Federatiunea, iulie 1874 (Anul 7, nr. 51-55)
1874-07-03 / nr. 51
tatea cauzei. Căci de si acellu comitetu ce e dreptu de locu la inceputu a notificatu si cerutu de la superioratulu seminariale concederea pentru a se reinfiintia societatea numita si in seminariulu nou-inse acei superiori de dragulu romaniloru intitulati de revoluţionari viennesi, pre cari trebue, precumu duceau ei, domoliti, a respinsu cererea loru, indrumandu-i la grati’a primatelui, ca patronu si supraveghiatoru a seminariului. Si ce a facutu membrii acellui comitetu in urmarea acestei îndrumări ? — Ei cu intentiune buna s’a appucatu si inceputu a traduce de locu statutele in limb’a latina pentru a le suppune aprobarei Primatelui. — Si chiaru acestu modu mi se vede a fi gressîtu si umilitoriu, pentrucă, concedu că a trebuitu se cera concessiune antaniu de la superioratulu seminariale, inse pentruce s’au aplicatu a tramete statutele pentru aprobare la primate? Oare n’au avutu densii Archireii loru proprii la cari — deca n’au facutu mai de tempuriu passii receruti — se le fi tramissu acelle statute pentru una noua aprobare ori revedere cu rogarea de a li si da, deca nu concessiune absoluta cellu pucinu condiționată, si in casu, candu ar’ fi privoitu de la acestia ori aprobare, ori reprobare se fi inceputu una alta caile si se le fi suppusu primatelui pentru a revede ori a-si da benepacitulu seu cu patronu? — Pentru ce s’au subtrassu ei de la supraveghiarea si jurisdictiunea immediata a archiereiloru loru si s’au suppusu de buna voia jurisdictiunei primatelui ? cum n’a luatu acellu comitetu essemplu de la aceia, cari au compusu mai antaniu statutele respective, la cari se pote ceti intarirea d’in partea unoru Archierei romani, d’ar d’in partea patronului fostului seminariu a stei Barbara, a AEppiscopului Lembergului cellu pucinu numi aducu aminte sé fie assemenea întărite? séu dóra in seminariulu acestu nou Archireii rom. n’au acellu dreptu si influintia cu in cellu dissolvatu ? Apoi deca chiaru a si facutu acésta (sminta?), cumu s’a intemplatu că acellu comitetu, n’a cerutu intermediare ori sprijinire d’in partea Archiereiloru romeandu a observatu, ca la rogarea loru Deci după atâte solicitări, precumu se aude că s’au facutu — n’a primitu neci unu respunsu, voindu firesce prin acesta a amenu caus’a ad calendas graecas, seu deca n’a voitu se cera neci intermediarea acelloru a, cellu pucinu sé fi cerutu svatulu ori modulu de ulteriora afacere, seu in casu ultimu sé fi pretinsu cu bun’a dreptulu ce li se compete ; pentrucă acellu commitetu potea sé scia că amenendu-se caus’a, inimicii acelleia de oparte si castiga terrenu, era de alta si aco’a trebuia se tiena înaintea ochiloru, că adi mane insusi acellu comitetu, seau unii din acellua, prin depărtarea loru d’in seminariu si gata missiunea, fara ca se fi satisfacutu in un’a ori alta parte acelleia. — După tote aceste trebue se mai anotu că mi vine siodu că, cumu Dlu presiedinte acellui comitetu neci pana acumu n’a datu neci o arietare publica, despre modulu purcederei pana acumu urmate, despre successulu acellei purcederi, că in ce stadiu se afla adi sortea societatei si a bibliotecei — care se dice a fi sositu intre paretii seminariului fara se fia iertatu celloru competenti a se servă de ea ? ceea ce pentru liniscirea celloru ce se interessédia de sortea acellei societati de multu trebuia se faca. Fiindu convinsu că acellu comitetu, in frunte cu presiedintele seu nu si-a uitatu de detorinitele luate asupra-si si că e deplinu consolu missiunei Galle veniu — ca unu fostu membru si amicu allu acellei societăți — a provoca si de e lipsa a si roga pre acellu comitetu, ca înainte de ce si-ar’ depune asia dicundu mandatulu, se dee deslucirea necessaria, nu numai despre celle aici înşirate, ci despre tote ce se referescu la starea fostei ori infiintiandei societăţi. Ce se atinge de caus’a superioratului rom. in seminariulu din Pest’a, inca înainte de ce n’ar fi dissolvatu seminariulu d’in Vienn’a se ventilla, că in noulu seminariu pestanu romanii inca voru avé unu superioru romanu , care totuodata sé fia si parochulu infiintiandei parochie gr. cat. unita de acolo, dar’ vorbele si promissiuunile au trecutu si superioratulu romanescu castigatu cu lupt’a aloru câtiva ani prin energi’a unui barbatu demnu de recunoscintia, fostu v.rectoru la Barbareu si de presinte profesoru la universitatea d’in Clusiu, Dr. Gregoriu Silasî — pote acumu stă pre papiru, ori dupace guvernulu cu adictii sei împreuna vedu împlinita dorinti’a loru, simpliciter refusa Archiereiloru nostri dreptulu de a ave unu superioru rom. in noulu seminariu, indestullindu-i cu simpl’a declarare că d’in puntulu de vedere alu economiei si uniformităţii nu se pote concede. Ecca economi’a totu numai pre daun’a Romanului, si spre implerea pungei Ungurului, cumuu aplica guvernulu si aici principiulu de ellu atatu de sinistru iubitu allu egalitatei ? Guvernulu nu vre se applice acestu principiu decâtu numai in favorea sa, dara nu si a romanului , căci ellu nu s’a indestullitu a scurtă fundatiunea pentru 14. teol. la 8, si a sterge seminariulu ci voiesce si singurulu beneficiu ce avuramu la aceliua a nilu denega. Si pre ce a facutu si făcu archiereii nostri facia de acesta voia a guvernului? Se dîce că s’ar’ fi facutu passi la guvernu pentru infiintiarea unei parochie si cu ea a superioratului, cu ce resultatu, face cronic’a. Asia se vede că s’au indestullitu cu promissiunea fara ca se pretindă cu bun’a, pre bas’a dreptatei si egalitatii ca in centrulu capitalei, unde e Horea intelligint’ei romane, se nu fia siliți a se face tributari altorua, assemenea altoru confessiuni se aiba o parochia romana unita, si cu ea unu parochu — deca chiaru le vine bine la socotela — de-odata si superioru ila teologii rom. d’in semminariulu de accolo. Căci e intru adeveru rușine si vessatiune pro romanii gr. cat. ca in împlinirea functiuniloru preutiesci se fia siliți a se folosi de nesce preuticari si limb’a romana numai o batjocurescu, — precumu mai apropo la occasiunea imormentarei professorelui S. T., e mare rusîne si batjocura pre teologii romani, ca nu numai că nu au unu superioru rom. care se-i invetie ritulu si ceremoniele basericei nostre, ci neci atat’a nu li este concessu ca ei singuri sé se essercite in cantari si ritu Ar fi tempulu, ca Archiereii nostri împreuna cu intelliginti’a rom. sé se intropuna la ministeriu atâtu pentru infiintiarea unei parochie gr. cat., câtu si pentru restituirea dreptului romaniloru de a ave unu superioru rom. in seminariulu d’in Pest’a. V. materiale destullu de buna, este omu septuagenarii si fara prunci. Prospectele recoltei d’in tienutulu nostru. Semenaturele de tomna sunt midilocie si slabe, d’in caus’a tempului nefavoritoriu de primavera, celle de primavera sunt pan’acum frumose si promitietorie de unu culesu mannosu. Assemenea sunt si viniele. Ploi capetamu pucino. Ogorulu s’a intardiatu tare. Fenu este destullu si bunu. Seceratulu graneloru nu se va începe pana cătra finea lunei Juliu. N . . . P . . . (Ospe iubitu.) Eminentulu barbatu de statu allu României si veteranulu literatu rom. D. Michailu Cogalniceanu in calletori’a sa la scaldele de Ems, stete una dî si la Pest’a, unde assistandu eri (Marti) in siedinti’a Camerei deputatiloru chiaru la discussiunile asupr’a proiecteloru de legi relativu la functiunile cărțiloru ferr. rom. cu celle ung. — fuse obiectulu attentiunii. Câtiva dep. rom. mersera a lu salută. V4KIET4TI (Advocatu nou) Dl. Alessandru F i i p p’ u subjude in Abrudu facă in 11/23 juniu, a. c. censur’a de advocatu la tabl’a reg. d’in Tergu-Muresiului,— si după cum se duce activitatea sa ca advocatu o va esserce totu in Abrudu, unde ca functionariu prin impartialitate, labore si affabilitate sciusse a-si castiga stim’a concetatieniloru. Avisu! „Procedur’a cârtii funduare, de Grigoriu Tamasiu M icu rescu se pote procură de a dreptulu de la autorulu d’in Stomcuta-Mare, pre langa assignatiune postale. Satu nou, 9. jul. 1874. (Mi see liane. — Sco l’a si holdele.) In 22 Juniu s’a inceputu tienerea essameneloru de vera la scolele poporali confessionali gr. cat. din tractulu Buzei. Resultatulu acestoru essamene este, in urm’a frecuentarei cu totulu neglessa cu deosebire de la Pasce incoce forte intristatoriu. Sunt multi invetiatori in tractu, cari de la Pasce incoce n’au vediutu dora neci unu pruncu in scola. Caus’a la acésta negligentia mare, facia cu scol’a poporale, este domnulu inspectore confessionale, carele concentredia tota poterea in sine si preutiboru, cari tindu a delatura acestu reu si a introduce o frecventare regulata după possibilitate, nu e aplicații a le intende mana de ajutoriu. Astufelu scolele nostre poporali sunt numai pre chartia, era in realitate forte pucinu seau nemicu. Dl. inspectore se interesse dia mai multu de affacerile salle economice, decâtu de celle scolastece, de si este intr’o stare 496 Sciri mai none. Vienn’a, 13. jul. După cum se affirma intr’unu communicatu officiosu allu dîariului „Montags-Revue“ guvernulu ung. mai alessu sollicitedia cu staruintia reactivarea vamei pentru grane, ceea ce va si unna. Carlovetiu, 14. jul. Presiedintele electorale se va alege numai in diuda alegerii Metropolitului. In sied. publ. de adi se verificară fara discuss. 50 dep. congres. — protestele contr’a 17 alegeri respinse, deci si aceste verificate. Kissingen, 13. jul. Spre spaim’a ospetiloru de la scaldatorile d’aici se fece asta-di înainte de amedia-di unu attentatu asupr’a personei lui Bismarcu chiaru candu se ducea cu cartuti’a in scaldatoria. Unu teneru trasse cu pistolulu asupr’a lui Bismarcu si glontiulu l’au lovitu in mana. Bismarcu nu perdu conteninti’a, se cobori d’in carrutia si se intorse in locuinti’a sa. Vatematur’a nu este periculosa. Attentatorulu fu prinsu. — Numele tenerului este: Eduardu Cullmanu d’in Parthenopolea nemt, ad. Magdeburg, de profess, calfa de cadariu si numai de 16 anni. — Bismarcu se arreta de pre balconu publicului, ducandu cu ostentatiune „nu s’au intemplatu nemica“ apoi se dusse in cartutia deschisa la pretur’a cercului spre a assiste la interrogatoriu. Publiculu adunatu in mari cete l’a intempinatu cu salutari entusiastice. — Mediculu dr. Dirui stete una ora la principele. — La 7 ore servitiu divinu estraordenariu in capell’a protest. d’in parcu, la 9 ore serenata cu conductu de facile. Irritatiunea este mare, etc. Kissingen, 14 jul. Vindecarea ranei lu Bismarcu merge spre bine. — Attentatorulu Culmanu este de 21 anii sosi la 12 i. c. aci, cu intentiunea d’a uccide pre Bismarcu, avendu propusulu acestua de 3 lune. La interrogatoriu Cullmanu spuse ca motiulu atentatului au fostu legile beser. La essecutarea attentatului se mai observă unu omu care in momentulu decisivu passî inainte si stete in callea trassurei lui Bismarcu, ceea ce opri pre socierulu a mana inainte. Necunoscutulu luă iute callea spre gara si plecă la Schweinfurt unde fu arrestatu. In primulu interrogatoriu spuse că este preutu in Walchen langa Cufstein. Se va escortă aici. Carlovetiu, 15, jul. Asta di au decursu consultarea despre modalitățile alegerei. Presiedintele pentru allegere se va alege mane, si după ace’a va urma alegerea patriarcului. S’a tiparitu in Pest’a 1874, prin Alessandru Kocsy, cartea tierrei (Ország-ut 39. sz ) Kissingen, 15. jul. Se dovedesce, că Culmanu a petrecutu in Berlin 2. septemane, pre la Rosalie, că să essecute attentatulu contr’a lui Bismarcu. Invitaţia ne Doritorii de a participă la adunarea generale a Associatiunei Transilvane pentru literatur’a romana si cultur’a poporului rom. ce se va tiene la 10 Augustu, st. n. 1874. in Dev’a, sunt rogati a se insinua pana la 25. Iuliu a. c. la subscrissulu. Facia cu restringerea localitățiloru si impregiurarile locali pentru cei neinsinuati nu se voru poté lua ingrijiri. Dev’a 7 Iuniu 1874. Presiedintele comitetului arrangiatoriu. Antoniu Schiau Concursă. Pentru vacant’a stațiune invetiatoresca împreunată cu officiulucantorale de la sco.’a gr. cat. romana d’in Badaeiiu, protopopiatulu Periceiului , in comitatulu Crasnei, se publica prin acestea concursu. Emolumintele sunt: Ou..rtiru liberu, gradina de legumi, 12 jugere locu aratoriu, de la 150 fumuri câte 60 cr. bani, si una diumetata mierita (iica) melaiu, si in fina competintiele stolari. Doritorii de a oocupa acesta stațiune, au a substerne recursele loru provediute cu documintele necessarie si adressate senatului scolasteau cătra Dlu Ioanna Serbu preotu gr. cat. in Siciu (Szécs) pana in 30. Augustu a. c. st. n. Mai departe competintii au a se infapisia inainte de alegere in Communa intr’o domineca seu dî de serbatoria si a assiste la st’a liturgia in baserica, spre a da proba de cunoseintiele rituali. Radaeinu, 9. Juliu 1874. 23 Senatulu scolastecu in intiellegere cu Dl. protop. tract Concurau Devenindu vacante postulu invetiatorescu in Commun’a gr. cat. Maieru d’in Districtulu Naseudului, prin acest’a se publica concursu cu terminulu pana in 15. Augustu a. c. st. n. Emolumintele sunt urm. 200 fi. v. a., cari se platescu din fondulu scolastecu communale in rate lunarie anticipative. — Cuartiru liberu si lemne de focu. Doritorii de a o ocupa acestu postu au de a documentă că-su preparandi absoluţi, că au servitu inca ca invetiatori si sciu cântările besericesci. Documintele astfelu instruite sunt a se tramite la Senatulu scolastecu locale pana la terminulu susu amintitu, candu apoi se va face alegerea. De la Senatulu scol. locale gr. cat. — Maieru, 8 Juliu 1874. 1—3 Vasiliu Grose Leonu Horg'a, presied. notariu Burs a de Vienn’a, 14 Jul. 1874 Metallice 5% .... 70.35 Imprumutulu nat. 5% . ’. 75.55 — Sorti din 1860 109.75 Acţiunile bancei .... 979.— Acțiunile instit. de creditu . 230.25 Obligațiuni rurale ing. . . 76.50 „ „ Temisiane 74.75 „ „ Transilvane 73.50 „ „ Croato-slav. 7.9.— Londonu .......................................111.55 Argintu .......................................104.75 Galbenu ................................ 5.30 Napoleon d’or........................... 8.92 ALESSAIVDRU ROMÁNC Propriet., edit, si red. respundiet.