Federatiunea, august 1874 (Anul 7, nr. 56-62)

1874-08-02 / nr. 56

aceliu-a­si tempu (Juniu 10. 13. 15.) pag­mnesce, înfrunta cu ne-incredere din castrele commune, sentinel­a prima a intellegintiie ro­mane Satu-mariane d’in Seini, intellegenti’a civila, cu câtu mai rara la Somesiulu Un­gariei, cu atâtu mai scumpa ochiloru nostri, si mai iubita la totu inim­a nobila, era pen­tru gimnasiulu reclamatu nedispensabilu ne­­cessaria. Codreanulu M. cu ceeallalta mana invita clerulu Satu-marianu la fratietate, iubire, con­cordia (a se vede Nr. 48, „Fed.“), si totu cu aceea­si mana subsupra ascunde la inima pumnariu, întinde lista lunga de ne-incredere (3. protop. 5. preuti) in contr’a cavalere­scului seu amicu „PublicoVa,“ nu numai ci lu si improsca publicu cu grelle insinuatiuni, nu numai ci redicandu-se cu orgoliulu bro­scoiului, cu lactanti’a ne invenintiei pre co­linele hiribeloru Dsalle face pre Censorulu moruni, face pre jude si procatorulu no­­chiamatu. Dar ce de frase sunt, acestea ? voru fi dicandu domnii opportuni ai Codrului; frase si aste­­risce pre semne nu iubescu Dloru, precum neci fariseii parabolele; asie poftimu de-a dreptulu la secature. Ve rogu si mai antâiu Dloru „8 listări“ de unde atâta amaritiune a­supr’a lui „Pu­­blicol’a­?“ de la DVostra, ori de aiureai? Respundere-ti: pentru saget’a arcului, blemu dara amendoue partile se vedemu fostu­ a înveninata? poftimu la Nr. 35. si 58 „Fed.“ la locurile digalite. a) Vin’a capitala, Pub’icol’a partisanu resvertitoriu, sub cuventu precum urmedia : din capulu locului — de si implicite — am intampinatu doue păreri, ca si semburulu fiitorieloru ? partide la Nr. 25, adeca: Veteranulu „Publicol’a“ rentornandu a casa d’in Bihoru la ai sei, de facia in con­­f­rintia si­ pasce ochii inimei d’in unu locu modestu preste clerulu cellu cultu si miluitu si facandu-si combinatiunile salle­ implicite prevede 2 păreri,, 2 partide, fiitorm, autono­­mica, si ceea a opportunitatei, in sinodulu reclamatu de tota inim’a romana ecca deci petr’a scandalei. Publicul’a afundatu in combinatiuni pentru elemintele con­stitutive alle synodului tiitoriu, synodu la noi, cestiune imperiosa, la Codreni pilim de­­siderium — prevede doue classe de părinţi, a desideriului, a opportunitatei, si pre impe­rios!, pre autonomisti. Codrenii 8 listări tredi votodia stolariu si memoria in unanimu, dara deca ei unanimi pentru pun­a loru. Publi­­cola in păreri pentru synodu, ergo: este par­tisanu resvertitoriu!!! Ecca listării cei tredi, pana unde au degeneratu, talente atâtu de eminente? in Memorandu reclama : libertatea consciintiei**) si pre Publicul’a lu insulta si pentru pă­rere ! O listariloru! deca nu suferiţi păreri diferite, nu vi se impare de cuventulu par­tida essîti d’in lume pana vi veti afla tierr’a, trantoresca acolo pote nu e părere neci par­tide- dar’ la noi da, si convicţiune si par­tida, neci se pomenesce in lume synodu ori parlamentu fara păreri diferite fara 2, seau mai multe partide; inca si conciliulu de la Rom’a mai liberalu ca opportunistii Codru­lui nostru, fallibilisti si infallibilisti SS. pă­rinți, si totu­si sub acestu cuventu nimene resvertitoriu de iubire si concordia, precum Cloru incarca pre „Publ.“ — pre inse unde se ii­ aflu si eu unu complimentu scurtu si potrivitu ? ecca asia pre vervulu listei motto : Nos numerus sumus , — de nullo numero estis. b) Domnii, mai multi protopopi si mai multi preoti si totu­si prea pucini — ni im­**) Unu mare mamelucu viteazu, pore­­clitu in tempuri importune, la §­ulu despre libertatea consciintiei a proiectatu: se notifi­­camu in Mem. cum­ ca clerulu Satumarianu este si va fi pururea guvernamentala — adeca n’are cugetu, n’are sentire; noi (auto­­nomistii) sub­deamu la discursulu hiribariu, si ni-a venitu in minte — pardon fantasia ! — la vederea servilismului nemarginitu — dauna tipulu lui Ddieu, unde se întuneca si conceptulu fundamentalu: person­a; despre atari n’a cantatu poetulu romanu: Prona­­que cum spectent animania caetera teram, Os homini sublime dedit, coellumque tueri — Jussit, et errectos ad sidera tollere vul­­tus.“ Ov. Met. V. 74., despre prescur’a ro­mana mancata cu forfoiu ungurescu, avemu alta corinda lunga; — tiene minte Roma­­nulu. p­uta mai multe defecturi: visuri, visiuni, fantasii, mistificari, etc. totu la nr. 48, pre aren’a acesta inse cu Cloru nu vom petrece de locu. c) Ni se imputa totu acolo „ur’a“; da, totu ce nu cugeta de la sine, n’are părere, partida, colore espressa, nu numera nemica, este fara pretiu, naturalmente cu totii ur­­rîmu si urgisimu după conceptele appetitiu­­nei si aversiunei. d) Invidia, ce feliu ? ori alalta multi domni eroi opportuni de pre la codru cu totulu importuni, necăjiţi si de reu mân­caţi, scossi din sabore etc. asta-di simpli callareti pre cod’a maturei, si se sverco­­lescu ca nesce febricitanti vorbindu de in­­vidi’a celloru ce i­ compatimiau. c) D’in a cui comissiune? nu ve infri­­cati, neci d’in a conferintiei, neci d’in a co­mitetului esmissu, unu simplu ineidentu pri­­vatu, si ce mare capitalu pentru domnii op­portuni. Aci inse rogu attentiunea on. Redac­­tiuni, se respunda in loculu nostru, fostu­ a subacrissu ori ba cuventulu d’in comissiune sub communicatulu nostru, d'anticiu trimissu la publicu in data după diu’a conferintiei? ba, ci limpede numele nostru „Publicol’a“ (Asia este. Red.) de predilectiune istorica, pseudonumitu de amabilii d. opportuni . — ergo . . . inse, e) communicatulu primu perdutu la re­­dactiune, si invitati a-lu mai tramitte un’a data; asie la 2. septemane volburandu era­ si Arculu la publicu, i-am pusu in gusta ad­usu — d’in interessulu nostru lo­­calu — se nu pieră fara urme atâte confe­­rintie — Protocollulu, si Stol­a de drumu etc. ecca asia impartiendu saran’a fratiesce cu d. notariu, vecinu bunu, revisiunea inse a acteloru s’a intemplatu prin cei doi domni se­cretari ai conferintiei, fara cellu mai pucinu concursu a lui Publ. Nr. 35 „Fed.“ s’a per­mutata in subscriere cu 26. Pre­d. referendariu M. inse cu totulu alta lu­ impunge in coste, cumca Memorialulu fetulu seu bastardu hurducatu mai nainte pre la Oradea, s’a ,nascutu mortu.1 f) „P.“ sfetnicu nechiamatu, cei multi mai la văile chiaru precum acrobaţii; codrea­nulu mai la verfu procatoru: „Publicol’a“ nu te imbuldî cu sfaturile pre la episcopi; sfaturile si informatiunile se cuprindu in ,Memorandul. Memorandulu l’a proiectatu si scrissu singuru si unicii d. O. M. fu ascul­tata de toti in cea mai mare attentiune, si primitu in tote puntele salle cu unanimitate­, — a se vede nr. 48. „Fed.“ din cuventu in cuventu autorulu loru; aci nu trebue com­­mentariu, pentru nesce­ptie clocite, atât’a cotcorozitu. Noi inse in de acum'nainte vomu insiste fidelu la detorinti’a nostra de mandatariu allu opiniunei publice, nu ne vomu determina, neci orienta, precum mai nainte asie neci in venitoriu prin opportuni slăbănogi, cari sin­guri confusi, confundu memorandumi cu oppi­­niunea publica, confundu pre episcopulu cu dieces’a. g) ,apotheosa dubia‘ „Publ.“ urmandu mai la văile cu publicarea „littereloru de in­­stallatiune“ după natur’a lucrului a revo­cata in minte fapte complinite alle trecutu­lui, de la installatiunea de mai nainte, com­plinite la vederea diecesei, si resensulu ge­nerala a supr’a loru. D’in literele de installatiune, si introdu­cere la publicu s’a repetatu unele passuri de gravitatiune d’in amendoue partîle; — atunci negative „neci eu nu voiu fi mai micu decatu Vulcanu nu se va instella baseric’a si natiunea (neci) in mine etc. acum posi­tive „episcopii mentorii basericei si natiund etc. prin acestea nu s’a scrissu apoteosa, di­­vinisarea nimenu­i, neci s’a venitu sfetnicu ci s’a împlinita un’a deforintia sacra de publicista; intentiunea a se vede si intre sire la Nr. 35. „Fed.“ Era, fiindu ca si berbecii impungu: frasele cătrănite esprimu aversiunea basericei si a natiunei romane la totu ce se dice ame­­stecu strainu, tutelarismu, clientela, minore­­nitate,­ hierarchia supremaU'satoria fia—ba se nu fia greca, bulgara, muscalesca, iingu­­resca, etc. „Alea — dara — jacta est.“ din vervulu Codrului, Rubiconulu s-tutei publice a pacai este tulburata prin nesce cavalleri nevalitori ne provocati nevalitori cu bombe de insinu­atiuni. Publicul’aj­inse in fortulu bunei sale consciintie nentesce la atari bombe, precum pre candu capitanulu Acedului combatutu de dusimani. Rogu inse fratiesce pre bunii mei d-ni scrupulosi , cu lista se desarmedie, mai bine carplogiti sparturele pre acasa, legati ranele personali abie vindecate, si mai pre­susu in dice V. V. iubiţi poporulu; — nu ne terioiti si pre noi in noroiulu perso­­nalitatiloru cu care e saturatu Satu-ma­­riulu pana la soarba; noi de acestea, in cursu de 16 anii publici n’am papatu; — pentru principiu, pentru causa da, cavalle­­resce am luptatu; nu cum-va sé me imbul­­dîti d’in reserva mea liniscita, unde de doi anii neci perulu cui­ va am miscatu si totu­si provocatul nu cum-va sé me repe­­diescu d’in Accidu cu unu ultimatu butu­­imprumutu pentru „lista“ unu „urcioru“ alta felu de ostracismu; da tieneti-ve aspru de derlogie, nu tulburati Prutulu mediu insa intre opportunisti si autonomisti, ca — se­­cus — pre a crucei santa lege, senguru ve voiu plânge de mila. Datu era­ si la Accidulu Satu-mariului in Juliu 1874, pentru „Publicola“ I. S. Selagianu, curionulu Moftipiloru. Reilessiuni la advocaturu Nasaudeniloru, — despre re­­latiunile intre Nasaudu, etc. si Gherl­a. Cunoscinti’a positiva a lucruriloru in­­template da numai consciinti’a cea adeve­­rata a omului si acest’a are se vestesca ecui­­tate si puru adeveru — deca nu vre ca cine­va se treca de perfidu, vicleanu, ori cam­minatoriu, vestindu si allarmandu con­­trariulu, cum se intempla — in nr. 44 allu pretiuitei „Gaz. Trans.“ an. tr. acest’a, ca organu veteranu si solidu a natiunei nostre, sub rubric’a Nasaudu — prin înregistra­rea atatoru bârfele babesci , intru ade­veru trebue se cuprindă cu mirare pre om­ si care amu seriosu, fia plugariu, fia cartu­­rariu, daca nu e copilandru, si anume d-nulu correspundinte allu acellui articlu „Aristide,“ abstragadu de la multe altele insirate in premersulu si acalu­asiu articlu, p­ecâtu isvorite mai multu din partialu, pre atâtu si resbunatoriu vine si pro coronide nu cu pucina ostentatiune voiesce a esplicâ libera­­litatea si ecuitatea Episcopului nostru Pr. SSa Par. Michailu Pavelu, de la impregiurarea, cu trecandu de doue ori prin Nasaudu, cumu de n’a visitatu gimnasiulu si scolele normale. Nu voimu a resci cugetulu si inten­tiunea preavuta a episcopului cu acelle doue caletorie, dara scimu impregiurarile tempului calletoriei, cu cea de-antâia calletoria in ver’a annului trecuta, vrându a descalecâ la Dl. Vicariu, affla ca agoniseza, apoi si mori soci’a acestui demnitariu beser. Abia petrecu dara Beppulu doue dîlle la scadele din St. Giorgiu si Rodn’a, de unde si coler’a predo­minante si unu temgrammu, precumu sci­mu, intetîtoriu lu-sili a se reintorce a­ca­sa si după cumu ni­ se pare de acasa la Pesti’a. — A dou’a ora lu-vediuramu prin commun’a nostra trecandu câtra Naseudu in ern’a trecuta după boboteza la santîrea basericei din Maieru, in gerulu si asprimea ernei si a frigului ne mai pomenitu in gene­­neratiunea de acumu, precâtu soimu, intor­­candu-se acasa cu concomitenţii de canonici inghiatiati si bolnăviţi. „Aristide ui lasse seau dora nu voi a spune, ca Episcopulu Gherlei calletori’a acest’a temeraria si molestosa nu a fac­ut’o decâtu in interessulu, folosulu, ono­­rea si vedi’a districtului Nasaudu si acellui generosu confactoru principalu emerita Epi­­scopu Cath. Zochy, carele prin faptele gene­­rosse s’a făcuta neuitata pentru districtu si totu­si nu vede padurea de lemne, va se dîca neci acest’a nu i-o recunosce Episco­pului de loialitate. Poftimu Die Aristide, in astfeliu de impregiurari, pre langa tota bu­­navointi’a a-i pofé visita gimnasiulu si sco­lele normale ? D. Aristide nu se indestulesce cu în­cordarea de a appare dreptu in spusele salle despre invectivele in Nasaudu, ci vre se fia si ironicu, cu scopu de a deduce libera­litatea Episcopului Gherlei de la schim­­bulu impusu, (vedi Domne, totu de Eppulu, cu asia ironisedia dicandu: „ ... ca la pla­­cutu unui protopopu a ordinatu unui preutu. — ... a-si schimba parochi’a cu unu preutu din altu tracta ? !“ Lucrulu pre scurtu sta assia. In con­tr’a preutului subversante s’a intentatu pro­­cessu inca de sub antecesorii protopopi trac­­tuali, si acestu procesu pentru: negligentia si abusu in officiu, escesse, prevaricatiuni in bunurile bes, imprudentia pastorale, trac­­tare grobiana si altele, ce s’a continu­atu pana acum’a si nutrita neîntrerupta si resuscitata de poporulu essacerbatu, in­­câtu 85 de insi, umerui cu umerui, au alergatu la Episcopulu a-si cere altu preutu mai de­­sceptu si mai umanu, promitendu solemnu inbunetatîrea îndoita a venitului parochiale. In urm­a acestui ineidentu si a nenu­­merateloru escesse, cu cari fii deferita prin 19 (adeca nouesprediece) recurse in contr’a urmate mai de multe ori­ de numerose investigatiuni făcute prin protopopi străi­ni , din cari au resultatu intre mai multe deliberate , cellu finale d’in 1863, (se sola D. Aristide ca sub altu Eppu), prin care s’a decisu totaliter scotarea-i d’in pa­rodda. — Episcopulu totu­si ’lu indreptatî pre langa tote acestea de a cerca se faca schimbu cu altu preutu, dar d’in altu tracta, pentru aceea, cu afara de celle enumerate si altele ce aci nu se potu numerâ, a cutediatu ne mai audîtu, a abusâ, subscriendu-se de administratoru protopopescu, — sustienendu in idee dreptulu patriarchalu, ca si tata-seu fusesse protopopu, firesce ca si acest­a o facil Episcopulu nu la placulu protopopului care cu tote aceste l’a toleratu, ba i-a si essoperatu imbunetatirea lecticalului, — mediulocindu-i escontentare pentru super-edificate in 300 fl. ci numai după molestarea făcută prin 5 ron­duri de deputaţi uni din poporu, cari totu de a un’a se provoca nu numai la voluminele acteloru ce debue se faca mai a 10 parte d’in archivulu diecesari ci si amenintiandu, după moda, cu voru desertă. Ce dîci, Die Aristide! de sciai acestea tote si altele ce modesti’a nu le pote desco­peri — cutedîatu­ ai fi a enuncia asia aspra judecata asupra Episcopului, atribuindu-ti dreptulu a-lu face chiaru si capellanu? Vedi cumu grab’a strica treb’a si judecat’a pripita este mai totudeaun’a gressîta. Urmedia 76­­subscrieri d’in commun’a resp. 215 Ordinea lucrarii oru adunarei generale XIV. a associatiunei tran­­silv. pentru liter. rom. si cult. poporului rom. ce se va tiene la Dev’a in 10 si 11 Augustu st. n. 1874. 1. Membrii associatiunei, adunati la 9 ore dimineti’a, allega o deputatiune, spre a invita pre presiedinte la adunare. 2. Presiedintele deschide adunarea. 3. Adunarea alege 3 notari ad hoc. 4. Se allege una commissiune de 5 membri, spre a cerceta socotele si a re­­port.a in siedinti’a a II. 5. Se allege alta commissiune de 3 membrii, care in intiellessulu §§ 6, 8 si 9 din statute, va conscrie pre membrii cei noi, va incassa tacsele si le va subministra cassariului. 6 Se allege atrei­a commissiune de 5 membrii, care in intiellessulu­i—lui 23 lit. f., g. si h. din statute va prelimina bugetulu anului viitoriu, si­ lu va esterna adunarei in siedinti’a II. 7. Se allege a patr’a comissiune de 7 mem­­­­bri, pentru essaminarea si reportarea asupr’a motiuniloru asternute adunarei gen. din partea comitetului associatiunei, sau a altora dintre doi. membri. 8. Secretarialu comitetului, raporteaza despre activitatea associatiunei in decurge­rea anniloru 1872/3 si 1873/4, precum si reportarea resultateloru, ce s’au ajunsu prin­tr’ins’a. 9. Cassariulu si controlorulu, asternu bilantiulu venituriloru si speseloru annuale, si arréta starea materiale a associatiunei preste totu. 10. Bibliotecariulu reportédia despre sta­rea bibliotecei associat.*

Next