Federatiunea, august 1874 (Anul 7, nr. 56-62)
1874-08-02 / nr. 56
Buda-Pes t’a Dominec’a, 21. Jul. 2. Aug. 1874. Annulu allu sieptele MDCCCLXXIV Redactiunea se affla in Strat’a lui Leopoldu Nr. 44-Scrissorile nefrancate nu se primescu decâtu numai de la correspundintii regulari ai „Federatiunii.“ Scrissori anonime nu se publica. Articlii tramisi si nepublicati se voru arde si numai la cerere espre sa se retorna. Diurnalu politicu, literariu, commercialu si economicu. Appare Joi-a si Dominec’a. I’retiulu ele l'renumiTatiune : Pre trei lune.....................3 fl. v. a. Pre siesse lune . . . . 5 „ „ „ Pre annulu intregu . . . 10 „ „ „ Pentru Romani’a . Pre an. intregu 30 Fr. == 30 Lei n. Pre 6 lune 16 „ = 16 „ „ Pre 38 „ = 8 „ Pentru insertiuni : 10 cr. de linia, si 30 cr. tacs’a timbrare pentru fiecse care publicatiune separatu. In loculu deschisu 20 cr. de linia. Unu essemplariu costa 10 cr. B.-Pesta, ^ 1 1 August 1874. Desbaterea speciale a novellei elector. s’a terminatu ori in camer’a deputatiloru Ungariei. Emandamintele se voru vedé d’in reporturile nostre dietali, cari voru urma fara intrerumpere, iar mai tardiu vomu publica testulu intregu allu acestei legi in unele privintie mai buna decâtu cea vechia, dar’ in celle mai essentiale parti alle ei, forte rea preste totu, era in specie pentru noi Romanii este prejudiciosa, pentru cil lassandu la o parte restrictiunile de dreptu, legea contiene dispusetiuni, cari in man’a potestatii sunt totu atâte arme in contr’a nationalitatiloru si preste totu in contr’a oppositiunii; apoi remediele in contr’a abusului de potestate lipsescu cu totulu, cellu pucinu pentru naţionalităţi. Abia se votâu, d’in urma si buccuri’a guvernamentaliloru erupse, manifestandu-se in vine esclamatiuni pentru ministeriu, care in lips’a concessiuniloru, a funcțiuniloru, etc. sciu prin aceasta lege se-si assecure majoritatea, or’ acesteia,adeca partitei salle, domnirea pre câtu timpu va tiene legea, după calcululu stapaniloru, care nise pote fi datu de mintiuna in viitoriulu cellu mai de aprope, adeca la prossim’a alegere, candu, după a nostra credintia, stapanii actuali nu voru ajunge, ca d’insii se potu pune in lucrare legea, neci se guste fruptele ei, ci altii voru secera, ce d’insii semenara pentru reactiunea ce se va insinua acuşi, inlocuindu pre cei incapabili. Atunci se voru sparia insisi de oper’a maniloru loru, daca sunt omeni intr’adeveru constituţionali , era daca sunt numai nesce reacţionari mascaţi, cu missiunea d a pregăti carlea reactiunei, precum amu eredi utu si totu mai credemu noi, atunci se potu bucura împreuna de oper’a întunecatei consciintie. In siedinti’a de adi a camerei deputatiloru se primi schimbarea propusa la regulamentulu camerei d'a nu se trece tote priectele prin retort’a cea lunga a sectiuniloru. — Era cererea procurorului d’a se estrada Dl. dep. Mircea Stanescu, a fostu respinsa. Si astfelu sessiunea presinte este terminata. Relativu la Congressulu serbescu, cunoscutu fiindu mai d’inainte contienutulu rescriptului reg. se credea, ca deputatii cari votasse pentru Stoicoviciu voru depune in massa mandatulu, lassandu celloru 7. abtienuti, a alege, d’insi acum pre Metropolitulu. Inse majoritatea Stoicoviciana alesse altu espedientu, era cunoscutu de mainainte, adeca d’a vota pentru Ivascoviciu, ceea ce pote se immultiesca numerulu votantiloru pentru Griuiciu. Ministeriulu ung. este applecatu a propune M. Salle spre confirmare alegerea Pr. SSalle Ivascoviciu de AE. o Metropallu Serbiloru, aterna dara numai de la alessulu a plini vointi’a Congressului serbescu espressa prin actulu alegerii. (Vedi scrrea electr.) joca astadi după fluer’a dlui de Bismark. Ce se faca dar’ astutulu de Gortschakoff? Eta anuncia lumei, ca ar fi de lipsa unu congressu internationale, carele se completedie conventiunea de la Genf si se servesca presi cumu de regulamentu pentru casulu, candu s’ar mai ivi ver unu resbelu. Ide’a se ventiledia de tota dinaristic’a. Prussi’a a priceputu sî a fostu cea de ’ntaia, carea a aplacidatu pasiului lui Gortschakoff. Austri’a firesce, ca inca n’a potutu se remana indereptu, fara se supere pre aliatulu ei cellu nou, unde mai alalta ieri vediu atâte simpathii. Frai di’a si Angli’a inse recera opositiune si numai cu anevolia se vedinra aplicate se primesca invitarea. In fine era cu tempulu sosece si Brussell’a are se servesca câ de comunu de loculu desbateriloru. In 37 Iuliu se si deschise acestu congressu internationalu militarescu, pre la una ora d. am. in salonulu celu pomposu decoratu a despartiementului afaceriloru esterne, fiindu de facta următorii representanti: Russi’a: baronu Jomini, generaluiu de Beer; Germani’a: generaluiu de Voigts-Rheetz; Austro-Ungaria contele Chotek, generaluiu de Schönfeld; Belgia: baronulu Lambermont, colonelulu Mockel, procuratorele generalu Faider; Spani’a: ducele de Tetuan, generalulu Servet y Fumagalli, contre-admiral de la Pezzucha; Franci’a: baronulu Baude, generalulu Arnaudeau; Britani’a maron generalul: maioru Sir Alfred Horsford, maiorulu Hale ; Greci’a: Obristulu Uranos; Itali’a: baronulu Blanc, contele Lanza; Niederland’a: domnuiu de Lansberg, generalulu Schrick; Portugali’a: domnuiu de Antas, generalulu Palmerina; Schwedi’a : colonelulu Staff; Helveti’a: colonelulu Hammer; Turci’a : Stefanu Karatheodoro Efendi, colonelulu Ethem Bey. — Ministrulu de esterne a Belgiei, dlu conte d’Aspremont-Lynden recomandă pre deputați intre sene si apoi se retrasse. Membrii congressului si schimbara apoi reciprocu credentionalele. După ce Belgi’a refusa de a primi presidiulu, lu primi representantele Russiei Jomini. CongresBulu alesse apoi de secretariu pre dlu de Borchgrave secretariulu privatu a contelui d’Aspermont. Si cu atât’a se fini siedinti’a. E téma, câ se voru nasce neintielegeri, care potu se aiba si urmâri triste. Se speramu inse câ nu se voru ivi. Projectulu Russiei ce e dreptu are se fia scarmanatu si modificatu, dar dlu de Gortschackoff nu se va supera pentru aceea nimicii. Austro-Ungaria inca a inssinuatu doue memuare, unulu militarescu si altulu politicu; alte staturi s’au marginitu numai a instrua pre representantii loru, ce tienuta, se iee facia cu modalităţile proiectate, din numerulu allegatoriloru loru, pre candu secui s’aru bucură de unu adeveratu suffragiu universalu. D. dep. Carolu Eötvös priimesce §. 2, desi nu i se pare destulu de precissu; d-sa primesce apoi si emandamentulu d-lui B. Orbanu, deorace, după parerea d-sale, pana la aducerea unei legi radicale, despre drepturile nobilitorii nu pote ave locu nici o vorba. E. Horn adera la propunerea de modificatiune a d-lui Irányi. C. Tisza constata doue punte necesarie, spre resolvirea acestei cestiuni. — Anume, d-sa dice, 1. câ privilegiile trebuescu desfiiintiate, 2. câ acest’a desfiintiare trebue se fia justa. D-sa vise se teme, câ priimindu-se acestui asia precumu este redactatu, intr’unu locu se va luă in consideratiune numai dreptulu celoru inscrisi la 48, or’ intr’altu locu numai allu celoru inscrisi la 72. Deci propune anullarea tesstului, incependu de la rendulu altu treilea si înlocuirea lui cu urmatoriulu tesstu: „acei ce voru dovedi, ca in sensulu art. V. din legea de la 48, si art. II. din legile transilvane, au avutu dreptulu de a se inscrie in listele el- Iectorale, se fia lasati si pre viitoriu in deplin’a posesiune a acelui dreptu, intru câtu privesce personele loru.“ D. Szilágyi nu adera la nici unulu din emandamentele propuse. Facia cu emandamentulu lui Tisza, d-sa partinesce tesstulu comissiunei centrale, deorace accolo e mai restrinsa sfer’a privilegieloru. Al. C^sk y sustiene emandamentulu lui Tisza. Ioanu P. Desseanu dice, câ după convinctiunea d-sale, legile din 48 in adeveru nu aceordau, decâtu drepturi individuale; cu tote aceste nu se pote uni cu deduptiunile d-lui D. Szilágyi, ci adera la propunerea d-lui Irányi. Emandamentulu lui Tisza, după parerea d-sale, n’ar face altaceva, decâtu aru sanctiona abusurile. E. Simonyi, după precari esplicatiuni, propune urmatoriulu emandamentu: „acei’a dintre nobili, cari pana la publicarea acestei legi voru fi implinitu 20 anni, intru catu privesce personele loru, suntu lasati in deplinulu essecitiu allu dreptului electorale.“ I. Paczolay primesce tesstulu commissiunei centrale. G. Kapp adera la emandamentulu d-lui Irányi. E. M. Stanescu nu vede unu puntu de vedere curatu demotraticu, decâtu numai in emandamentulu lui Fabricius, pre care, din acest’a causa, ’lu si sustiene. D-sa declara, câ este gatâ mai bine a renuntiâ la pretensiunile suffragiului universalu, decâtu ca se urmerésca o assemenea caile falsa, pre care nu intalnesce, — decatu intentiuni destinate spre sustienerea drepturiloru nemesiesci. — Punendu-se la votul. 2. Camera priimesce cu 126 voturi contra a 121 tesstulu comissiunei centrale, cu singura modificare propussa in decursulu desbaterei de catra d. Vidliczkay, adeca intercalandu cuventulu „inclusivu“ după cuvintele „pana la an. 1872“ din rendulu 5 allu tesstului. Se pune in desbatere §. 3. La acestu zi secțiunile II. si V. presinta prin G. Nagy o opiniune separata, prin care propune a se admitte la locuintie numai 2 despărțiri seau odăi, or’ nu trei, după cumu se afla in testulu comissiunei centrale. J. Paczolay sustiene, ca tocmai trei despărțiri trebue se aiba cassele de la orasie, pentru ca vallarea loru se correspunda unui V de sessiune; pentru aceea d-sa se declara pentru testulu comissiunei centrale. Ernest Mukus sustiene opiniunea minorităţii. Congressulu internaţionalii. (d.) Desele visite si compliment, ce si le facura monarchii , de candu biet’a Francia fu despoliata de ordele prussiane, tredura in crerii betranului diplomatu allu Rusiei una nemultiumire, si potemu dice si pre care jalusia, vediendu cu tota lumea Nr. 56-800. Camer’a deputatilor a Ungariei. Siedintia de la 9. Julia 1874. Presiedintele Béla Perczel face cunoscuta adress’a urbei Posioniu, prin care aceea adera la modificatiunea propussa in legea electorala prin adress’a urbei Siopronu. După acest’a, fiindu la ordinea dîllei continuarea desbaterei speciale a legei electorale, d. Daniilu Irányi, relativu la dreptulu „nemesiloru“ din § 2, propune urmatorea modificatiune: „toti acei allegetori, cari au participatu, ori au fostu îndreptati ti a participa la alegerile Camerei de la 11 apriliu 1848, intru câtu privesce personele loru, suntu îndreptaţi si pentru viitoriu a practică acelu dreptu.“ C. Fabricius dep.sasimei, presinta apoi unu altu emandamentu in favorulu sasi loru, cari, după constatarea d-sale in sensulu acestui § aru pierde forte multi B. Orbanu nu vede in acestu §, decatu o tendintia reutaciosa, prin care guvernulu tinde a despoia pre cetatienii de la orasie de tote drepturile ce li competu si in multe locuri, prin acesta lege, in adeveru chiaru se si despoie de dreptulu ellectoralu a/8 din mass’a cetatieniloru. D-sa declara, ca acestu proiectu de lege este antipatriotica si antiliberala, deorace lovesce tocmai in drepturile cetatieniloru din orasiele unguresci. § 3 si 6, după parerea d-sale, nu suntu, decâtu nisce escamotării politice, pentru strivirea classei de midilocu a cetatieniloru, care represinta intelligenti’a si fermitatea de caracteru, si pre care guvernulu nu o pote suferi, deorace din partea pi intimpina cea mai mare oppositiune. D-sa deci propune la locuintie numai o singura despărțire, adeca o odae, in locu de trei. Beliczey de-asemenea respinge testulu comissiunei centrale, si declara, ca affirmarea d-lui ministru de interne, cumcă prin acestul s’ar mai inmultî inca numerulu allegatoriloru, nu merita nici o consideratiune si nici unu crediementu. Contele Szapáry, min. de interne, respinge accusarea antevorbitorelui, accentuandu cu deosebire, ca nu este de locu adeverata assertiunea, ca prin § de facia s’aru depoia 50.000 cetatieni de la orasie de dreptulu ellectoralu. Bebiczey si sustiene din nou assertiuniie, inse nu pote vorbi mai indelungatu, din caus’a vuetului ce cuprinde intrega Camer’a. Siedinti’a se redica la 2 ore. Siedinti a de la 10. Juliu 1874. B. S t e f. Kemény inainténdia Camerei petitunea comunitatiei Teiusiu, privitorie la regularea hotariului ei communaiu. B o 11 i z a r inaintédia petitiunea associtiunei mineraria din Ungari’a superiora, privitorie la modificarea proiectului de lege mineraria. După acestea dep. Polya, refferentulu comisiunei centrale presinta referatulu acelei comisiuni, in privinti’a functiunei cailoru ferate romane-magiare si ’n privinti’a prof. de lege pentru clădirea drumului de feru de la Temisior’a la Orsiavi’a. Schmauss presinta referatulu comisiunei centrale, relativu la modificarea actului de concesiune a calei ferate de pre valea Vagului pana la Győr-Ebenfurth , precumu si unu altu referatu privitoriu la creditulu suplementariu recerutu pentru introducerea sistemului metrieu. — Se decide punerea loru in discusiune pre lunia venitoria. La ordinea dellei fiindu desbaterea speciale a proiectului de legea electorala, se deschide continuarea discusiunei asupr’a §lui 3. Máriássy sustiene tesstulu commissiunei centrale. Stef. Domahidi se declara pentru oppiniunea separata a sectiuniloru II. si V. Vidliczkay combate tesstulu comissiunei centrale, si termina sustienendu, ca acestu projectu de lege nu este novella electorala, ci este o manevra legislativa pentru mentinerea guvernului la potere. Refferentulu Szeniczey apara proiectulu de lege contra acusariloru pronuntiate de antevorbitoru. C. Eötvös nu crede, ca proprietarii de case de la orasie, posedendu locuintie numai cu 2 încăperi seau desparti aminte, aru pote se fia allegatori neinfluintiati, independenți. Ernest Simonyi se pronunția cate-