ca dispusetiunile §-lui r­elativu la părțile adm­sse si confiniele nilitari se se estindia si asupr’a Tran­silvaniei, inlaturandu-se atunci firesce 5-ulu­i., care devine apoi superfluu. De­putații I. GhorgiuPopa, si V. Ba­be­ti­u, sustienura propunerea lui P. Cos­m’a, care inse, — după terminarea dis­­pussiunei, votandu-se asupr’a §-lui si idoptandu-se firesce testulu formulatu le comiss. centrale, — fu inlaturata. D. I Cosm’a, a vorbitu, ca totu deaun’a, pine, argumentatiunile salle l o sa te pre ogica sanetosa, avura effectulu loru, ca­ci cei ce luara cuventulu spreacom­­jate propunerea, nu potura adduce ar­gumente contrarie, ci prin felurite sub­­terfugie statuica a dice, ca au vrutu si ei se dîca ce­va. Loviturele ce D. Cos­m’a dede ministrului Szapâry au fostu atâtu de grelle, câtu le semtîra si baro­nii d’in Transilvani’a. Deputatulu Gavr. Kemény , facandu-se cavallerulu lui Szapâry, starul se­ lu appere, dar nu-i successe. — D. Giorgiu Popu, in dis-­­ cursulu seu asta data emfaticu si inflo­­rilatu de altmintrea bine semtîtu, cre­dit ca trebue se isbesca in collegulu ibu Bonciu, pentru opiniunea lui sepa­rata, ce insinuasse cu dreptulu de repor­­teru allu unei sectiuni, spre a-si lua insa ca se pota vorbi in contr­a propu­nerii comissiunii centrale, d­in carea in­­ui-si faced parte. Daca D. Popu ar­­ cetitu cu attentiune motivulu Dlui lonciu , de siguru ar fi lassatu a sasa tunulu cellu greu Cruppianu, si iu totu casulu facea mai bine a-lu ndreptă in contr’a inimicului decâtu tsâ lovindu pre consociulu seu de lupta si dee magiariloru spectaclulu placutu de incaierare fraterna, provocandu estu­­modu pre corifeul­u oppositiunii a para­­isd lovitur’a, rearruncandu-i glonttele. — Multiamirea afftctuosa si iperbolica ce D. Popu o espresse in numele toturoru natiunalitatiloru nemagiare de­­sub chie­­peneagulu stului Stefanu, regele Ung. (Dep. Iust, poreclitu „rege allu slovaci­­loru“ protestă dîcandu ca „slovacii nu ’au insarcinatu­“ deputatului Mociari, entru caldurosele cuvinte pronunciate n favorea loru, produsse ilaritatea im- I iressiuniloru comice. — D. Babesiu, in onu la inceputu prea irritatu, ceru dre­ptate pentru Ardeleni, ca­ci altmintrea presuppune malitia d’in partea guvernu ui. Discursulu trenutu mai multu in termini generali, de dreptate, ecuitate si­­ moralitate, inebiaia provocandu pre Sza- I pdru nu ca pre ministru, ci ca pre ono- I j­abilu cavallerin magiaru a reflectă a­supr’a injustiţiei ce se face Ardeleniloru. Spre finitulu siedintiei la §. 5. lua cu­­ventulu D. Bonciu, care intr’uuu discursu nai lungu si stralucitu combată censulu issatu pentru Ardeleni. Deputatii pre­­enti si ministri insi­si l’ascultara cu I julta attentiune, era impressiunea cuvin­­teloru salle fuse profunda; — numai dear fi si resultatulu correspundietoriu. In Discussiunea se curmă, câ­ci con-Iformu cond­usului camerei in septe- Iman’acurg. la ordinea dîllei sunt proie- Ictele de legi, unele relativu lacâllile ferr. I i altele financiari. Attentatulu la scaldele de Kissingen in contr’a lui Bismarcu occupa firesce tota dlaristic’a. De se va adeve­d ca atten­­tatoriulu au fostu instrumentium essecu­­toru in manile unoru preoti faptici, res­­bellulu ce Bismarcu au inceputu in contr’a catholicismului, va continuă cu mai multa essacerbatiune. Pana acum nu s’au descoperitu inca autorii spiri­tuali ai attentatului, ci se presuppune numai. In interessulu besericei catbol. ar fi de doritu ca se nu se adeveresca si­­nistr’a presuppusetiune. Camer’a deputatiloru Ungariei. Sedinti­ a de la 4. Juliu 1874. Presiedintele C. Torma deschide siedin­­ti’a la 10 ore din dî. După autenticar­a protocollului pres. anuncia eh dep. M. P­é­­chy a cerutu concediu de siese septemane pentru restabilirea sanetatii. I­ se da­­ presenta petit, cottului Crasna contra usurariei si pentru regularea affaceriloru orfanale si te­­stamentale. Szeniczey presanta petit, ur­bei Versietiu, ca se­fia capital's­cortu­lui Cuvinu. Dékany interpelLedia pre min. de commerciu, are cunoscintia despre aceea, ca camer­a industriale din Clusiu nu si-impli­­nesce obligațiunile, si că are voia a lua mesure contra acestei negligintte. M. Gál a facutu interpellatiune c’unu annu nainte min. de finance, acumu o reno­­iesce si soliciteza concederea de a nu plati darea urbea H. Böszörmény. Ghiczy i­ promitte respunsu in Luni­a ven. — B­o­­thory cere ca proieptulu seu de resol. se se puna la ordinea dîllei in sied, de Luni ven. — Majoritatea nu primesce. Wenckheim respunde la interpella­­tiunea lui E. Simonyi făcută pentru distin­­ctiunea lui Freystädter. Min.­dice cumca cu occasiunea distinctiunei n’a solutu nemicu despre aceea, să dora ar fi petatu moral­­minte, si numai la recumendatiunea min. de comunicatiune ceru­ distingerea de la Maie­statea sa. Dar acumu Freystädter se va da pre man’a judecătoriei, era distinctiunea se va retrage. — Camera rea la cunoscintia respunsulu. Min. Zichy presenta proieptu de lege ca prisosulu de creditu d’in an. ven. se se transpuna pentru an. cuv. Szapâry propune, ca de orace la desbaterea gener. a nov. elect, s'au insi­­nuatu multi, — se se tiena siedintia si alta dî, adeca domineca, de la 11 óre pana la 3. — Propunerea dede ansa la dispute lun­ge. Palya vediendu din celle petrecute, că nov. elect, se va intinde in infinitum, propune ca incependu de Luni siedintiele se se tiena de la 9 ore pana la 3. — E. Simonyi nu scie de unde prev de Pólya infinitatea desbaterei, pre candu in 3 dîile vorbiră 10 oratori. De altmintrea dora ar fi mai bine — dîce — ea partit­a deachista se enund­e, că de oarace a desba­­tutu Gestiunea in clubbulu seu, — tiene de superfluu desbaterea in camera. Daca astfelu voieseu a crea legi cum voru fi respectate legile ? Tisza primesce propunerea lui Sza­­páry, dar a lui Pólya nu. Jankovich primesce propunerea lui Pólya pentru des­baterea genei, dar pentru cea speciale nu. C. Tisza vorbesce pentru siedinti’a de do­mineca si pentru propunerea lui Jankovich. C s a n a d y doresce ca lungirea siedintieloru se se faca in orele de demanetia, propune dar de la 8 pana la 2 ore. Pólya re­spunde la accus’a lui Simonyi. Dice — cumca nu este suprinsu prin attaculu lui Simonyi contr’a clubului deaphistu, ba neci Discu­rsulu deputatului nationale P. Cosma, tienutu in siedintia din 12. jul. On. casa representativa ! Aflu necessa­­riu a semnalu inca de la inceputu, ca eu la acestu §. voliescu a vorbi despre censulu transilvaneanu, tiindu-cu tienu a fi superfluu §­lu 5. Eu in mani’a toturoru assecutariloru nu potu crede, câ legea, care o aducemu noi acuma, va fi de o natura provisoria, precum affirma dlu ministru sî referintele commissiunei centrali, ma am convictiunea, câ, fia aceia ori câtu de provisoria, se va cere o generatiune pana atunci, pana candu in acesta casa vomu stâ facia cu unu pro­­iectu de le­ge organicu, de câtu acest’a mai perfectu. Acestu­a in feliulu seu formeza unu intregu. Nu e novella, ci e o lege noua, pentru ca vene sub votare noua sî ce a re­­massu din legea de la 48, er’ ace’a, ce nu vene sub votare cu ast’a ocasiune, conformu resolutiunei acceptate, inca ina­antea inacti­­varei legei acesteia, asîsiderea devene lege. Dreptu aceia eu aflu acestu proiectu de lege destullu de insemnatoriu pentru de a ne insui, ca se suplenimu prin acéstea defectele cellei alalte legi. La noi legea electorale e cu multu mai ponderosa, de câtu in alte staturi, fiendu câ nu correspunde numai la ace’a, ce i-ar’ fi chiamarea, adeca se formeze basea camerei representative, ci la noi ea formeza totu­­una-data si basea vietiei municipali, pentru câ la noi sî cu respectu la representanti’a municipale numai aceli’a pote fi allegutoriu, care e inscrisu intre allegutorii dietali, prin urmare dara se bagamu bene de soma, câ de la ce ne luamu dereptulu electorale, pen­tru câ asiediandu noi dreptulu electorale pre o base augusta, amu despoliatu majoritatea locuitoriloru tierrei de la dreptulu de a poté participă la affacerile domestice, a­casa, in mu­­nicipiulu seu propriu. Eu on. casa, asia credu, ca nu este intre noi nece unulu, caruia, interessandu-se de sortea patrie satie, se-i fia plăcute refe­ri­ntiele de asta-di alle Transilvaniei, refe­­rintiele cari le-au creatu acolo legea electo­rale din 48 sî cari s’au mantienatu pana in presente, — nu este intre noi, dicu, nece unulu, carele se affle de justu si ecuitabile censulu transilvanianu in comparare cu celle alalte parti alle Ungariei, fiendu cu censulu trasilvanu in assemenare cu censulu din Un­­gari’a propria e cu totulu mai mare, se po­te duce câ pre de patru ori e mai mare decâtu in Ungari’a, pentru câ precandu in Ungari’a pentru a poté fi cene­va allegatoriu se receru 8 jugere (lantié) de pamentu, pre attunci in Transilvani’a trebuiescu 36 de jugere pentru ca cene­va se platesca contri­­butiunea de 8 fi. 40 cf. sî pre basea ace­steia se pota fi allegatoriu. Tocma pentra­­sce’a eu, on. casa, acést’a cestiune o tienu de un’a dintre celle mai ponderose cestiuni, ce diet’a este chiamata a le resolvi. Dlu ministru inse tiene, cu art. de lege II. transilvania nu correspunde in destullu dorintieloru si câ nu e necessitate a se scaimbâ, esprimandu-se cu respectu la Tran­silvani’a precum urmeza: „De assemenea dispositiune essentiale tienu, on. casâ, impregiurarea, câ acestu proiectu de lege atâtu in Transilvani’a, câtu sî in celle allalte parti alle Ungariei mantiene cualificatiunea stabilita in legile d’in 1848. Vi se va paré pote curiosu, pen­tru ce se mantiene in diferitele parti alle tierrei cualificatiunea differita. Inse, on, casa, candu reportele intre singuratecele parti alle tierrei suntu diverse, attunci con­­secinti’a naturale, după părere mea, este, câ sî dispositiunile au se fiu diverse, or eu, asia credu, câ nemene nu va voi se nege, cumca in Transilvani’a, atâtu desvoltarea istorica, câtu si reportele de possessiune si avere se deosebescu in modu essentiale de reportele Ungariei si chiaru pentru aceea din partea mea afflu cu caile ca se se man­­tiena si mai departe dispusetiunea diferita.“ Eu on. casa, o spunu francu, câ nu-su de parerea dlui ministru. Uniunea cu Tran­silvani­a este enunciata, sî acesta uniune s­au susta, se­u nu susta. Deca susta, atunci e o absurditate, e abnormitate a sustiené in ace­lie parti alle tierrei, cari ina­ante de annulu 1848 au formatu Transilvania, o lege electorale speciale, cu censu speciale, sî aici in Ungari’a era­ si un’a speciale, care de ace’a intr’atât’a se abate, incâtu acolo e cu totulu impossibile, că pre basea acellei legi se pota fi allegatori sî foștii iobagi transilvăneni. Nu sciu, on­ casa, cari suntu repor­tele diferite, amentite de dlu ministru asia numai in generale, mi-ar’ placé forte deca le-ar’ insiră, sî mi­ s’ar’ spune, câ ce e ace’a, ce face necessaria acesta differintia, pentruca, ve marturisescu, eu nu-su capa­bile a o cuprende cu mentea. Mi-ar’ placé se-o sciu sî din acea causa, pentrucâ noi de ace’a suntemu aici, că, deca suntu ne­­casuri, acelle se le delaturamu, inse deca nu ni le spune nemene* atunci nu suntemu capabili de a le delatură. Eu asia credu, câ dlu ministru nu voliesce a mantiené „ra­­portele istorice“ alle Transilvaniei, fiendu câ acelle suntu de asia natura, incâtu semenu pre lume n’au avutu. Acolo au fostu 3 na­ţiuni sî 4 religiuni recepte, eu credu, câ dlu ministru nu vobiesce a le mantiené, desî palliative acelle se mantienu prin art. de lege II din 1848, transilvanianu, pentru câ pre basea acestui articlu de lege repre­­sentantii natiunii sî religiunei nerecepte nece o data nu venu in parlamentu , dove­­desce impregiurarea, câ nece nu se afla aici. Eu, on. casa, sustiem­ câ noi numai asia vomu lucră dreptu, deca vomu estende legea electorale din Uungari­a sî preste Transilvania. Basea legei electorali din Ungaria e possessiunea de pamentu, acesta base o po­­temu estende sî preste Transilvania, deca volimu se fimu drepti sî ecuitabili. Voru dîce multi, câ acest’a nu se pote estende preste Transilvania, pentrucâ acolo nece nu se scie ce e f­i de sessiune urbari­­ale, fiendu câ acolo n’a fostu introdusu urba- Tiulu. E adeveratu, inse in partiumuri sî in confiniulu militariu inca n’a fostu introdusu urbariulu, sî totusi Ungari’a a dispusu in lege, ca aceste se dobendesca dreptu de votisare pre basea possessiunei de pamentu. Nu suffere indoiela asiadara, ca censulu de possessiune e justu pentru Transilvani’a toc­ma ca si pentru Ungari’a. Acuma numai ace’a pote se vena sub întrebare, câ pentru Transilvania, ce chiae se se hiee de base? Si acest’a e provedinta in lege, pentru­ câ in acestu §, se face di­spositiune, câ accolo, unde n’a fostu intro­dusu urbariulu, si nu se pote sei, câtu face V4 de sessiune urbariale, se lia de cinostira sessiunea urbariale din commun’a, respective comitatulu vecinu. Sustienu ca pentru Tran­silvania cea mai justa chiara după acestu prin aceea, că din partea contraria acumu se agitedia in contr’a proieptului, înaintea de passirea lui in vigore. — O. Kállay nu scie pre ce basa accusa Pólya, deci lu­­provoca se-si esplice cuvintele.­­ Pólya in respunsulu seu se provoca la cuvintele lui Simonyi. La votisare se primesce, ca incependu de Luni­a ven. siedintiele se se tiena de la 10 ore pana la 3.

Next