Flacăra Iaşului, decembrie 1954 (Anul 10, nr. 2572-2598)
1954-12-01 / nr. 2572
Nr. 2572 F VA CARA IAŞULUT Pentru intensificarea schimbului între oraş şi sat Munca politică — chezăşia succeselor în a doua jumătate a lunii octombrie organizaţiile de bază teritorială şi a întovărăşirii agricole din Flăminzi, raionul Hîrlău au analizat într-o adunare generală deschisă stadiul realizării planului de achiziţii şi al respectării contractelor încheiate de producătorii agricoli cu cooperativa. Intrucît cu acest prilej s-a constatat că rezultatele sînt departe de a fi satisfăcătoare, adunarea a luat hotărîrea de a îmbunătăţi desfăşurarea muncii politice printre ţăranii muncitori, iar cooperativa să asigure o mai bună aprovizionare a magazinelor cu mărfuri din comerţul de intîmpinare. Ca urmare, au organizat echipe de agitatori formate din comunişti, deputaţi şi lucrători din cadrul cooperativei, care au mers din casă în casă, arătînd ţăranilor muncitori aReţeaua comerţului cooperatist din raionul Iaşi a dobîndit frumoase realizări în lupta pentru intensificarea schimbului intre oraş şi sat. Numai de la începutul anului şi pînă în prezent membrii cooperatori au valorificat cu aproape 4 milioane lei mai multe produse agro-alimentare , decit anul trecut şi au primit in schimb, pînă la 1 octombrie, mărfuri industriale a căror valoare creşte cu peste 3 milioane lei în comparaţie cu perioada corespunzătoare a anului 1953. Numeroşi sunt acei ţărani muncitori din satele raionului, care în schimbul produselor agricole valorificate prin cooperative au primit aparate de radio, mobilă, maşini de cusut, biciclete, patefoane etc. Conduse cu pricepere de către consilii alese din rîndurile celor mai cinstiţi şi harnici ţărani muncitori, multe cooperative, cum ar fi acelea din comunele Şipote, Focuri, Gropniţa, Vlădeni şi altele, constituie exemple vii de felul cum luptă pentru îndeplinirea sarcinilor lor de plan la achiziţii, contractări şi desfacere a produselor industriale, fiind fruntaşe pe raion. Pe lingă aceste realizări, din păcate, continuă să existe numeroase lipsuri şi deficienţe care constituie o frînă serioasă în activitatea cooperaţiei. Aşa de pildă, pot fi citate o serie de cooperative ca acele din Movileni, Holboca, Bosia, Popricani,Uricani ş.a., unde nu există preocupare pentru îndeplinirea planuluivantajele ce le oferă valorificarea produselor prin cooperativa din sat şi faptul că aceasta contribuie la strîngerea alianţei dintre clasa muncitoare şi ţărănimea muncitoare. Comuniştii Ion Guraliuc şi Ilie Calinciuc, candidaţii de partid Alexandru Ştefănucă şi Ernest Amihălăchioaiei, ca şi alţi agitatori, cum sînt Manele Bidalac, Ilie Zămosteanu sau Dumitru Ungureanu, au desfăşurat o temeinică muncă de lămurire printre ţăranii muncitori. Folosind exemplul fruntaşilor în valorificarea produselor agricole şi popularizînd mărfurile şi materialele de construcţie ce se pot cumpăra in cadrul comerţului de intîmpinare, agitatorii au reuşit să atragă noi ţărani muncitori spre valorificarea surplusului lor de produse prin cooperativă. Astfel, în urma muncii duse de agitatode achiziţii, ele fiind slab aprovizionate cu o serie de produse industriale de strictă necesitate, controlul in ceea ce priveşte gestiunea cooperativelor se exercită fără simţ de răspundere, ceea ce face să existe nereguli financiare. Această stare de lucruri se datoreşte în cea mai mare parte felului defectuos în care îşi duc munca de îndrumare şi control organele Uniunii raionale (preşedinte tov. C-iin Popovici). Astfel, la cooperativele din comunele Holboca, Aroneanu, luicani, etc. planul de achiziţii este rămas în urmă pentru că delegaţii Uniunii de pe lingă aceste cooperative tov. I. Rotaru, S. Turiceanu şi respectiv tov. Butnaru, nu sprijină suficient conducerile cooperativelor în îndeplinirea sarcinilor pe care le au acestea în lupta pentru generalizarea experienţei cooperativelor fruntaşe în atragerea ţăranilor muncitori la valorificarea surplusului de produse şi aprovizionarea unităţilor cu mărfurile industriale care sunt cerute de cooperatori. Nepreocuparea pentru bunul mers al cooperativelor se poate vedea, de pildă, în faptul că unitatea din Cărniceni a stat închisă timp de aproape două săptămîni, fără ca să existe nici un fel de interes din partea conducerii Uniunii pentru lichidarea acestei stări de lucruri. Situaţia este cu atit mai gravă, cu cit însuşi preşedintele Uniunii, tov. Popovici, care cunoştea problema, a trecut prin satul Cărniceni spre alt sat, fără însă a seopri, pe motivcă-şi are planul său lui Manole Bidalac, de pildă, ţăranul muncitor Gh. Gr. Călin, a valorificat peste 1.300 kg. cereale, cumpărînd din comerţul de intîmpinare tablă albă şi cherestea, iar ţăranul muncitor Gh. Gr. Iftinca a valorificat peste 600 kg. floarea-soarelui, cumpărînd în schimb ţiglă. La fel şi agitatorul Ion Guraliuc a stat de vorbă cu Manole Iftode, Mihai Cliuci şi alţii, care au valorificat în repetate rinduri prin cooperativă diferite cantităţi de cereale. Pentru realizarea planului de achiziţii s-a folosit de asemenea căminul cultural, unde s-au ţinut conferinţe cu această temă. Ca urmare a muncii politice desfăşurate, cooperativa a reuşit să realizeze planul de achiziţii pe trimestrul IV al acestui an în proporţie de 86% la grîu şi 96% la porumb, de deplasare pe care trebuie să-l respecte. Iată cum, cu astfel de metode ,,de îndrumare” nu s-au putut achiziţiona însemnate cantităţi de produse necesare oamenilor muncii de la oraşe, iar membrii cooperatori n-au putut să-şi procure o serie de produse industriale de care aveau nevoie. Deficienţe serioase există şi in felul cum sunt aprovizionate o serie de cooperative. In multe din acestea se resimte lipsa unor articole de strictă necesitate cum ar fi: var, petrol, site de cernut, săpun etc. La cooperativa din Ţigănaşi, de pildă, timp de 4 zile cooperatorii au solicitat un zadar petrol, primind doar răspunsul că nu sunt posibilităţile de transport, cu toate că în depozitele Uniunii aceste produse se găsesc în cantităţi suficiente. Cum se poate asigura o bună aprovizionare cu mărfuri a cooperativelor cinci tov. David Avram, şeful serviciului comercial din cadrul Uniunii, stînd permanent in biroul său uită să se intereseze ca mărfurile care sosesc să fie luate in primire şi repartizate imediat cooperativelor? Astfel, s-a putut intîmpla ca 11 vagoane încărcate cu cherestea, var, ţiglă şi alte mărfuri să stea citeva zile fără să fie luate în primire şi distribuite, mărfurile din două vagoane nefiind recepţionate nici pînă in prezent. Şi in acest timp, multe cooperative din raionul Iaşi aşteaptă cu înfrigurare să primească mărfuri, pentru a-şi putea îndeplini sarcinile pe care le au. Acolo unde lipsește îndrumarea... £ mm com^widmju Extinderea radíofícaríí Ia sate Sfatul popular raional Negreşti a luat măsuri pentru ca în timpul cel mai scurt să fie radioficate mai multe sate, printre care: Glodeni, Voineşti şi Vultureşti. Primele lucrări au început in satul Vultureşti, comuna Buhăieşti. Atare a fost bucuria ţăranilor muncitori cind li s-a făcut cunoscut că in staţia Rafaila au sosit stîlpii necesari radioficării satului. Cu toată vremea neprielnică, numeroşi ţărani muncitori s-au oferit să transporte materialele. In fruntea acestor acţiuni au fost ţăranii muncitori Neculai Micu, Mihai Roşu, Dumitru Mardare şi Vasile Rusu. Lucrările pentru instalarea reţelei de radioficare au şi început. Locuitorii satului aşteaptă acum cu nerăbdare să poată asculta muzică, sfaturi agrotehnice şi diferite ştiri pe plan intern şi internaţional la difuzoarele pe care le-au și instalat deja în casele lor. ELENA CIUBOTARU Exemplu demn de urmat învăţătorul Gheorghiu Toma, dincomună Cirpiţi, raionul Iaşi, desfăşoară o muncă intensă în vederea completei lichidări a neştiinţei de carte din comuna sa. Apropiindu-se cu dragoste şi căldură de acei ţărani muncitori din comună care nu înţelegeau importanţa luminării minţii lor, el a reuşit să-i convingă să-şi însuşească taina slovelor. Exemplul său a fost urmat şi de alte cadre didactice din comună, ca de pildă, Avasilcăi Alexandru, Lens Honorée, Maria Ionescu. Un sprijin preţios acordă cadrele didactice din comuna Cirpiţii şi sfatului popular în realizarea planului la achiziţii şi contractări. P. IONESCU Sancţiuni, dar numai pe hîrtie Marea majoritate a lucrătorilor din comerţul de stat şi cooperatist îşi îndeplinesc cu cinste sarcinile ce le revin in aprovizionarea cu bunuri de larg consum a populaţiei muncitoare gospodărindu-şi bine unităţile, păstrînd în cele mai bune condiţii mărfurile şi deservind conştiincios consumatorii. Printre aceştia se numără tov. H. Finkelstein de la magazinul 21 produse industriale, Periţ Avram de la magazinul 2 alimentar, Nina Dimitriu de la cofetăria „Macul Roşu“, Iancu Bercovici de la magazinul 5 alimentar, I. Foghelman de la magazinul Aprozar, etc. Sunt însă unii lucrători mai ales gestionari de unităţi care manifestă o totală nepăsare faţă de păstrarea bunului obştesc şi buna deservire a consumatorilor. Astfel, încă din luna august au fost constatate unele abateri la unităţile de alimentaţie publică şi anume la restaurantele Bicaz, Caraiman, Bistriţa, Stejar, bufetul Răsăritul, precum şi la cofetăria Doina. Aceste localuri au fost găsite prost aprovizionate cu mărfuri, murdar întreţinute, iar mărfurile expuse pentru vinzare nu erau etichetate. Pentru lichidarea lipsurilor şi îmbunătăţirea muncii, inspecţia comercială de stat a cerut Direcţiei Trustului alimentaţiei publice sancţionarea gestionarilor vinovaţi. Abia după 25 de zile, Trustul alimentaţiei publice face cunoscut Inspecţiei comerciale de stat printr-o adresă, măsurile luate împotriva gestionarilor. Ce s-a intîmplat insă ? Cu prilejul unei verificări la serviciul de cadre al trustului spre a se cunoaşte exact modalitatea aplicării sancţiunilor, s-a constatat că nu s-a aplicat nimănui, nici o sancţiune, şi deci, răspunsul dat Inspecţiei comerciale de stat a fost formal. Prin acest procedeu, responsabila de cadre a trustului, tov. Ana Zilberman a contribuit şi mai mult la menţinerea abaterilor în sectorul de alimentaţie publică. O vină evidentă o are şi tov. S. Schwartz, directorul Trustului, care nu a controlat pe tov. Ana Zilberman, dacă intr-adevăr sancţiunile au fost aplicate întocmai aşa cum ele au fost comunicate prin adresa de răspuns trimisă inspecţiei comerciale de stat. Pentru lichidarea abaterilor în unităţile comerciale de stat şi cooperatiste este necesar ca gestionarii şi salariaţii dovediţi că nu-şi fac datoria să fie sancţionaţi cu toată severitatea iar măsurile luate să fie aplicate cu stricteţe. Să nu mai existe pe viitor sancţiuni... numai pe hîrtie. ^^^,-yjLJJLJLJJJ.---i..... ...i jj__i..jw».«WBaBBM j —O— -o. Demascaţi în faţa satului Datorită unei susţinute munci politice desfăşurată în rîndul ţăranilor muncitori din Dragomireşti, ritmul colectărilor a crescut in mod simţitor. Ţăranii muncitori îşi predau cu drag cotele către stat, înţelegînd importanţa deosebită a acestei acţiuni patriotice. Oamenii cinstiţi din Dragomireşti sunt însă vigilenţi. Ei demască acele elemente necinstite care, dosind cantităţi însemnate de cereale, încearcă să se sustragă de la predarea cotelor. Ţăranul muncitor Gh. Baur, de pildă, a observat nu de mult că, chiaburul Iacob Ioachim se eschiva de la predarea cotelor, pe motiv că nu are produse Gh. Baur l-a demascat pe chiaburul Ioachim, care a dosit circa 2000 kg. cereale. In faţa tuturor locuitorilor satului Dragomireşti, au fost de asemenea demascaţi şi chiaburii Alecu P. Rogoz, C-tin Găitan şi Gh. Adam, care deasemenea au căutat să se sustragă de la predarea cotelor dosind cantităţi importante de cereale. LUCIA EPURE pag. 3-i Să acordăm mai multă atenţie învăţămîntului U. T. M. Dornici de a-şi ridica nivelul curioşiinţelor politico-ideologice, pentru a putea înţelege mai bine politica partidului nostru şi a deveni mai folositori in opera de construire a socialismului, 14 tineri din întreprinderea noastră au cerut să frecventeze cursurile cercului politic U.T.M. pentru începători. Avind ca propagandist pe tov. Paul Rusu, student la I.S.E.P., selecţionat prin grija comitetului orăşenesc UT.AL, cercul politic U.T.M. din Intreprinderea noastră a Început să funcţioneze. A fost predată lecţia „R.P.R.— scumpa noastră patrie”, urmată după două săptămîni de lecţia „Cum au trăit şi au luptat pentru eliberarea lor muncitorii şi ţăranii din Rominia burghezo-moşierească”. Incepînd insă cu data la care urma să se ţină a treia expunere,cind în faţa cursanţilor propagandistul a aminat ţinerea ei pe motiv că nu primise materialul propagandistic necesar din partea comitetului orăşenesc U.T.M., cercul nostru politic a încetat să mai funcţioneze. Sunt aproape două luni de la deschiderea anului şcolar de învăţămînt politic, timp ii care trebuiau să se țină patru expuneri — nu două. Dat fiind că ne aflăm la începutul anului școlar socotesc că acum — și nu mai tîrziu — trebuie luate măsurile pentru lichidarea lipsurilor. Comitetul obișeresc U.T.M., care pînă zilele trecute nu trimisese nici un activist de mai bine de patru luni in organizaţia noastră de bază, trebuie să ne ajute în această privinţă, indrumînd pe tovarăşul propagandist şi punindu-i la dispoziţie din timp teme, lecţii sau materialul bibliografic necesar. Luîndu-se măsuri şi de către organizaţia noastră de baza pentru lichidarea lipsurilor nemotivate de la cerc a unor cursanţi cum sunt Aurel Badea, Angela Bulgara şi alţii, cercul politic U.T.AL pentru începători, va putea contribui din plin la educarea tinerilor din întreprinderea noastră, la creşterea nivelului lor de conştiinţă. CONSTANTIN TODIREANU membru îrn biroul organizaţiei de bază U.T.M. de la ETACS— transport comun Cum s-au obţinut recolte bogate de legume şi zarzavaturi Prin părţile raionului Tg. Frumos sînt mulţi ţărani muncitori, care se ocupă cu cultivarea de legume şi zarzavaturi, de ani de zile. Incepînd din primăvara anului 1953 însă, in urma avantajelor create cultivatorilor acestor plante numărul acelor care au grădini de zarzavaturi a crescut simţitor şi totodată producţia şi calitatea de legume realizate de ei. Mulţi care au contractat cu cooperativa sau cu „Aprozar” şi-au lucrat terenurile după îndrumările tehnicienilor, au obţinut recolte care au depăşit mult aşteptările lor achitîndu-se cu uşurinţă de sarcinile contractuli, valorificind in plus mii de kg. de produse. Ţăranul muncitor Ion Gagea, din comuna Lungani, de pildă, care a contractat cu cooperativa cultivarea a 50 ani grădină a obţinut recolte demne de laudă. El a predat pînă acum cooperativei 1500 kg. pătlăgele roşii, 1000 kg. pătlăgele verzi pentru murat, 1000 kg. castraveţi, 2.000 kg. morcov, 1800 kg. pătrunjel rădăcini, 6.000 kg. sfeclă roşie etc. Recoltele obţinute de ţăranul Ion Gagea in special la rădăcinoase nu sint întîmplătoare. El şi-a pregătit terenul din toamnă făcind arături adinei şi ingropind gunoi bine putrezit, a însăminţat sămînţă de soi şi la timpul potrivit lucrările de îngrijire a plantelor le-a executat în cele mai bune condiţiuni. Recolta mare i-a răsplătit din plin munca. El a primit numai pentru ce a predat pînă acum peste 6.000 lei, cumpărind totodată mărfuri bune din comerţul de intîmpinare de la cooperativă cum ar fi bumbac, încălţăminte, îmbrăcăminte şi altele. Proiectul C. C. al P. M. R. pentru Directivele celui de al II-lea Congres al partidului cu privire la* dezvoltarea agriculturii în următorii 2—3 ani prevede mărirea suprafeţelor cultivate cu legume şi zarzavaturi şi cfîmiitorPij nrr\Hiirntnrilnr anrnVnli P3ro K‘ -- ---- *“'■' + * se ocupă cu cultivarea acestor plante. Pentru punerea în practică a Directivelor Congresului, organele agricole ale sfaturilor populare raionale şi ale unităţilor economice care controlează cultivarea de legume şi zarzavaturi desfăşoară o vie activitate pentru mărirea suprafeţelor cultivate de către ţăranii muncitori. De aceea mulţi ţărani muncitori din raionul nostru au cerut încă de pe acum să încheie contrade cu cooperativa sau cu „Aprozar“, pe baza cărora să cultive suprafeţele de legume şi zarzavaturi. T. MURAVSCHI tehnician legumicol la secţia agricolă a sfatului popular raional Tg. Frumos O nouă întovărăşire agricolă în raionul Paşcani Munca n-a fost deloc uşoară. Zvonurile lansate de elemente duşmănoase, slaba activitate desfăşurată de către vechiul comitet de iniţiativă făceau ca munca pentru constituirea întovărăşirii agricole să meargă greoi. Dar organizaţia de bază din satul Todireşti, comuna Stroieşti a ştiut să învingă toate greutăţile. Avind ajutorul comitetului raional de partid Paşcani, organizaţia de bază a desfăşurat o temeinică muncă de lămurire in mijlocul ţăranilor muncitori asupra avantajelor lucrării in comun a pămintului, reuşind in scurt timp să atragă noi cetăţeni pe această cale. -K__________________________ Zilele trecute, cei 11 ţărani muncitori care dăduseră cereri au semnat actul de constituire al întovărăşirii agricole. Ei au ales în comitetul de conducere pe Vasile Dolhescu ca preşedinte şi pe Vasile Chingălată ca secretar, care s-au dovedit a fi printre cei mai buni şi mai hotăriţi în lupta pentru constituirea întovărăşirii. Noii întovărăşiţi şi-au luat angajamentul să aplice larg regulile agrotehnice pentru a zmulge pămintului recolte cit mai bogate și de a duce munca pentru atragerea de noi membri în Întovărășire. Imbunătafirea muncii sindicale — factor important pentru îndeplinirea planului la toţi indicii în întreagă ţară oamenii muncii din toate întreprinderile industriale, agricole, etc. desfăşoară cu intensitate crescindă întrecerea socialistă pentru îndeplinirea planului de producţie la toţi indicii săi. In această luptă un rol important îl au sindicatele cărora le revine sarcina de a mobiliza pe membrii de sindicat in lupta pentru îndeplinirea tuturor sarcinilor ce izvorăsc din planul de stat, pentru construirea bazei economice a socialismului. Sindicatelor — largă organizaţie de masă — le revine sarcina principală de a dezvolta în conştiinţa oamenilor muncii o atitudine nouă faţă de muncă şi de avutul obştesc. Realizările obţinute de poporul muncitor pe frontul construcţiei socialiste se datoresc în cea mai mare parte contribuţiei active a sindicatelor, care sub conducerea partidului au organizat şi mobilizat masele largi de oameni ai muncii în lupta pentru crearea unei vieţi noi, socialiste. Aceste realizări se oglindesc şi pe plan regional, unde sub conducerea comitetului regional de partid, organizaţiile sindicale, coordonate de Consiliul sindical regional şi-au adus contribuţia lor importantă în mobilizarea oamenilor muncii la lupta pentru îndeplinirea sarcinilor de plan pe anul 1954. Regiunea noastră se poate îindri, pe drept cuvînt, cu rezultatele obţinute de colectivele unor întreprinderi cum ar fi: Atelierele CFR Paşcani, fabrica „Ţesătura” (sectorul filatură), fabrica de ulei „Răsăritul“-Roman, întreprinderea de panificaţie, SMT Roman, GAS Hălăuceşti şi altele, ale căror colective de muncă mobilizate CONSTANTIN HOCIUNG preşedintele Consiliului sindical regional, în întrecerea socialistă de către organizaţiile sindicale, sub conducerea organizaţiilor de partid i au reuşit să îndeplinească şi să-şi depăşească cu mult sarcinile de plan lunare. Cu toate aceste rezultate pozitive obţinute pînă în prezent trebuie arătat că în organizarea şi conducerea întrecerii socialiste mai există încă destule lipsuri. Aşa de pildă, nu toate organizaţiile sindicale sunt pătrunse de faptul că întrecerea socialistă trebuie să fie o mişcare de masă, vie, dinamică, care nu poate fi încătuşată în tipare şi că ea trebuie să deschidă largi posibilităţi pentru desfăşurarea nestingherită a iniţiativei creatoare a maselor. Cu toate îndrumările primite şi instructajele făcute de către C.S.R. birocratismul şi formalismul continuă să frîneze organizarea şi desfăşurarea întrecerii socialiste. In ramura gospodării comunale şi industrii locale (preşedintele comitetului sindical regional, tov, AL Gheorghiu) de exemplu, deşi pe hîrtie procentul celor antrenaţi in întrecerea socialistă întrece cu mult cifra de 70, în unele unităţi, cum ar fi Trustul regional construcţii locale şi în special pe şantierele mici ale acestei întreprinderi se observă o lipsă aproape totală de preocupare pentru organizarea întrecerii socialiste. La fel, în ramura constructori, comitetul sindical regional şi comitetele de întreprinderi respective nu au pus în centrul preocupărilor lor grija pentru organizarea şi buna desfăşurare a întrecerii. In ramura agricolă, în unele unităţi, întrecerea socialistă are un caracter de campanie aşa cum se întîmplă de multe ori la GAS Războieni (preşedintele comitetului de întreprindere tov. C. Catană), SALT Moara Grecilor(preşedinte tov. I. Popa) ş.a. întrecerea socialistă trebuie să aibă la bază propunerile venite din masă cu prilejul consfătuirilor de producţie. De buna organizare şi ţinere la timp a consfătuirilor de producţie depinde tocmai felul in care se va desfăşura întrecerea. Consfătuirile de producţie dau prilej oamenilor muncii să analizeze şi să frămînte problemele de producţie legate de sectorul respectiv, şi de foarte deseori, în urma discuţiilor purtate tot ei găsesc cheia de rezolvare a unor probleme dificile, făcind în această direcţie propuneri importante, concrete. Nu se poate concepe îndeplinirea planului de producţie la toţi indicii fără pregătirea şi ţinerea la timp a consfătuirilor de producţie. Consfătuirea de producţie trebuie să ajute pe muncitori la organizarea mai temeinică a locurilor de muncă, prin analizarea modului cum trebuie dusă lupta pentru descoperirea şi folosirea rezervelor interne, a rezultatelor obţinute prin aplicarea metodelor noi de muncă care duc la creşterea productivităţii muncii, la îmbunătăţirea calităţii acesteia, la reducerea preţului de cost. Consfătuirea de producţie trebuie să se ţină neapărat în primele zile ale fiecărei luni, începînd cu consfătuirile pe grupe, apoi pe secţie şi terminînd cu consfătuirea pe întreprindere. Organele sindicale trebuie să ajute organele administrative, pentru ca planul de producţie să fie defalcat pe fiecare om şi maşină în parte şi să fie adus la cunoştinţa muncitorilor cu cel puţin două zile înainte de începerea fiecărei luni, deci înainte de ziua în care încep consfătuirile de producţie. Buna reuşită a consfătuirilor de producţie are o influenţă serioasă asupra asigurării condiţiilor necesare de muncă. In această problemă se poate spune că unele conduceri administrative şi comitete de întreprindere manifestă serioase lipsuri. Dacă in ramura CFR (Atelierele CFR „Ilie Pintilie” şi Paşcani, I.C.C.F.) la fabrica de ţigarete Iaşi, fabrica de zahăr „Ilie Pintilie” Roman, ş.a., consfătuirile sunt organizate temeinic, nu acelaşi lucru se poate spune despre alte întreprinderi cum ar fi fabrica textilă „Victoria” unde consfătuirile de producţie sunt organizate in modsuperficial ceea ce are ca rezultat organizarea in chip formal a întrecerii socialiste. La fabrica „Victoria” la începutul lunii noiembrie, in sectorul de filatură consfătuirile de producţie au fost organizate pe mai multe grupe la un loc. Muncitorii, după cele 8 ore de muncă au fost ţinuţi în picioare, într-o cameră nespaţioasă, ceea ce a avut drept urmare o slabă participare a muncitorilor la discuţii. Consfătuirea de producţie nu şi-a atins nici pe departe scopul. Comitetul de întreprindere, (preşedinte tov. Ana Muschei), şi conducerea administrativă (director tov. Fani Zigner) nu sunt oare de părere că tocmai slaba organizare şi desfăşurare a consfătuirilor de producţie constituie una din cauzele neîndeplinirii planului de producţie ? Condamnabilă este şi poziţia pe care se situiază comitetul regional sindical gospodării comunale şi industrii locale care s-a... supărat pe unii activişti ai C.S.R. care au oprit consfătuirile de producţie de la ETACS din cauza organizării defectuoase a acestora. De o importanţă deosebită în îndeplinirea angajamentelor luate in cadrul consfătuirilor de producţie şi in buna desfăşurare a întrecerii socialiste este atitudinea manifestată faţă de propunerile venite din masă. In timp ce la Atelierele C.F.R. „Ilie Pintilie“ şi Paşcani, „Ţesătura“, GAS Hălăuceşti şi altele, conducerile administrative rezolvă propunerile de măsuri tehnico-organizatorice făcute de către muncitori, alte conduceri administrative tratează cu indiferenţă aproape totală aceste propuneri. La I.M.S. Roman, de pildă, la consfătuirile de producţie pe grupe (secţia turnătorie) unii muncitori cum ar fi tovarăşii Antal Mihai, Gh. Gherasim, Laurenţiu Poenaru şi alţii au făcut propuneri deosebit de importante pentru o mai bună organizare a procesului de producţie, ele insă nu au fost luate în seamă de către conducerea administrativă şi comitetul de intreprindere. Buna desfăşurare a întrecerii socialiste necesită o justă evidenţă a rezultatelor obţinute în producţie, putîndu-se astfel constata în orice moment progresele obţinute de la o perioadă la alta in vederea popularizării elementelor fruntaşe şi a experienţei acestora. Organelor administrative le revine sarcina de a organiza şi ţine evidenţa angajamentelor şi a rezultatelor înregistrate. In această direcţie se procedează cu mult simţ de răspundere în ramura de producţie CFR şi alimentară. Unele conduceri administrative insă cum ar fi acelea de la TRCL (director tov. Gh. Alozdea), ICAZ (director tov. Nec. Mititelul, S.M.T. Moara Grecilor (director tov. Hofman), etc., in organizarea evidenței, in urmărirea rezultatelor întrecerii socialiste, apelează la metode birocratice dăunătoare. Evidenţa întrecerii este oglinda vie prin care se pot constata cauzele ce au determinat neindeplinirea angajamentelor şi a sarcinilor ce revin prin planul de stat. In multe întreprinderi, alături de muncitori fruntaşi care-şi depăşesc normele de producţie există muncitori care lucrează sub normă şi care nu sunt ajutaţi de organele sindicale şi administrative să-şi îmbunătăţească munca şi să vină astfel in rindurile fruntaşilor. Aceasta nu înseamnă altceva decit nesocotirea învăţăturii staliniste potrivit căreia întrecerea socialistă trebuie să fie „ajutor tovărăşesc celor rămaşi în urmă din partea fruntaşilor, pentru a obţine un avint general“. In problema sprijinirii celor rămaşi in urmă trebuie arătat că aceasta s-a desfăşurat defectuos în regiunea noastră datorită faptului că secţia muncii de masă in producţie (responsabil tov. Gh. Nicolaie) nu a îndrumat şi sprijinit in mod suficient organele sindicale, pentru extinderea experienţei avansate obţinute în această direcţie, iar prezidiul CSR nu a organizat nici un schimb de experienţă în această problemă. Principala cauză a lipsurilor serii (Continuare în pag.