Flacăra Iaşului, octombrie 1954 (Anul 10, nr. 2521-2547)
1954-10-01 / nr. 2521
I Pag 2 Marea sărbătoare a poporului chinez — cea de a 5-a aniversare a proclamării Republicii Grija fata de om Clădirile casei de odihnă a manchiorilor textiliști chinezi din Taingtao Avîniii industriei carbonifere Uriașe transformări s-au produs in industria carboniferă a Chinei. După cum a declarat Cin Ci-fu, preşedintele C-C. al Sindicatului muncitorilor din industria carboniferă din întreaga Chină, înainte de eliberare la minele carbonifere din China ciocanele pneumatice erau rareori folosite. Productivitatea muncii minerilor era extrem de scăzută. După eliberarea Chinei, condiţiile de muncă ale minerilor s-au schimbat radical. In anul 1953 gradul de mecanizare a minelor a sporit cu 24,5 la sută în comparaţie cu anul 1949. De o mare importanţă pentru sporirea extracţiei de cărbune este trecerea la noi metode de muncă, mai înaintate, care au permis să se mărească considerabil nivelul de mecanizare a lucrărilor în abataje şi în fronturile de înaintare. Datorită introducerii pe scară largă a instalaţiilor pentru tehnica securităţii, munca minerilor nu mai este primejdioasă. Productivitatea muncii minerilor chinezi a crescut in anul 1953 de peste două ori în comparaţie cu anul 1949. An de an cresc salariile muncitorilor din industria carboniferă a Chinei. Creşte de asemenea nivelul material şi cultural de trup al minerilor. Din 1949 şi pînă în 1952 au fost construite pentru mineri 2.500.000 metri pătraţi de suprafaţă locativă, ceea ce depăşeşte fondul locativ total de care se foloseau minerii din China înainte de eliberare. In 1953 pentru mineri s-au construit locuinţe pe o suprafaţă de peste 660.000 metri pătraţiAnul acesta volumul construcţiei locative a crescut şi mai mult. Zeci de mii de mineri învaţă în şcolile elementare şi medii înfiinţate pe lingă mine. Anul acesta peste 100 mineri s-au înscris la Institutul de mine din Pekin-Minerii răspund la grija statului prin munca lor plină de abnegaţie. In minele din R.P. Chineză se desfăşoară pe larg întrecerea în muncă sub lozinca „Mai mult cărbune ţării!”. Incepînd din anul 1953 minerii chinezi au prezentat peste 130.000 propuneri de raţionalizare care au contribuit la sporirea continuă a extracţiei de cărbune şi la reducerea preţului de cost al acestuia. Un număr de 18 mineri au fost distinşi cu titlul de onoare de Erou al Muncii. Mii de tineri au fost promovaţi în ultimii ani în posturi de conducere. 320 de mineri au devenit directori sau directori adjuncţi de mine, iar 3.522 — ingineri de mine şitehnicieni. .(China Nouă) Comerţul interior al R. P. Chineze Volumul global al comerţului cu amănuntul în întreaga Chină a fost in anul 1953 aproape dublu faţă de anul 1950. Comerţul de stat şi cooperatist a înregistrat mari succese In anul 1953, sectorului de stat şi cooperatist le-au revenit 70 la sută din totalul tranzacţiilor comerciale, iar in ceea ce priveşte comerţul cu amănuntul , le-au revenit 42 la sută. La sfirşitul anului 1953, in China existau 35.000 magazine de stat cu un număr de 660.000 de lucrători. Comerţul de stat a contribuit cu succes la dezvoltarea comerţului cooperatist. Pînă la sfîrşitul primului trimestru al anului curent, în China existau peste 32.000 cooperative de aprovizionare şi desfacere şi de cooperative de consum. Numărul magazinelor pentru comerţul cu amănuntul şi al standurilor volante aparţinind cooperativelor a atins cifra de 7.000. Numărul total al membrilor acestor cooperative era de 160.000.000, adică de opt ori mai mare decit in 1950, iar capitalul global se ridica le 10000.000 milioane yuani, adică de 20 de ori mai mare decît în 1950-In scopul dezvoltării comerţului în regiunile minorităţilor naţionale, organizaţiile comerciale de stat au înfiinţat în regiunile locuite de minorităţi naţionale peste 1.800 magazine de stat. Anul trecut, întreprinderile comerciale de stat din regiunile locuite de minorităţi naţionale au cumpărat de patru ori mai multe produse locale decit în 1951. In aceeaşi măsură a crescut şi cantitatea de mărfuri industriale şi de larg consum vîndută populaţiei locale. Politica preţurilor preferenţiale in favoarea minorităţilor naţionale a sporit interesul acestora in ceea ce priveşte sporirea producţiei. (China Nouă) ams FLACĂRA IAȘULUI Marele popor chinez sărbătoreşte cu un puternic entuziasm aniversarea la 1 octombrie 1954 a cinci ani de la proclamarea Republicii Populare Chineze. Această dată memorabilă se sărbătoreşte îndată după un alt eveniment de importanţă istorică — adoptarea Constituţiei Republicii Populare Chineze de către Adunarea reprezentanților populari din întreaga Chină. „Ca urmare a luptei eroice de peste 100 de ani, poporul chinez a cucerit în cele din urmă, în 1949, sub conducerea Partidului Comunist Chinez, marea victorie în revoluţia populară împotriva imperialismului, feudalismului şi capitalului birocratic, punînd astfel capăt asupririi şi îndrobirii existente in decursul unei perioade îndelungate a istoriei şi a înclinat Republica Populară Chineză, de dictatură democratică a poporului. Orînduirea de democraţie populară din Republica Populară Chineza, adică orînduirea noii democraţii, asigură tarii noastre posibilitatea de a lichida pe cale paşnică exploatarea şi mizeria şi de a construi o societate socialistă înfloritoare şi fericită". (Din Preambulul Constituţiei Republicii Populare Chineze) Cooperativele de ln primul semestru al anului curent, cooperativele de consum din Pekin, au procurat membrilor lor o cantitate de mărfuri industriale și alimentare cu 70 la sută mai mare decit în perioada corespunzătoare a anului trecut. Cooperativele au vîndut de trei ori mai mult carne și cu 70 la sută mai multe ţesături. Spre sfîrşitul primului semestru al anului curent, la Pekin existau 1087 magazine de desfacere ale cooperativelor de consum, faţă de 283 cite exis consum din Pekin sau in anul 1949. Cele 1087 de magazine deserveau un număr total de 878.000 de membri. S-a calculat că numai în ce priveşte vînzarea de mărfuri textile, în primul semestru al anului curent cooperativele au adus membrilor lor o economie de 4.450 milioane yuani. Anul trecut, cooperativele de consum din Pekin au pus la dispoziţia membrilor lor de peste 22 ori mai multe mărfuri decit în 1949. (China Nouă) Activitatea întreprinderii comerciale de stat pentru bumbac, fire şi ţesături Magazinele din Pekin au pus la dispoziţia cumpărătorilor un nou stoc de ţesături de bumbac. Cantitatea de mărfuri textile puse in vinzare pentru sezonul de toamnă şi iarnă de care filiala din Pekin a Întreprinderii comerciale de stat pentru bumbac, fire şi ţesături, depăşeşte cu o cincime cantitatea de mărfuri vîndută în aceeaşi perioadă a anului trecut. , Sortimentul de ţesături s-a îmbogăţit considerabil. La Tiantzin, peste 150 magazine de stat şi cooperatiste precum şi magazine textile particulare pentru comerţul cu amănuntul desfac mărfurile întreprinderii comerciale de stat pentru bumbac, fire şi ţesături. In magazinele de stat se vînd sute de modele de stămburi in zeci de culori şi desene noi. Magazinele textile de stat din diferite localităţi s-au dezvoltat, formind o reţea bine organizată. Totodată însă, mărfurile întreprinderii comerciale de stat pentru bumbac, fire şi ţesături sunt vîndute şi de magazinele particulare. Cele 34 de magazine textile particulare din Uhan, desfac in prezent mărfurile filialei locale ale acestei întreprinderi. Anul acesta au fost puse la dispoziţia populaţiei din provincia Siciuan de trei ori mai multe mărfuri textile decit in anul 1951. Provincia Siciuan este cea mai mare regiune cerealieră din China. In ultimii ani, aprovizionarea acestei provincii cu Mărfuri textile s-a îmbunătăţit continuu. In 1952, întreprinderea comercială de stat pentru bumbac, fire şi ţesături a vîndut cu 42 la sută mai multe ţesături decit în 1951, iar anul trecut — cu 110 la sută mai mult. Volumul sporit al vinzărilor din acest an dovedeşte creşterea şi mai mare a puterii de cumpărare a populaţiei. Cel mai mare volum al vînzărilor va fi atins după terminarea strângerii recoltei. (China Nouă) Tineri pionieri din grupa de chimie a secţiei ştiinţifice, lucrind in laboratorul Palatului Tineretului din Pekin. 1 •i» Nf. 252 f Arta populară R. P. Chineză. Un dans clasic al echipei de dansatori din Calgar. Ştiinţa şi tehnica în slujba ţăranilor chinezi In munca lor, ţăranii chinezi aplică pe scară tot mai largă ştiinţa agrotehnică înaintată, folosesc în măsură tot mai mare noile unelte agricole pe care li le pune statul la dispoziţie. Potrivit relatărilor ziarului ,,Jenminjibao”, in prima jumătate a anului acesta ţăranii chinezi au primit din partea statului şi prin intermediul cooperativelor de aprovizionare şi desfacere peste 100000 de diferite unelte şi maşini agricole, printre care cultivatoare, secerători şi semănători. Tehnica agricolă modernă începe să intre în uz in acele regiuni unde mişcarea pentru crearea de cooperative agricole de producţie şi pentru unirea in grupuri de ajutor reciproc în muncă s-a desfăşurat în modul cel mai rapid. Totodată, în regiunile rurale ale R.P. Chineze se desfăşoară o activitate intensă pentru popularizarea cunoştinţelor tehnice şi pentru a face cunoscute ţăranilor noile maşini agricole. In acest scop sunt înfiinţate cursuri speciale pentru activiştii de la sate. In cursul ultimelorşase luni, în provinciile Sandun, Sansi, Henan şi în fosta provincie Liaosi, aceste cursuri au fost absolvite de peste 118,000 ţărani. (China Nouă) Noi staţiuni de maşini şi tractoare Anul acesta, numărul S.M.T.-urilor din R.P Chineză a crescut considerabilIn primăvara aceasta au fost înfiinţate 56 de staţiuni noi, numărul total al S.M.T.-urilor ridicîndu-se astfel la 67. Staţiunile de maşini şi tractoare au dovedit ţăranilor muncitori superioritatea agriculturii mecanizate. In judeţul Ninha, de pildă, din provincia Hebei, două gospodării agricole colective şi cinci cooperative agricole de producţie au economisit mult timp şi forţă de muncă la aratul ogoarelor, datorită ajutorului S.M.T.-urilor şi al echipelor de tractoare ale gospodăriilor agricole de stat. Muncitorii agricoli au putut sa consacre în felul acesta mai mult timp lucrărilor de ameliorare a solului. " irigaţie, desecare, realizînd astfel venituri sporite. Aceste succese au convins pe mulţi ţărani cu gospodărie individuală de avantajele cultivării pământului în colectiv(„People’s China’’) Din viaţa minoritaţii In ultimul an, în R. P. Chineză s-au obţinut mari succese în ceea ce priveşte desfăşurarea politicii de autonomie naţională locală. In urma reformei agrare, în regiunile locuite de naţionalităţi mici, a luat o largă dezvoltare mişcarea pentru munca în colectiv în agricultură. Către sfîrşitul anului 1953 în regiunea autonomă Mongolia Interioară 78 la sută din toate gospodăriile ţărăneşti făceau parte din grupuri de ajutor reciproc în muncă, iar în Sintzian şi in regiunile locuite de minorităţile Miao şi din procentul de gospodării ţărăneşti care au trecut la munca in colectiv era de 30 la sută In provincia Gubjou în vara anului acesta au trecut la munca în colectivpeste 55 la sută din numărul ţăranilor. De la eliberare, în regiunea autonomă Mongolia Interioară Şeptelul a sporit de aproximativ 2,5 ori. In această regiune sporul anual al şeptelului este de 14,5 la sută. r naţionale din China In majoritatea regiunilor locuite de minorităţi naţionale producţia agricolă a atins, iar în numeroase regiuni a depăşit cel mai înalt nivel dinainte de război. Numeroase raioane locuite de minorităţi naţionale mici, care înainte sufereau de cauza lipsei de cereale, în prezen nu numai ei au satisfăcut pe duplic nevoile lor proprii în ce priveşti cerealele, dar obţin şi surplusuri Statul acordă ţăranilor ajutoare bani şi materiale, le procură unelti agricole, îi ajută să construiască sisteme de irigaţie. In anul 1953 statul a alocat fonduri de şapte ori mai mari decit din 1951 pentru învăţămîntul în regiunile locuite de minorităţile naţionale. In aceste regiuni se editează literatură şi manuale şcolare, apar ziare şi reviste în limbile minorităţilor naţionale. (China Nouă) Dezvoltarea şi consolidarea regimului de stat al Republicii Populare Chineze Puterea populară, instaurată in China acum cinci ani, a creat condiţii pentru atragerea la conducerea ţării a celor mai largi mase populare. Sistemul Adunărilor reprezentanţilor populari de toate gradele, care reprezintă baza politică a R. P. Chineze, dă posibilitate milioanelor de aleşi ai poporului să participe direct la soluţionarea tuturor problemelor importante de stat. In cursul campaniei electorale de curînd terminate, au fost aleşi ca deputaţi în Adunările reprezentanţilor populari peste 5.600.000 de oameni. In rîndul deputaţilor se află reprezentanţi ai tuturor păturilor sociale din China, care recunosc programul Frontului Unit Popular Democratic. Rolul conducător în rîndul deputaţilor îl au pe bună dreptate reprezentanţii clasei muncitoare, avangarda forţelor democratice ale ţării. In localităţile rurale, în rindurile deputaţilor predomină reprezentanţii ţărănimii muncitoare. Baza trainică a regimului social şi de stat al R. P. Chineze o constituie alianţa muncitorilor şi ţăranilor, condusă de clasa muncitoare. Aceste două clase care reprezintă peste 90 la sută din populaţia Chinei, sub conducerea partidului comunist, au asigurat succesul luptei revoluţionare de mulţi ani, au purtat pe umerii lor toate greutăţile de neînchipuit ale acestei lupte. Condurindu-se după principiile enunţate în Programul general, Guvernul Central Popular şi Partidul Comunist Chinez, cu sprijinul larg al celorlalte partide democratice şi al organizaţiilor obşteşti, au înfăptuit măsuri importante pentru democratizarea aparatului de stat, pentru întărirea tuturor verigilor lui şi pentru îmbunătăţirea activităţii acestora, pentru reeducarea ideologică a carnelor. In 1952, din iniţiativa C. C. al Partidului Comunist Chez, s-a desfăşurat în China o Fugă mişcare popuară de luptă împotriva birocratismului, risipirii fondurilor statului şi a mitei (aşa numita mişcare „san fan“, a— mişca, sen Împotriva celor trei rele). Această mişcare a avut o importanţă excepţional de mare pentru acţiunea de desrădăcinam a vechilor obiceiuri şi racile rămase moştenire de la regimul reacţionar gomindanist şi care luaseră o oarecare răspîndire în unele verigi ale noului aparat de stat. Mişcarea „san fan“, care s-a desfăşurat cu participarea activă a milioane de oameni, a avut un rol excepţional de mai în consolidarea puterii populare. In ultima sa etapă, mişcarea ,,san fan“ urmărea infăpuirea unui întreg sistem de măsuri pentru îmbunătăţirea muncii ideologice cu cadrele din apartul de stat, pentru întărirea vigilenţei politice, folosirea criticii şi autocriticii, intărirea continuă a legăturilor cu masele populare. Studierea multilaterală a experienţei sovietice în construirea socialismului a fost considerată drept cea mai importantă sarcină a întregii naţiuni. In cursul celor cinci ani care au trecut de la proclamarea Republicii Populare Chineze, în ţară s-a desfăşurat o muncă intensă pentru căutarea celor mai bune arme de constituire a organelor de stat, centrale şi locale, în vederea unei cit mai mari apropieri a acestora de populaţie, în vederea ridicării rolului lor organizatoric în construcţia economică şi culturală, a simplificării la maximum a aparatului de stat. In prima perioadă după eliberarea întregului teritoriu al Chinei continentale de sub regimul reacţionar gominidanist şi a instaurării puterii populare, noilor organe create de Guvernul Central Popular — ministere, corni, lete, comisii şi alte departamente — le-a fost greu să cuprindă dintr-odată, direct, toate laturile conducerii stătului. In legătură cu aceasta, se acordau largi drepturi şi împuterniciri în domeniul conducerii de stat organelor ocale în cerere şi în special comitetelor militare administretive şi guvernelor populare ale unităţilor administrative mari. In China au fost create asemenea unităţi inegiunile: China de nord-vest, China de nord, China de nordvest, China de cer, China Centrală de sud , Chine de sudevest. In afară de marile regiuni administrative, în această perioadă au fost formate organe de stat in provincii, judeţe, raioane şi plăşi. In felul acesta, sistemul administrativ teritorial, deşi corespundea condiţiilor stării de război şi celei care a urmat după război, era totuşi destul de complicat şi a devenit treptat inacceptabil pentru înfăptuirea sarcinilor unei largi construcţii economice planice, cînd a fost necesară o anumită întărire a centralizării în conducerea ţării. In legătură cu aceasta, încă de la sfîrşitul anului 1952 organele de stat ale marilor regiuni administrative au fost reorganizate, drepturile lor restrînse, iar rolul organelor administrative centrale pe ramuri considerabil sporit. Ceva mai tirziu, modificări esenţiale au avut loc în cadrul formelor organizatorice de creare a organelor puterii din judeţe şi raioane. In iunie 1954, Guvernul Central Popular a adoptat hotărîrea cu privire la desfiinţarea regiunilor administrative mari. Constituţia R. P. Chineze, în loc de 7 verigi, prevede numai patru verigi —- centrul, provinciile, judeţele şi plăşile şi unităţile naţionale autonome respectiv asimilate acestora. Reducerea verigilor sistemului administrativ-teritorial scurtează considerabil distanţa dinte organele centrale şi cele locale ale puterii de stat, coretribuind la întărirea operativităţii aparatului de stat, apropiindu- şi mai mult de populaţie. Organele centrale ale puterii de stat ale R. P. Chineze manifestă o grijă permanentă pentru întărirea legalităţii şi ordinei de drept in ţară. In anii 1952 — 1953, în China a fost înfăptuită reforma judecătorească, urmărind continua democratizare arganelor judecătoreşti, chemate să ducă lupta împotriva dementelor criminale, duşmănoase societăţii, să lupte activ pentru apărarea drepturilor cetăţenilor. La exercitarea unei funcţii de stat atît de importante ca justiţia, sunt atraşi muncitori, ţărani, reprezentanţi ai vieţii publice. Chiar în primele luni ale existenţei puterii populare, intîi la centru şi ceva mai tirziu în provincii, oraşe şi judeţe, au început să se creeze organe ale procuraturii populare, care aveau sarcina de a exercita sever supravegherea respectării Egalităţii şi ordinei de drept. Tribunalele şi organele procuraturii se găseau la început încă în oarecar dependenţă de guvernele popular locale, constituind o parte componentă a acestora. I prezent au fost realizate condiţiile pentru ridicarea continuă a rolului tribunalului, care exercită justiţia pentu stabilirea subordonării centralizate a organelor procuraturii. Potrivit prevederilor Constituţiei, procuraturii populare locale în exercitarea funcţiei lor sunt independente de organele locale de stat, iar tribunalele populare, în examinarea cauzelor, sunt subordonate numai legii. Noile prevederi ale Constituţiei referitoare la tribunal şi procuratură ridică şi mai mult autoritatea şi importanţa lor şi totodată răspunderea lor în lupta pentru întărirea regimului de democraţie populară. Constituţia R. P. Chineze generalizează experienţa a cinci ani a construcţiei de stat în toate domeniile. Menţinînd şi întărind sistemul adunărilor reprezentanţilor populari, care s-a justificat pe deplin ca bază politică a statului, Constituţia introduce totodată o serie de modificări şi precizări esenţiale în ceea ce priveşte organizarea organelor centrale şi locale şi drepturile şi împuternicirile lor. Organul suprem al puterii de stat în ţară este Adunarea reprezentanţilor populari din întreaga Chină a unicii, organ care exercită puterea legislativă. Adunarea reprezentanţilor populari din întreaga Chină se constituie din reprezentanţi ai tuturor păturilor democratice ale populaţiei ţării, ai tuturor partidelor şi organizaţiilor obşteşti alcătuind Frontul Unit Popular Democratic, în care sunt reprezentaţi şi cetăţenii chinezi domiciliaţi în străinătate. Oamenii muncii chinezi, întimpinind cu bucurie noua lor Constituţie, au declarat unanim hotărîrea lor de a găşi neabătut înainte, sub steagul Partidului Comunist Chinez, pe drumul construirii socialismului, de a întări lagărul păcii şi democraţiei, în frunte cu primul stat socialist din lume — Uniunea Sovietică. Aceasta constituie o condiţie hotărîtoare a forţei şi invincibilităţii noii Chine democratice. (Text prescurtat după un articol din ,Irzvestia“. f V *