Flacăra Iaşului, octombrie 1954 (Anul 10, nr. 2521-2547)

1954-10-14 / nr. 2532

Pentru o mai largă difuzare a presei la sate Presa joacă un rol deosebit de im­portant in educarea politică a oame­nilor muncii, in mobilizarea lor la Îndeplinirea sarcinilor construirii so­cialismului şi a menţinerii şi conso­lidării păcii. Generalizarea experienţei înaintate, popularizarea metodelor avansate de muncă, informarea asupra evenimen­telor interne şi internaţionale se face zi de zi prin intermediul presei care pătrunde in masele largi de la oraşe şi sate. Iată de ce in anii regimului democrat-popular presa a luat o mare dezvoltare în statul nostru, ti­rajul total al ziarelor atingind cifra de 4.300.000 de exemplare. Pusă în slujba adevărului şi a in­tereselor celor ce muncesc, presa din ţara noastră a devenit o necesitate vitală pentru milioanele de cetăţeni care găsesc in paginile ziarelor şi ale celorlalte publicaţii un preţios sprijin pentru înţelegerea problemelor com­plexe ale construcţiei de partid şi de stat, economice şi culturale. In lupta ce se desfăşoară pentru bunul mers al campaniei agricole de toamnă, pentru dezvoltarea agricul­turii noastre, presa constituie un în­drumar de seamă contribuind din plin la întărirea alianţei dintre clasa muncitoare şi ţărănimea muncitoare, la mobilizarea oamenilor muncii de pe ogoare pentru obţinerea unor re­colte bogate şi la intensificarea ope­rei de transformare socialistă a agri­culturii. Folosirea cu succes a ziarelor şi publicaţiilor in acţiunile întreprinse pentru ridicarea producţiei de cereale la hectar depinde în mare măsură de felul cum se face difuzarea presei la sate. Pătrunderea presei pînă in cătunele cele mai îndepărtate are o deosebită însemnătate politică de­oarece prin intermediul ei, partidul se adresează maselor indemnindu-le la munca spornică pentru ridicarea nivelului material şi cultural al celor ce muncesc. O dovadă grăitoare a importanţei­­pe care partidul nostru o acordă răs­pîndirii ziarelor şi revistelor este Hotărirea din 1 august 1952 a Con­siliului de Miniştri şi a C.C. al P.M.R. cu privire la îmbunătăţirea difuzării presei. In perioada care a trecut de la apariţia acestei Hotăriri s-au constatat unele progrese şi rea­lizări. A crescut numărul de abona­mente atît la oraşe cit şi la sate, iar prin folosirea aparatului poştal s-a mărit numărul unităţilor ce difu­zează presa. Dovedind simţ de răs­pundere şi dragoste de muncă unii factori poştali din regiunea noastră, cum ar fi Juncu Toader şi Ion Roşu din raionul Negreşti, Constantin C­iofu din Bîrzeşti-Vaslui şi alţii, au repartizat cu regularitate ziarele şi au sporit numărul de abonamente. In această acţiune un sprijin preţios l-au adus şi unii difuzori voluntari ca de pildă Petru Paliciuc (S.M.T.­­Frumuşica) Ioan Nastase (gospodă­ria agricolă colectivă Coarnele Ca­prei) şi alţii, străduir­du-se să răs­­pîndească ziarele în rindurile oame­nilor muncii de pe ogoare, la timp şi în bune condiţiuni. In genere abonamentele atît la oraşe cît şi in satele regiunii noastre au sporit din luna ianuarie şi pina acum in proporţie de 10,79 la sută. La Hîrlău de pildă, s-a acordat o deo­sebită însemnătate înmulţirii numă­rului de abonamente la publicaţiile cu caracter agricol. Astfel la revista „Albina“ numărul abonamentelor a crescut de la începutul anului cu peste 50%, iar la revista „Săteanca“ de la 111 la 312. Şi in raionul Ne­greşti au sporit abonamentele la „Agricultura Nouă“ şi la revista „Săteanca”. Cu toate aceste rezultate pozitive, munca de difuzare a presei mai pre­zintă o serie de deficienţe serioase care trebuie să fie lichidate. Există unele elemente ce dau dovadă de lipsă de simţ de răspundere întîrziind difuzarea ziarelor. Aşa de pildă, factorul poştal Gheorghe Daria de la Oficiul P. T. T. Frumuşica nu trece cu regularitate pentru a împărţi ziarele în sat. De asemenea, Munteanu Victor de la Oficiul poştal Stănileşti şi Gheorghe Oghină din Drănceni nu-şi îndeplinesc sarcinile ce le revin. Deficienţe de felul acesta se constată la Oficiul raional P.T.T. Iaşi, al cărui diriginte, tov. Papadopol nu se deplasează pe teren pentru a controla şi îndruma munca de distri­buire a presei. De asemenea Oficiile P.T.T. raio­nale Codăieşti, Vaslui, Roman pre­zintă serioase lipsuri in munca pe care o desfăşoară, necontrolind acti­vitatea unităţilor în subordine şi n­edepunînd interes pentru educarea salariaţilor P.T.T. într-un spirit nou faţă de muncă, faţă de sarcinile ce le revin. Aceasta a făcut ca difuza­rea presei în mediul rural să lase mult de dorit, lipsă de care se face vinovat şi serviciul exploatări poş­tale (director N. Isăcescu), neintere­­sîndu-se de felul cum se distribuie ziarele în comunele regiunii noastre. Controlul pe teren, care constituie unul din cele mai eficace mijloace pentru îmbunătăţirea muncii se face destul de slab şi din partea Serviciu­lui regional de difuzare a presei. Dar pentru buna desfăşurare a a­­cestei munci, sarcini importante revin şi comitetelor executive ale sfaturilor populare comunale, care prin Hotărirea din 1 august 1952 sunt obligate să asigure distribuirea presei la domiciliul sătenilor în co­munele unde nu există Oficii P.T.T. Totuşi, unele sfaturi populare cum ar fi cel din Soleşti (Vaslui) nu res­pectă Hotărirea, nepreocupindu-se de distribuirea la timp şi in bune condi­ţii a ziarelor. De asemenea unele organizaţii de bază ca de pildă, cele din Ţibăneşti şi Todire­şti-Negreşti, Tătărăni, Gher­­măneşti, Creţeşti — Huşi etc. nu sprijină suficient difuzarea presei, neacordînd ajutorul necesar difuzo­­rilor voluntari din aceste comune. Defecţiuni serioase există insă şi in alte direcţii. Aşa de pildă sunt frecvente lipsurile in ambalarea şi transportarea coletelor cu ziare. La Băceşti — raionul Negreşti — zil­nic se constată lipsuri in pachete, iar la Paşcani presa nu este totdea­una tranzitată pentru raionul Ro­man. Avind in vedere însemnătatea deo­sebită a difuzării presei şi în mod special necesitatea ca ziarele să pă­trundă cu regularitate pînă în sate­le cele mai îndepărtate pentru a în­arma pe ţăranii muncitori cu cunoş­tinţele necesare dezvoltării agricultu­rii, se impune ca aceste lipsuri să fie lichidate. Comitetele executive ale sfaturilor populare regional şi raionale trebuie să îndrume sfaturile populare comu­nale pentru ca acestea să-şi îndepli­nească sarcinile ce le revin pe linia difuzării presei. Comitetele de partid au datoria să îndrume permanent şi să exercite un control riguros asupra felului cum organele însărcinate cu difuzarea şi expedierea presei se ocupă de aceas­tă problemă. Din păcate unele comi­tete raionale de partid, cum ar fi cele din Iaşi, Roman nu acordă suficientă atenţie problemei difuzării presei, mulţumindu-se cu situaţia existentă care nu e nici pe departe satisfăcătoare. Avind în vedere im­portanţa pătrunderii ziarelor în ma­se, atitudinea manifestată pînă acum va trebui să fie de îndată lichidată. Organizaţiile de bază trebuie să sporească continuu reţeaua difuzori­­lor voluntari şi sa-i îndrume îndea­proape în activitatea de zi cu zi. La rindul lor difuzorii voluntari au da­toria să lămurească cu răbdare fie­cărui cetăţean însemnătatea presei, rolul ei în popularizarea­­ regulilor agrotehnice şi a experienţei înaintate Sarcini însemnate in răspîndirea ziarelor şi celorlalte publicaţii re­vin şi organizaţiilor de masă care trebuie să desfăşoare o largă activi­tate­ propagandistică în vederea spo­ririi numărului de abonamente. Pentru a răspunde cererilor mereu crescânde ale oamenilor muncii, Ser­viciul regional de difuzare a presei trebuie să ia măsuri de lichidare a lip­surilor, de înlocuire grabnică a ele­mentelor necorespunzătoare, măsuri pentru buna deservire a abonaţilor, intensificând in acelaşi timp contro­lul riguros şi permanent pe teren şi munca de îndrumare. Aplicarea în viaţă a sarcinilor ce ne revin pentru dezvoltarea agricul­turii in următorii 2-3 ani va face să crească şi mai mult cererea de ziare şi reviste. Iată de ce difuzarea pre­sei trebuie să se îmbunătăţească continuu neprecupeţind pentru aceas­ta nici un efort- Decorarea A. R. L. U. S.-ului Printr-un Decret al Prezidiului Marii Adunări Naţionale, s-a confe­rit ordinul „Steaua Republicii Populare Romíne” clasa I-a Asociaţiei Romíne pentru Legăturile de Prietenie cu Uniunea Sovietică, cu prilejul împlinirii a 10 ani de existenţă, pentru activitate rodnică desfăşurată pe ţărimul popularizării măreţelor realizări ale Uniunii Sovietice în domeniul economiei, ştiinţei şi cultu­rii şi al construcţiei de stat sovietice, pentru contribuţia adusă la întărirea relaţiilor de prietenie şi colaborare frăţească dintre popoarele sovietice şi poporul român. (Agerpres) In Interiorul ziarului: — Curia Prieteniei Borjiino-Sovie­­tîce pag. 2-a — Nota bibliografice: In intimpi­­narea cehii de al II-lea Congres al Partidului Muncitoresc Român — Cronica teatrală: „Vara furtu­noasă”, piesă in 3 acte de Valeriu Luca pag. 2-a — Consfătuirea ziarului „Agricul­tura Nouă” cu corespondenţii şi ci­titorii , 'S — Pe marginea celei de a 3-a se­siuni a sfatului popular orăşenesc: Toată atenţia întreţinerii şi lărgirii fondului de locuinţe , pag. 3-a — In sprijinul mecanizatorilor ! Pentru o cit mai justă folosire a atelajelor mobile din S.M.T-pag- 3-a — Concert dat de artiştii greci — Moscova pag- 3-a — împotriva reinarmării Germa­­niei occidentale. Scrisoarea fostului secretar general al înaltei comisii aliate de control din Germania pag. 3-a — TRATATIVELE DE LA PE­KIN CU PRIVIRE LA PROBLEME­LE RELAŢIILOR SOVIETO-CHI­­NEZE şi ALE SITUAŢIEI INTER­NAŢIONALE pag. 4-a pag. 2-a pag. 2-a Salutul C. C. al P. M. R adresat Asociației Române pentru Legăturile de Prietenie cu Uniunea Sovietic­ă­. A. R.L.U. S: Comitetul Central al P.M.R. trimite un călduros salut Asociației Romine pentru Legăturile de Prietenie cu U­­niunea Sovietică — A.R.L.U.S cu prilejul împlinirii a 10 ani de activitate. In aceşti 10 ani, sub conducerea şi îndrumarea Parti­dului­ Muncitoresc Român, A.R.L.U.S., care numără peste 6 milioane de membri la oraşe şi sate, a desfăşurat o rodnică activitate de popularizare a măreţelor realizări ale Uniunii Sovietice în domeniul economiei, ştiinţei şi culturii şi al construcţiei de stat sovietice, contribuind într-o măsură însemnată la întărrea continuă a relaţiilor de prietenie şi colaborare frăţească între ţara noastră şi marea Uniune Sovietică eliberatoare. Poporul român vede în prietenia de nezdruncinat cu marea Uniune Sovietică chezăşia succesului în lupta pen­tru victoria socialismului, chezăua independenţei şi liber­­tăţii patriei noastre. Ajutorul frăţesc pe care 1 acordă poporului nostru marele popor sovietic, experienţa isto­­rică a construirii socialismului In Uniunea Sovietică con­stituie un bun de nepreţuit pentru oamenii muncii din patria noastră. Răspunzind dorinţei vii a poporului român de a cu­noaşte marile realizări ale poporului sovietic In opera de construire a comunismului, A.R.L.U.S trebuie să popu­larizeze şi să răspîndească şi mai mult experienţa so­viei­­ică în diferite domenii ale industriei şi tehnicii, în do­meniul dezvoltării multilaterale a agriculturii, în făurirea bunei stări a celor ce muncesc, să contribuie şi mai mult la cunoaşterea ştiinţei, literaturii, artei sovietice în patria noastră, să popularizeze larg politica externă a Uniunii Sovietice, politică consecventă de apărare a păcii şi li­bertăţii popoarelor, de zădărnicire a planurilor război­nice ale cercurilor agresive imperialiste. Cea de a I0-a aniversare a sa trebuie să constituie pentru A.R.L.U.S. un prilej de a-şi îmbunătăţi activitatea, sprijinindu-se pe un larg activ de fruntaşi ai producţiei industriale şi agricole şi de oameni de cultură, pentru a contribui într-o măsură tot mai mare la întărirea con­tinuă a prieteniei veşnice cu marea noastră prietenă şi eliberatoare — Uniunea Sovietică — bastionul de netm­vins al păcii, democraţiei şi socialismului. Comitetul Central al Partidului Muncitoresc Român In cinstea Congresului partidului şi a zilei de 7 Noiembrie Sporeşte avîntul întrecerii socialiste Exemple de muncă spornică Desfăşurind larg întrecerea socia­listă in cinstea celui de al II-lea Con­gres al partidului şi a zilei de 7 No­iembrie, muncitorii de la Atelierele CFR „Ilie Pintilie“, înscriu zi de zi noi şi frumoase realizări in lupta pen­tru îndeplinirea şi depăşirea planu­lui de stat, pe anul 1954. Cele mai importante realizări le obţin harnicii muncitori de la secţia cazangerie. Aici datorită bunei organizări a procesu­lui de producţie şi folosirii metodelor înaintate sovietice ca: Cuzneţov, Li­dia Corabelnicova şi Voroşin,­ planul lunar se îndeplineşte cu 5-6 zile îna­inte de termen. In urma frumoaselor realizări do­­bindite secţia cazangerie a fost decla­rată fruntaşă pe întreprindere. In mod deosebit s-a evidenţiat partida de re­parat ţevi, condusă de comunistul Gh. Pancu, care iniţiind sprijinirea mun­citorilor rămaşi in urmă cu îndepli­nirea planului, a realizat cele mai im­portante depăşiri de norme. Succese importante au dobindit şi partizile­ de trasaj, condusă de tov. Alex. Mu­­reşan, de antreteze, condusă de Gh. lordache, precum şi brigada de ii­­tuitori, condusă de tov. Const. Bu­­zic, împletind strîns lupta pentru e­­conomisirea fiecărui gram de mate­rial cu preocuparea de a-şi face me­reu munca mai spornică, muncitori ca Vasile Fălticeanu, Gh. lordache, Va­sile Stoica şi alţii au constituit ade­vărate­ exemple pentru toţi muncitorii din secţie. Acelaşi exemplu de hărnicie au dat şi fierarii întreprinderii. Ei au produs piese pentru repararea unui număr dublu de vagoane faţă de prevederile planului. In afară de îndeplinirea sarcinilor de plan muncitorii acestei secţii au produs numeroase obiecte de larg consum. De pildă, tov. Dumitru Maco­­vei cu echipa sa a confecţionat un nu­măr de 200 osii de căruţă, tov. Vasile Andraşciuc 150 osii şi 3000 bucăţi piu­liţe de capete de osii. Luptind pentru un regim sever de economii muncitorii de la secţia me­canică au economisit cantitatea de 6700 kg. oţel vechi, 110.000 kg. şpan de fier si alte materiale. I. PETROVICI ION URSU corespondenţi Sprijin celor rămaşi în urmă fabricii zată în cinstea Congresului partidu­lui şi a zilei de 7 Noiembrie. — „In grupa noastră sindicală — a spus cu acest prilej tov. Elena Che­­tian sunt 4 tovarăşi care n-au reuşit să-şi îndeplinească planul. Ce ar fi tovarăşi, ca în cinstea Congresului să-i ajutăm pe aceştia astfel, ca în grupa noastră să n-avem nici un mun­citor codaş ? Eu tovarăşi — a spus mai departe tov. Chetian mă angajez s-o ajut pe tov. Eugenia Braşoveanu, care n-a realizat decit 93 la sută din plan. Exemplul tov. Elena Chetian a fost urmat şi de fruntaşa Ruxanda Dol­­han, care şi-a luat angajamentul s-o ajute pe Elena Borac, care şi-a rea­lizat sarcinile in proporţie de abia 83 la sută din plan. Angajamente a­­semănătoare şi-au luat şi tov. Ion Pan­ţiru precum şi alţi muncitori fruntaşi. In aceiaşi zi, in cadrul consfătuirii Muncitorii şi tehnicienii „Ţesătura“ au urmărit cu deosebit in­teres desfăşurarea acţiunii de spriji­nire a celor rămaşi in urmă, prin a­­jutorul tovărăşesc dat de fruntaşii în producţie — acţiune pornită din ini­ţiativa grupei sindicale Nr. 19 de la Uzinele „21 Decembrie“ din capitală. Menite să ducă la o însemnată creş­tere a producţiei şi productivităţii muncii, această preţioasă iniţiativă este expresia principiului socialist al întrecerii — ajutor tovărăşesc dat de fruntaşi celor rămaşi în urmă, pentru a obţine un avînt general. Aplicarea acestei iniţiative a fost organizată şi la fabrica „Ţesătura“. Zilele acestea muncitorii din grupa IV- C­ sindicală s-au adunat in cadrul unei consfătuiri de producţie, pentru a face analiza felului în care se des­făşoară întrecerea socialistă organi­ de producţie a grupei a VI-a sindicale meşterul Ilie Udişteanu a­­r­sindu-se fruntaşilor în producţie a întrebat: —Cine doreşte s-o ajute pe tov. Liuba Katz care este singura din grupă care n-a reuşit să-şi îndeplinească norme­le ? Nu voi face acest lucru — a sp­us ţesătoarea Maria Musac. —Dar mai bine eu, că lucrez lingă ea — a spus fruntaşa Elena Radu. Eu îmi iau angajamentul ca tov. Liuba să-şi depăşească planul in urma aju­torului ce i-l voi da. Angajamente asemănătoare şi-au luat şi muncitoarele Elena Costălna­­che, Virginia Hincu, Elisabeta Focşa şi altele din grupa 14-a, care şi-a ară­tat hotărirea ca prin sprijinirea celor rămași în urmă, grupa lor să devină fruntașă. NEClJCAlE TOPOR corespondent * Noi Întovărăşiri agricole in regiunea noastră Pe drumul lucrării pămîntului în comun Dorinţa manifestată de ţăranii muncitori din satul Birleşti, comuna Erbiceni, raionul Tg.-Frumos s-a îm­plinit. Comitetul raional de partid şi sfatul popular raional le-au dat aprobare pentru constituirea întovă­răşirii agricole.­­ Cele 9 familii de ţărani muncitori au adus­ cu ele în întovărăşire supra­faţa de 10 hectare pămint, pe care îl vor lucra cu ajutorul S.M.T.-ului de la Podul Iloaiei. Primii care au depus cerere pentru crearea acestei întovărăşiri au fost comuniştii Ilie Romaşcanu, Constantin Albu şi alţii. La sfirşitu­l şedinţei festive aduna­rea întovără­şiţilor a ales in condu­cere pe tov. Const. Albu, ca pre­şedinte, Gh. Curcan, secretar şi ca membru pe Mihai Cristea. La şedinţa festivă de constituire au participat numeroşi ţărani munci­­tori, printre care şi colectiviştii din Totoieşti. CONST. IVANUŞCA corespondent Şi-au unit laolaltă pămînturile încă nu răsărise bine soarele cînd pi uliţele Satului Nou, din comuna Belceşti, raionul Hîrlău, ţăranii mun­citori îmbrăcaţi in haine de sărbă­toare se îndreptau spre locul unde urma să aibă loc inaugurarea întovă­răşirii agricole. Mult au aşteptat ei această zi im­portantă în viaţa lor. Zi de zi ei au luptat, cu sprijinul organizaţiei de bază spre a demasca uneltirile chia­burilor Nichifor Matasaru şi Mihai Fitichiu, care căutau să lanseze diferi­te zvonuri mincinoase împotriva creă­rii întovărăşirii agricole. Astfel în ziua de 10 octombrie 16 familii de ţărani muncitori şi-au unit într-o sin­gură tarla 19 ha. pămint pentru a-l lucra cu maşinile şi tractoarele statu­lui in condiţii agrotehnice superioare. Comuniştii Petru Dabas, Vasile Maftei, Vasile Stangiu, Maria Trifaş şi alţii au fost primii care au depus cereri pentru crearea noii întovărăşiri. In acelaşi timp ei au fost aceia care au popularizat pe larg succesele în­tovărăşirii agricole din comună fiind hotărîţi a atrage după ei şi pe alţi ţărani muncitori in întovărăşirea a­­gricolă. N­­IE TUDOSE corespondent DIN ŢARA CONSTRUCTORILOR COMUNISMULUI In extremitatea sudi estică a Asiei Centrale Sovietice, înfloreşte o repu­­blică socialistă bogată şi pitorească. Este R.S­ S. Tadjică, de la a cărei înte­­meiere se împlinesc azi 25 ani. Vredni­­cul popor tadjic, cu o cultură înaltă şi de o veche tradiţie, a ştiut, în anii puterii sovietice, cu sprijinul frăţesc al celorlalte popoare din U.R.S.S. să valorifice resursele naturale ale solu­­lui construind o ţară nouă. Munţii sînt despăduriţi (aici se află cele mai inalte vîrfuri de munţi din U.R.S.S.: virful Lenin de 7124 m., Stalin de 7495 m.) dar conţin bogate zăcăminte de mine­­reu, între care aur, arsenic, petrol, cărbune, sare. Partea de nord a ţării face parte din bazinul fluviului Sîr- Darie, iar restul din bazinul Amur Dariei. In văi este o climă caldă, do­­goritoare (va ea Vah? a fost de aceea numită Egiptul sovietic). In podişul Pamir din centr­u, este o climă rece, cu precipitaţii puţine. Condiţiile acestea greu de învins ale solului au făcut ca populaţia tadjică să fie meşteră în construcţia canalelor de irigaţie şi a şosetelor în munţi. In anii puterii sovietice s-au con» str­ui noi irigaţii, baraje, oraşe ca Sic» lir^bad, Leninabad, universităţi, een­­,r». industriale, «tc. Vechile cărărui islacutily. ferivasB j«roloas* ?! :'i Vi pieptişe, aşa cum erau de pildă, drumu» rile satului Diuşambe (azi modernul oraş Staiinabadi au căpătat aspectul unor somptuoase bulevarde. In R.S.S. Tadjică primul om îl ocupă cultura bumbacului (cam 100.000 ha­) dintre care mai mult de un sfert bumbacul cu fibre lungi — o varietate cu totul excepţională şi preţioasă. În valea Vahs se află cele mai importante con­strucţii industriale : fabrici de egrenat bumbacul, fabrici de conser­ve de Lucie, de mătase, hidrocentrale etc. Deasemenea se desvoltă industria ex­­fractivă. Căi ferate și drumuri au fost create în anii puterii sovietice. Astfel sînt: linia Termez-Stehnabad, șoselele : Leninabad,Stalinabad,Horocr, Oş .Khirghizia).Horog. Chiar şi în anii războiului pentru apărarea patriei au continuat lucrările de irigaţie ale văii Vahs. In 1948, la Stalinabad s-a creat o Universitate, iar in 1951 a luat fiinţă Academia de Ştiinţe a R.S.S. Tadjice. Stalinabadul este un oraş tînăr cu clădiri noi şi frumoase. Studenţi, elevi, muncitori, oameni de ştiinţă, muncesc in acest minunat oraş sovietic. întreaga ţară cunoaşte din plin o viaţă prosperâ şi luminoasă. Invingînd asprimea climei şi particularităţile re­­liefului, şi oamenii sovietici din această republică alături de celelalte popoare din marea familie frăţească a republi­­cilor socialiste sovietice, sub condu­­cerea P.C.U.S. şi a guvernului sovietic luptă cu avînt în slujba nobilei cauze a construcţiei comunismului. 25 de ani de la întemeierea R. S. S. Tadjice In raioanele din sudul republicii Tadjice, are loc culesul bumbacului. Punctele de stringere a bumbacului au primit primele sute de tone -materie primă de cal­itate superioară. In foto : Primul convoi cu bumbac din recoltă nouă din colhozul Malencov, raionul Kurgan.

Next