Flacăra Iaşului, decembrie 1953 (Anul 9, nr. 2264-2290)

1953-12-01 / nr. 2264

Nr. 2264 Urmărind listele de alegători Intr’una din zilele trecute, a venit la punctul de agitaţie şi moş Ştefan Ariton, om ca la vreo 65 ani, împre­ună cu nepotu-său Costică. Şi-au făcut loc la masa din mijloc şi au prins a cerceta listele cu deosebită atenţie. — Or fi avut oare grijă cei del­a sfat să ne treacă şi pe noi în liste ? Pe mine n-or fi scris, nu-i vorbă, că eu am votat şi în alegerile din iarna trecută, da'tu nu'mpliniseşi încă vâr­sta de 18 ani. Hai să vedem dacă ne-a trecut, şi la 20 Decembrie tot împreu­nă am merge la vot... Aplecaţi deasupra hârtiilor de pe masă, cei doi, bunic şi nepot luară la rând numele înşiruite în ordine alfabetică. Primul care se opri din citit fu Costică. Un zâmbet prinse a-i lumina faţă: — Suntem aici, tată mare. Şi dum­neata şi mamaia şi eu. Uite, stă scris, numele meu, Ariton Constantin. Moşul se aplecă şi începu a silabisi numele celor din familia lui, trecute pe tabel. Bravo băiete, — se întrerupse bă­trânul —­ de-acum eşti şi tu om între oameni, cetăţean al ţării, cum spune legea. Să fii mândru că votezi, ne­poate. Hai să-i ducem vestea şi ba­bei că vom merge tustrei la vot să ne spunem cuvântul pentru oamenii pe care i-am ales să ne conducă trebu­rile noastre, de aicea din Bosia... In ziua aceea s-au bucurat şi fraţii Didina şi Vasile Creţu, care amândoi împliniseră anul acesta vârsta de 18 ani. Mult s'au mândrit moş Ilie Cris­­tache şi femeia lui Paraschiva, ca şi utemiştii Zaharia Iosub şi Traian Ichim şi alţi locuitori din Bosia, când şi-au întâlnit numele lor înscris în liste. Ei şi-au exprimat angajamentul lor hotărît, ca la 20 Decembrie să fie cu toţii la vot. Zilele trecute a avut loc întâlnirea intre candidatul circumscripţiei elec­torale comunale Nr. 8 Ilarsova— ra­ionul Vaslui, învăţătorul Leon Dudău şi alegătorii săi. Leon Dudău este directorul şcolii al cărei­a local, fru­moasă realizare a regimului nostru democrat popular, a fost inagurat de curând. Pentru meritele sale acest învăţător, a fost distins în muncă cu un premiu regional pe linie de învă­ţământ. El se bucură în acelaş timp de stima ţăranilor muncitori din sat ai căror copii vin cu drag să-i asculte învăţăturile. Cu aceeaşi dragoste şi ţăranii muncitori vin la căminul cul­tural să-i audă sfaturile preţioase pe care le dă s­au explicaţiile cu privi­re la Hotărîrile partidului şi guver­­tului. In ziua întâlnirii candidatul a ex­plicat alegătorilor rostul alegerilor­ de deputaţi în sfaturile populare şi a arătat rolul noilor deputaţi. Ţăranca muncitoare Margareta Dobranici amintindu-şi de anii chi­nuiţi pe care i-a trăit, trudind din greu pe pământurile moşierilor, s’a angajat să voteze din toată inima pe candidatul din circumscripţia ei electorală, ştiind că astfel votează legile statului, care a scos ţărănimea săracă din mizerie şi întuneric. . Deasemeni,­­ ţăranul muncitor co­l­munist Toader Gafiţa, şi-a exprimat dorinţa lui vie de a îndruma cât mai mulţi ţărani muncitori în a-şi preda complet până la 20 Decembrie, cote­le către stat şi a contracta cu coope­rativa animale şi păsări, convingân­­du-i de marile avantaje ce le oferă sistemul de contractare, oglindit de curând într’o Hotărire a partidului şi guvernului. Luând cuvântul, ţăra­nul muncitor Nicolae Mandache, s’a angajat să sprijine şcoala şi să răs­pundă la orice chemare ce i se va face, deoarece candidatul pe care l-a susţinut şi el a ştiut totdeauna să-i înveţe numai lucruri bune. A vorbit apoi candidatul care, după ce a mulţumit celor de faţă pentru încrederea ce i-au acordat-o, s-a angajat în faţa lor să muncească cinstit, fără odihnă, pentru a con­tribui la luminarea masselor, deoare­ce este perfect convins că munca sa poate fi oricând controlată şi cântă­rită de popor. Noi trebue să fim exemplu perso­nal de îndeplinire a tuturor sarcini­lor pe care ni le pun partidul şi gu­vernul în faţă. Prin realizarea aces­tui lucru, noi, locuitorii comunei Hârşova vom putea menţine cu cin­ste titlul de comună fruntaşă pe ra­ion—a încheiat candidatul în aplau­zele însufleţite ale tuturor celor pre­zenţi. Regiunea noastră se pregăteşte de alegeri întâlnirea învăţătorului Ion Dudău cu alegătorii săi Să fie îmbunătăţită munca de agitaţie Ţăranii muncitori din Buhalniţa ra­ionul Hârlău, au aşteptat cu nerăb­dare afişarea listelor de alegători pen­tru a controla dacă numele lor figu­rează printre acei care vor vota la 20 Decembrie. Intr-una din serile tre­cute agitatorii i-au vizitat acasă, aducându-le la cunoştinţă că listele se află la punctul de agitaţie din sat fiind puse la dispoziţia lor. Nu mică le-a fost mirarea când, a doua zi, ducân­du-se să cerceteze lis­tele, au găsit uşa punctului de agita­ţie încuiată, responsabilul său, Vasile Lăcatuşu fiind duse­ după spusele unor cetăţeni— iat­ o nunta in sat. Ţăranii muncitori din Buhalniţa spun că acest lucru este ceva obişnuit, de foarte multe ori punctul de agitaţie găsin­­du-se închis. La această se mai adaugă şi faptul că în tot satul nu se găseşte material de agitaţie vizuală în legătură cu alegerile, lipseşte mat­rialul electoral,­­Fişe, lozinci etc., precum şi Hotă­­rîrile partidului şi guvernului cu privire la ultimei măsuri 1 .'at0 în vederea ridicării bunei stări a oame­nilor muncii. Organizaţia de bază d’''­1 Buhal­niţa­­ (secretar tovarăşul Gheorghe Apetrei), cunoaşte această stare de lucruri, dar nu a luat măsuri ca in acest sat muiva de agitaţie să se desfăşoare în bune condiţiimi. Organizaţia de bază din Buhalni­ţa, trebue să fie ajutată îndeaproape de comitetul raional de partid, in ve­derea desfăşurării unei câte mai te­meinice munci politice în rândul ţă­ranilor muncitori din sat, pentru ca aceştia să poată lua parte activă la această sărbătoare. FLÄCÄRA URSULUI Candidata Curpăn Maria în mijlocul alegătorilor din satul Gh. Doja Liniştea serii de iarnă cuprindea încetul cu încetul gospodăriile ţărani­lor muncitori din satul Gh. Doja, raio­nul Roman. Fulgii de zăpadă, purtaţi de un vânt tăios se lăsau deavalma peste sat. Oamenii se îndreptau grăbiţi spre una din casele unde ferestrele erau viu luminate. Aici se vor întâlni cu candidata lor în alegerile deja 20 Decembrie, pentru sfatul popular re­gional. In scurt timp, încăperea se umplu de lume. Tovarăşa Curpăn Maria can­didată în alegeri pentru circumscripţia electorală regională Nr. 64, prezentă în faţa alegătorilor realizările regimu­lui nostru de democraţie populară, arătând că pe întregul cuprins al pa­triei noastre se ridică astăzi măreţe construcţii pentru şcoli, case de locuit, teatre, cămine culturale, hidrocentrale, spitale şi câte altele. Oamenii muncii 14 o la un capăt la altul al ţării muncesc, cu avânt nemaiîntâlnit, pentru a-şi realiza visul lor de totdeauna, făuri­rea unei vieţi noi, libere şi fericite. —­­Iată de pildă, în comuna noas­tră — a spus ea în continuare, şcoala de centru din Gherăeşti şi-a mărit sălile de clasă înfiinţându-s­e şi ciclul II, s’a construit un local mare pentru cooperativă, s'au făcut noi poduri şi podeţe şi multe altele. Şi în sat la noi, niivim­ azi cu mândrie la clădirea noii şcoli. Mulţi din cei prezenţi au căutat să complecteze cele spuse de candidata lor şi să facă propuneri p­entru înflori­rea continuă a satului lor. — Ingăduiţi-mi să spun eu mai întăi câteva vorbe despre alegerile c care se desfăşurau în trecut — se a­­d­resează celor prezenţi moş Anghel C-tin. Nu-mi amintesc precis cam în ce an să fi fost. Eram tânăr pe vre­mea aceea, începu moş Anghel după ce mai întăi îşi răsuci o ţigară pe care o aprinse la un cărbune din sobă. Se făceau alegeri pentru partidele ciocoi­lor şi, nici una nici două, nişte agenţi de-ai lor, ne iau buluc pe toţi din sat şi ne duc tocmai la Tupilaţi... cică să votăm pentru partidul lui Averescu. Şi cum erau la putere ţărăniştii, unde începe a ne trage la bâte pe spinare, pe unde apucau, de ne-am împrăştiat ca potârnichile, făcându-ne pe toţi să trecem prin apa Moldovei de parcă ar fi fost la luptă. Cât priveşte candida­tul, unde se pomenea ca oamenii „de rând“, să stea de vorbă cu el! Erau cu toţii numai ciocoi şi boeri de neam mare, nu aveau nimic de a făce cu noi, cei care trudeam din zori până'n noapte. Luând cuvântul, învăţătorul Gri­­gore Popescu şi-a manifestat bucuria că în curând va putea învăţa pe copii intr’o şcoală nouă, cu trei săli de clasă, spaţioase. Intovărăşitul Pal Dumitru a vorbit apoi despre primii paşi pe care i-au făcut mai mulţi ţărani muncitori din satul Gh. Doja pe calea agriculturii socialiste. — La început, acum doi ani, am pornit să muncim în întovărăşire 13 familii de ţărani muncitori. Astăzi numărul de membri a crescut la 47. Şi ce recolte bogate am obţinut noi în acest an: 2.260 kg. grâu la hectar, 2.500 kg. floarea soarelui, 14.000 kg. cartofi la hectar, 3.584 kg. porumb şi altele. El şi-a exprimat încrederea că vor obţine rezultate şi mai bune cu spri­jinul pe care-l vor primi din partea deputaţilor ce vor fi aleşi la 20 De­cembrie. Cetăţenii Ianoş Gh., Tucă Vasile, Balint Gh., Neagu Vasile şi alţii şi-au exprimat şi ei bucuria că din mijlocul lor a fost propusă candidată în ale­geri o tovarăşă bună, vrednică de toată cinstea, care va şti şi de acum înainte să lupte cu dârzenie pentru înflorirea vieţii în satul Gh. Doja ca şi în celelalte sate, care fac parte din circumscripţia electorală regională Nr. 64.­­ S. DRAGHICI Mari sume plătite de A.D.A.S. ţăranilor muncitori din raionul Roman Tot mai mari sunt roadele grijii pe care partidul şi guvernul o poartă ri­dicării nivelului de viaţă a tuturor celor ce muncesc din patria noastră. Această grijă îşi găseşte expresia şi în numeroasele sume, plătite de A.D.A.S. ţăranilor muncitori cu gos­podării individuale, ele reprezentând despăgubiri pentru diferite calami­tăţi naturale. In cursul acestui an, Direcţia re­gională A.D. A S, la propunerea a­­genţiei raionale din Roman, a plătit unui număr de 84 ţărani muncitori din comuna Stăniţa, suma de 37.771 lei, reprezentând despăgubiri pentru pierderi de recoltă prin grindină. Ţăranul muncitor Martinaş I. Fe­­renţ, din comuna Burueneşti, a cărui casă a suferit stricăciuni din cauza schimbării cursului râului Siret, a primit ca despăgubire suma de 3313 lei, însemnate despăgubiri au fost plătite şi ţăranului muncitor Pârţac Fr. Anton, din comuna Ră­­chiţeni, care a primit 1960 lei, Ion C. Gălbeată, din comuna Stăniţa, 1230 lei, Munteanu Gh., din aceeaşi co­mună 710 lei, şi mulţi alţii. Sume importante au fost plătite pentru pierderi de vite unui număr de 391 ţărani muncitori, care au pri­mit până acum suma de 229.549 l­ei. Ţăranii muncitori răspunzând aju­torului primit din partea statului con­sideră ca o datorie de onoare achitarea­ la timp a impozitelor şi taxei ADAS, precum şi predarea la timp a cotelor de cereale datorate statului. CIOBOTARU SI­LVI­AN’ corespondent Sa fie lichidată lipsa de răspundere a consiliului de conducere a cooperativei din Rusia Sprijinind din plin acţiunea între­prinsă de partid şi guvern, care are drept scop creşterea continuă a nivelu­lui de trai material şi cultural al celor ce muncesc, mulţi ţărani muncitori îşi valorifică surplusul de produse a­gricole prin cooperativă, îndrumaţi de organizaţiile de bază, ţăranii muncitori din comuna Bosia raionul Iaşi, numai în curs de o lună au va­lorificat astfel peste 2000 kg. cereale, ca: grâu, floarea soarelui orz,145 kg. lână, 700 buc. ouă şi altele. Dar, dacă ţăranii muncitori au înţeles importanţa schimbului de mărfuri între oraş şi sat, valorificându-şi in semnate cantităţi de produse prin cooperativă, apoi aceste produse stau la cooperativa din Busia luni întregi fără a fi transportate la locul desti­nat. Comitetul executiv al sfatului popular comunal a acordat sprijinul cuvenit, punând la dispoziţia consi­liului de conducere sacii şi carele ne­cesare transportului. Insă preşedinte­le cooperativei, tov. Vasile Putină, şi referentul tehnic, Neculai Dumitru, au neglijat complet problema trans­portului acestor cereale la baza de recepţie, ceea ce a făcut ca aceste ce­reale să fie părăduite şi in parte con­sumate de personalul cooperativei. Comitetul executiv al sfatului popu­lar trebue să tragă la răspundere pe aceşti tovarăşi, care dau dovadă de desinteres în munca lor, iar URCAD. trebue să acorde mai mult sprijin acestui consiliu de conducere in ve­derea îndreptării acestei stări de lucruri. C. GH. CALFAN corespondent Pag. 3 Comuna Hârşova fruntaşă la încasarea impozitelor Răspunzând grijii părinteşti pe care le-o acordă statul nostru democrat popular, ţăranii muncitori din comuna Hârşova, raionul Vaslui şi-au achitat în majoritatea lor impozitele şi sumele cuvenite statului. Astfel, până la 15 Noembrie, planul pe co­mună la impozit şi taxe a fost rea­lizat în proporţie de peste 90%. Aceste realizări au fost obţinute da­torită faptului că atât organizaţiile de bază cât şi comitetul executiv al sfatului popular comunal au acordat importanţa cuvenită îndeplinirii pla­nului de încasare a impozitelor. A­­gentul fiscal Dumitru Suflet munceşte cu multă conştiinciozitate, la baza activităţii sale stând munca de lămu­rire pe care o desfăşoară în rândul ţăranilor muncitori. El arată con­tribuabililor care este îndatorirea lor patriotică şi de ce este necesar să-şi achite la timp impozitele cuvenite statului. La încasarea impozitelor a­­gentul fiscal e ajutat de un activ for­mat din cetăţeni fruntaşi, care prin exemplul lor personal au dat dovadă de dragostea ce-o poartă statului nostru democrat popular. Printre ţă­ranii muncitori fruntaşi la plata im­pozitului agricol către stat sunt : Vasile Ivănescu, Gh. Pricop, Ion C. Dosoftei şi alţii. Un sprijin preţios a fost acordat în această direcţie or­ganelor financiare de comitetul exe­cutiv al sfatului popular comunal (preşedinte Ilie Păduraru­)­, care a analizat periodic în şedinţe de comi­tet executiv, problema încasării la­ timp a impozitelor, luându-se unele măsuri practice, în vederea îndepli­nirii planului de încasări. Una din măsurile luate a fost­­ şi aceea ca toţi salariaţii statului să-şi achite printre primii impozitele, să fie în acest fel exemplu pentru ţăranii muncitori. O altă măsură a fost aceea de a obliga pe chiaburii din comună să plătească impozitul şi taxele în timpul fixat. Deasemeni, comitetul e­­xecutiv a ajutat pe agentul fiscal tov. Dumitru Suflet să-şi întocmească un plan de muncă lunar defalcat pe zile. Respectând planul de muncă el­ a reuşit în majoritatea zilelor să-şi îndeplinească planul de încasări , în unele zile planul a fost chiar depăşit. Totodată, cu această ocazie el infor­mează zilnic preşedintele statului de felul cum merge ritmul încasării im­pozitelor. Un preţios ajutor în muncă sa l-a primit agentul fiscal din partea orga­nizaţiei de bază din satul Fundătura unde secretarul ei tov. Vasile Andro­­nache a instruit temeinic agitatorii în această problemă. Agitatorii Neculai V. Ciolac, V. Gavrilaş, C. V. Şchiopu şi Ecaterina Lavric discută la diferite ocazii cu ţăranii muncitori, îndru­­mându-i să-şi achite la timp impozitul. Ei vizitează şi gospodăriile ţăranilor muncitori dându-le diferite­­ sfaturi Un sprijin permanent l-a primit tot Dumitru Suflet, agent fiscal, şi din partea inspectorului financiar tov. Ion Gheorghiu care-l ajută în munca lui. Ca rezultat al acestei activităţi bine organizate, comuna Hârşova a reuşit să se menţină fruntaşă pe ra­ion’la încasarea ’ impozitului agricol. ....­ C. SANDI Terminarea arăturilor adânci de în raionul Huşi trebue urgentată Despre importanţă arăturilor adânci de toamnă se conving din ce în ce masse tot mai largi de producători agricoli. Văzând în aceasta chezăşia recoltelor bogate, suprafeţele arate adânc din toamnă, pentru însămân­­ţările de primăvară, sporesc an de an. Producătorii agricoli din raionul Huşi au executat însămânţările de toamnă la timp şi în condiţii optim­e, iar acum­ mulţi dintre ei sunt fruntaşi şi în executarea arăturilor adânci de toamnă. Astfel ţăranii muncitori, Şte­fan Gâlcă, Ştefan Vârnă, Mihai A. Mocanu, Ion Bordea şi alţii din co­muna Şchiopeni, s-au convins, din propria lor experienţă, că având a­­dânc pământul, încă de cu toamnă şi îngropând sub brazdă gunoiul de grajd, pot obţine însemnate sporuri de recoltă. De aceea ei au fost cei dintâi care au şi terminat executarea arăturilor adânci necesare pentru cul­turile de primăvară. Pentru urgentarea arăturilor adânci de toamnă comitetul executiv al sfa­tului popular al comunei Şchiopeni, împreună cu preşedinta sa, tov. Ana Nacladă, analizând în şedinţă această problemă, a luat unele măsuri prac­tice menite să asigure îndeplinirea planului la arăturile adânci reuşind astfel, ca în scurt timp, să realizeze 60% din plan. In această privinţă re­zultate frumoase au fost obţinute şi în comunele Vetrişoaia, Gorgan şi altele, unde planul arăturilor de toam­nă a fost realizat în proporţie de 46%. Nu însă în toate comunele din ra­ionul Huşi s‘a dat importanţa cuve­nită desfăşurării arăturilor adânci de toamnă. In comuna Vutcari­, de pildă, s‘a realizat numai 2% din plan, o situaţie asemănătoare fiind şi în comuna Bu­neşti, carte a realizat doar 3%­ din plan, Buda 6% sau Avereşti 0%, ceea ce a făcut ca raionul Huşi să fie codaş în executarea arăturilor adânci de toamnă, realizând doar un procen­taj de 5,5% pe raion. Această situaţie oglindeşte în pri­mul rând lipsa de răspundere cu care organele de partid şi de stat din raionul Huşi au privit desfăşurarea muncilor agricole de toamnă. In loc să ia măsuri pentru intensificarea a­­răturilor de toamnă, activiştii sfatului popular raional au aşteptat ploaia, motivând că pământul e tare şi nu se poate ara­. Faptele dovedesc că această părere nu­­are nici un temei ştiinţific. In cuprinsul raionului continuă să se facă arături de toamnă, deşi pământul ,,e tare“, iar unele din gospodăriile colective şi întovărăşiri şi-au şi ter­minat complet arăturile adânci de toamnă. ■ Pentru lichidarea acestor lipsuri şi pentru urgentarea terminării muncilor agricole de toamnă, atât comitetul e­­xecutiv al sfatului popular raional, cât şi comitetul raional de partid Huşi trebue să analizeze în mod s­erios si­tuaţia muncilor a­gricole de toamnă Munca de pregătire a alegerilor de deputaţi în sfaturile populare trebue să fie strâns împletită cu terminarea muncilor din campania de toamnă. Activiştii de partid şi de stat, şi mai ales tehnicienii, trebue să ducă o muncă susţinută d­e îndrumare a ţăra­nilor muncitori, astfel ca arăturile adânci de toamnă să fie terminate cât mai grabnic. Numai astfel raionul Huși va putea asigura o recoltă bo­gată in anul viitor. C. SEGAL Pentru întărirea legăturii dintre ştiinţă şi practică Una din condiţiile cele mai im­portante ale dezvoltării economiei na­ţionale este legătura dintre ştiinţă şi eretică. Urmând exemplul oamenilor de ştiinţă sovietici, cadrele­ didactice ,­ cercetătorii noştri au înţeles în­semnătatea colaborării cu oamenii muncii din întreprinderile industriale î­n scopul perfecţionării procedeelor tehnologice şi al găsirii de noi me­tode avansate pentru creşterea pro­ducţiei şi a productivităţii muncii, pentru îmbunătăţirea calităţii produ­s­­elor. Pregătirea cadrelor tehnice su­­perioare, capabile să sprijine produc­­ia de bunuri de larg consum, este una din preocupările de seamă ale parti­dului şi guvernului nostru. In scopul acesta au­ fost create în ţara noastră o serie de institute şi şcoli tehnic­e•■uperioare printre care se numără şi Institutul de Industrie Uşoară, în­fiinţat în locul fostei Facultăţi de textile, din cadrul Institutului Poli­tehnic Bucureşti, care începând cu anul şcolar 1952—1953 a fost mutată în p­anu­l Iaşi. De la această dată s’au pornit unele iniţiative din partea ca­drelor didactice in vederea stal­iiirii unor legături cu întreprinderile locale. Aer ’ n rm au fost insă decât spo r3fbcp si insu­f cienîe. Asriel tov. pm­­i­ cor ton Steri polcii, șeful ca­idtei de Tcr­ătorie, a făcut o analiză a src-1 f i țesători'' a fabrică „Tes dura ’— 'as* 'prezentând un raport scrie, ce (-im indca o serie de sugestii pentru îmbunătăţirea muncii. Deşi concluziile raportate au fost analizate intr’o şedinţă comună, to­tuşi acţiunea începută nu a fost con­tinuată, conducerea tehnică a între­prinderii neacordând atenţia cuvenită acestui sprijin. Pe de altă parte este drept că nici catedra nu a perseverat pe linia pe care a pornit. încercarea de a repune în funcţie dispozitivele de control automat al fierberii în autoclavă din albitoria întreprinderii „Ţesătura” nu a putut fi dusă la bun sfârşit ; deasemeni, din cauza desinteresului, manifestat de conducerea tehnică a întreprinderii care deşi a semnat un angajament în acest sens, nu a pus la dispoziţia co­lectivului, format din cadrele didac­tice ale Institutului Politehnic şi In­stitutului de Industrie Uşoară, mate­riale­ ie­ necesare. Din iniţiativa sus amintitei face parte şi ciclul de conferinţe iniţiat de C­atedra de Tehnologia chimică-textilă, pentru chimiştii întreprinderii „Ţe­sătura”. Din acest ciclu însă nu s’au ţinut decât 2 conferinţe, cu temele „Chimia fierberii” şi „Chimia albirii”. Un început de colaborare s’a sta­bilit între întreprinderea „Textila Ro­­ș­ie” și un colectiv format din prof .Valter Popa, titularul disciplinei „Fi­rii ura­ fibrelor liberiene” și tovărășii din catedra de Mecanică. Colectivul a alocat cu succes problema înlocuirii ■•'■ te 'or neferoase cu fer la furciie H la flyer. Este cri­­că începuturile de cola­borare realizate în cursul anului trecut, deşi bine intenţionate nu au însemnat totuşi un aport suficient la sprijnirea industriei textile locale şi, fără îndoială, că Institutul de Indus­trie Uşoară putea să facă mai mult în această privinţă, dacă ar fi exis­tat mai multă stăruinţă din partea cadrelor sale. Pentru anul şcolar 1953/54, pe baza experienţei anului trecut, ţinând sea­ma de lipsurile muncii pe această linie, Institutul nostru a trecut la o acţiune de întărire a legăturilor cu întreprinderile locale. Colectivele de catedră au primit sarcina de a înscrie în planurile de muncă metodele concrete de colabo­rare cu întreprinderile din Iași. Ţinând seama de sarcinile ce revin întreprinderilor din industria uşoară, în urma Hotărîrii plenarei lărgite a C.C. al Partidului Muncitoresc Ro­mân din 19-20 August, pe linia creş­terii productivităţii­ muncii, pe linia creşterii cantităţii şi calităţii de bu­nuri de larg consum, colectivele de catedră si-au înscris în blănurile de colaborare cu întremninfririri problene privind: îmbunătăţirea şi introducerea de noi metode tehnico organizatorice, raţionalizarea uror procedee tehno­logice, lărgirea s­ortimentelor şi îm­bunătăţirea calităţii O bună parte din temeri de cerce­tare ale cadreri­ didactice sunt lega­te de problemele întreprinderilor lo­cale. Aştrii nonfru­­m-Hile de Hritură ale n’U-pr’rit'v'nriVr .Te^tu-a” — Iaşi şi „Victiria”, cri-Hi-a de Filatură va coribora cu tehnichiuii acestor între­prinderi pe linia măsurilor tehnico­­organîzatorice în vederea îmbunătă­ţirii planurilor H- fila], a extinderii organizării înteini­rii utilajului după grafice speciale şi folosirea metodelor de control pentru respectarea acestor grafice de către personalul tehnic al filaturii. Deasemeni s’a înscris in acest plan de colaborare şi extinderea or­ganizării muncii la maşini, după gra­fice de lucru, pe fiecare tip de utilaj, folosind şi ultimele metode sovietice de lucru. Catedra de Filatură, respectiv titu­larul disciplinei Filatura fibrelor li­­beriene, va ajuta întreprinderea „Tex­tila Roşie“, prin verificarea şi îmbu­nătăţirea planurilor de filare, ajutor tehnic la montarea cardei sovietice CG—115—P, urmărirea şi ducerea la executare a modificării trenurilor de laminare fixe de la maşinile de tors etc. Pentru îmbunătăţirea muncii în secţia de ţesătorie catedra de Ţesă­­torie se va ocupa de reorganizarea proceselor tehnologice la secţia de urzit şi de încleiere a urzelilor. De asemenea, aceeaşi catedră va colabora cu întreprinderea „Ţesătura" pentru lărgirea, sortimentelor, prin punerea în fabricaţie de noi articole, menite să contribuie la mărirea di­versităţii de bunuri de larg consum. Pentru întreprinderea „Moldova" catedra de Tricotaje şi confecţii va colabora cu tehnicienii în scopul îm­bunătăţirii sortimentului actual, pre­cum şi pentru introducerea măsurilor tehnico-organizatorice, care să duca la mărirea productivităţii muncii, atât în secţia de maşini de bază (trico­taje), cât şi în aceea de confecţii. De asemenea, catedra de Tehnologia chimică textilă, va sprijini tehnicienii intreprinderii „Moldova" pentru îm­bunătăţirea metodelor de lucru în albitorie şi vopsitorie. Colaborarea dintre cadrele didactice ale institutului nostru şi tehnicienii întreprinderilor textile, în problemele enumerate mai sus, va contribui fără îndoială — în afara realizării scopului propriu zis, urmărit în fiecare pro­blemă în parte— la ridicarea nivelului tehnico-profesional al oamenilor mun­cii din aceste întreprinderi. Îmbinarea cunoştinţelor practice şi a experienţei tovarăşilor cu cunoştin­ţele teoretice ale cadrelor didactice va duce fără îndoială la o rezolvare mai justă a problemelor tehnice, va con­tribui la ridicarea nivelului tehnic al întreprinderii în totalitatea ei. Inspirându-ne din metodele de co­laborare între catedre şi uzine, folo­site în U.R.S.S., cadrele noastre di­dactice vor contribui la ridicarea ni­velului tehnico-profesional al oame­nilor muncii din întreprinderi şi prin ţinerea de conferinţe în întreprindere. In acest an şcolar au fost ţinute până în prezent două asemenea conferinţe, şi anume: „Mecanizarea operaţiilor din filatură“ (prof. N. Bădan) şi „Realizări sovietice în ţesătorie", (Prof. Ştefănescu )). Pentru a contribui la ridicarea ni­velului tehnico-organizatoric al sta­­hanoviştilor şi fruntaşilor în muncă ne-am propus pregătirea a 2 confe­rinţe cu subiectele: „Metodele de lucru stahanoviste în ţesătorie", (Prof. Ştefănescu I.) şi „Realizări sovietice în filatura de bumbac“. (Conf. Tatos Gh.) Catedrele de Ţesătorie şi Filatură au primit sarcina de a stabili o le­gătură permanentă cu stahanoviştii intreprinderii „Ţesătura“, în scopul cunoaşterii amănunţite a metodelor lor de lucru. Ne propunem, ca în primul tri­mestru al anului 1954, să organizăm o conferinţă a unei tovarăşe stahano­viste ţesătoare de la „Ţesătura“ în faţa cadrelor didactice şi a­­ studenţilor Institutului nostru. Pentru ridicarea nivelului tehnico ştiinţific al inginerilor şi tehnicienilor cadrele noastre vor ţine conferinţe cu subiectul „Microstructura bumbacului şi reflectarea ei în principalele pro­prietăţi ale fibrei“, (Prof. Ionescu­­Muscel Iosif), precum și „Teoriile­ mo­derne ale vopsirii fibrelor textile" (Prof. Grindea M.) Catedra de Tehnologie chimică textilă, (prof. Grindea M.) va orga­niza o consfătuire cu chimiștii între­prinderii „Ţesătura“, pentru discuta­rea critică­­a procesului de albire fo­losit în întreprindere. Pentru ca cele arătate mai sus să capete o cât mai eficace transpunere în viaţă, cadrele noastre didactice vor trebui fără îndoială să depună un efort permanent pentru cunoaşterea cât mai amănunţită a întreprinderilor şi a oamenilor muncii din întreprin­deri, o stăruinţă permanenta p­ntru grăbirea rezolvării problemei,­­ ce le-au fost puse până în prezent. Conducerile întreprinderilor vor trebui şi ele să acorde toată atenția sprijinirii colaborării dintre cadrele didactice şi oamenii muncii din în­treprinderi. Cu eforturi unite vom putea contri­bui în mod efectiv la îndeplin­rea sarcinilor trasate de Hotărîrea Plena­rei lărgite a C.C. al P.M.R., privi­toare la ridicarea nivelului de trai al celor ce muncesc, la creşterea cantităţii şi calităţii bunurilor de larg consum. Prof. M. GRINDEA director adj. al Institutului de Industrie Uşoară Iaşi

Next