Flacăra Iaşului, aprilie 1955 (Anul 11, nr. 2674-2699)
1955-04-01 / nr. 2674
. Cultura-bun al maselor în ţările de democraţie populară Cu fiecare zi ţările de democraţie populară cunosc o dezvoltare economică şi culturală din ce în ce mai mare. In aceste ţări, o preocupare de seamă a partidelor comuniste şi muncitoreşti şi a guvernelor populare o constituie ridicarea nivelului de trai material şi cultural al oamenilor muncii. Pe lingă construirea de fabrici şi uzine, se înalţă un mare număr de şcoli, universităţi, teatre, cinematografe, cămine culturale, muzee şi alte instituţii de cultură. In munca de culturalizare a maselor s-au înregistrat în aceste ţări însemnate succese. Astfel, a fost lichidat în mare parte analfabetismul. Creşte acum o nouă intelectualitate, ridicată din popor. Porţile şcolilor sunt larg deschise fiilor oamenilor muncii. Tinerii doctori, ingineri, profesori, care ies acum de pe băncile facultăţilor sunt oameni de nădejde ai patriei lor libere, vrednici constructori ai socialismului. Intelectualitatea legată de popor aduce o contribuţie însemnată la educarea tinerelor cadre într-un spirit de muncă constructivil. Urmând exemplul Uniunii Sovietice, guvernele din ţările de democraţie populară acordă o mare atenţie dezvoltării culturale. Astfel, în toate oraşele şi satele din R. P. Chineză se ridică noi construcţii cu caracter cultural. In prezent, în aproape toate întreprinderile industriale, instituţii de învăţămint, în organizaţiile obşteşti şi în unităţi militare s-au înfiinţat coruri şi brigăzi artistice. In China centrală s-au constituit 18000 de cercuri artistice de amatori formate din ţărani. Guvernul popular chinez ia toate măsurile pentru a răspîndi în popor cultura muzicală. Staţiunile de radiodifuziune transmit regulat muzică din China, Uniunea Sovietică şi ţările de democraţie populară, precum şi muzică clasică din Europa apuseană. In R. P. Chineză se editează într-un tiraj de 4.000.000 exemplare reviste de muzică. Cîntecele de masă din ziua de azi reflectă viaţa nouă şi patriotismul poporului muncitor al Chinei. In ele se cîntă voinţa neînduplecată a poporului de a apăra pacea, dragostea lui pentru patrie, pentru Mao Tze Dun, pentru gloriosul Partid Comunist Chinez. Republica Populară Polonă se ridică tot mai măreaţă şi mai frumoasă, poporul îşi construieşte acum o viaţă fericită şi liberă. Capitala R. P. Polone, Varşovia este un vast şantier de construcţii. In acest oraş s-au construit în anii de democraţie populară 16 teatre. O dovadă a creşterii nivelului, cultural al maselor largi o ilustrează statistica făcută în acest sens, care arată că în 1953 teatrele din Varşovia au fost vizionate de 3.141.000 de spectatori, pe cînd în 1938 ele au fost vizionate de numai 2.275.000 de spectatori, deşi atunci Varşovia număra mult mai mulţi locuitori. Varşovia este un important centru cultural al ţării. Deasupra oraşului domină silueta Palatului Ştiinţei, acordat în dar poporului polonez de către poporul frate sovietic, palat, care, după ce va fi terminat, va deveni sediul Academiei Polone de Ştiinţe, al teatrelor şi muzeelor. In Albania, înainte de război, nu exista nici un fel de institut. In anii regimului de democraţie populară în această ţară s-au construit 5 institute şi se dă o mare atenţie dezvoltării culturale în toate domeniile. Guvernul R. P. Ungare, în dorinţa de a făuri oamenilor muncii o viaţă cît mai frumoasă, a alocat o importantă sumă de bani din buget pentru dezvoltarea culturală a ţării. Oraşul Sopron din R. P. Ungară, care este cunoscut sub numele de „Oraşul şcolilor1", ia acum o tot mai mare dezvoltare. In acest oraş, unde şi-a dat primul său concert Ferenc Liszt, munceşte şi creează noi opere monumentale pictorul cu renume mondial Horváth József, distins cu medalia de aur a Expoziţiei Internaţionale a Artelor Plastice din Londra. Intre ţările de democraţie populară şi Uniunea Sovietică s-au stabilit largi legături culturale. Astfel, numeroase piese romîneşti ca „O scrisoare pierdută“ de Ion Luca Caragiale sau „Ultima oră“ de Mihail Sebastian s-au prezentat cu mare succes pe scenele teatrelor din Moscova. Numeroase formaţii artistice cu renume mondial din Uniunea Sovietică ne-au vizitat ţara, fiind primite cu multă dragoste în ţara noastră. In cadrul schimburilor artistice internaţionale, ne-a vizitat de curînd ţara ansamblul de muzică de cameră cehoslovac „Trio Suk“. Numeroasele formaţii artistice muzicale din R. Cehoslovacă arată că în acest stat se dă o mare atenţie şi se acordă cele mai largi posibilităţi pentru dezvoltarea şi rai largă a muzicii. Ţările de democraţie populară dezvoltă legăturile lor culturale şi cu ţările capitaliste. Astfel, nu de mult ne-a vizitat ţara un grup de muzicieni austriaci, care au dat cîteva concerte în ţara noastră. In decembrie 1954 şi în ianuarie 1955 o formaţie compusă din 20 de membri ai orchestrei de muzică populară „Barbu Lăutaru“ a Filarmonicii de Stat din Bucureşti a făcut un turneu în Egipt. Popoarele din ţările de democraţie populară, stăpîne pe tot ce se construieşte în patria lor, luptă pentru menţinerea unei păci trainice în întreaga lume, fiind convinse că astfel îşi vor apăra marile cuceriri şi vor putea înfăptui succese tot mai mari pe drumul construirii socialismului. NADIA SEBASTIAN Scenă dintr-un dans prezentat de Ansamblul de cîntece şi dansuri ai Armatei Populare Chineze de Eliberare Clădirea noii scoli elementare de 7 clase de la Poronin in apropiere de Zakopane (R. P. Polonă) Mărfuri de primăvară în magazinele oraşului Magazinul „Universal” Iaşul este una din unităţile fruntaşe ale comerţului socialist din oraşul nostru. Zi de zi sunt desfăcute prin acest magazin cantităţi tot mai mari de bunuri de larg consum destinate oamenilor muncii. Astfel, faţă de primul trimestru al anului 1954, în aceeaşi perioadă a acestui an volumul mărfurilor distribuite a sporit cu 24 la sută. Numai în luna martie planul de desfacere a fost realizat în proporţie de 117 la sută. Unii dintre lucrătorii magazinului cum sunt Maier Cunea, Tinca Perju, Lucia Popa şi alţii, acordă o deosebită atenţie deservirii populaţiei în cele mai bune condiţiuni, oferind un bun exemplu tuturor celorlalţi lucrători din comerţul socialist. Lucrătorii magazinului „Universal’’ s-au preocupat ca pentru primăvara acestui an, magazinul să fie aprovizionat din belşug cu mărfuri de primăvară. Zilele acestea au apărut în Vitrine şi rafturi numeroase sortimente ca : stămburi şi mătăsuri de import şi indigene, de diferite lăţimi şi culori, olandenă, cămăşi Vivi, canadiene şi pantaloni da doc, stofe casa şi în careuri etc. De asemenea și celelalte magazine din orașul nostru sunt aprovizionate cu un bogat sortiment de mărfuri de primăvară. -o- Informaţii Pronosport La concursul Pronosport Nr. 13, etapa din 27 martie a.c., au fost depuse 468.601 buletine. Premiul I, în valoare de 117.150 lei, a revenit la 3 buletine cu 12 rezultate exacte, fiecare buletin cîştigător primind suma de 39.050 lei. * Premiul II, în valoare de 210.195 lei, a revenit la 92 buletine cu 11 rezultate exacte, fiecare buletin urmînd să primească suma de 1528 lei. Premiul III a 173 lei a revenit la 1215 buletine cu 10 rezultate exacte. La această etapă s-a înregistrat un cîştig în valoare de 39.050 lei în regiunea Iaşi, obţinut de către tov. E. Cumpănă, din oraşul Vaslui. Plata acestui premiu se va face în pauza meciului de fotbal dintre echipele Ştiinţa Iaşi şi Flacăra „1 Mai” Ploieşti care va avea loc duminică după amiază pe stadionul „23 August”. Să sprijinim dezvoltarea brigăzilor artistice de agitaţie Deşi nu există de multă vreme, totuşi brigăzile artistice au reuşit in multe întreprinderi ale oraşului Iaşi, să se impună ca formă originală şi interesantă de frămîntare a unor probleme de muncă şi de viaţă, şi de formare a unui puternic curent de opinie colectivă împotriva lipsitorilor care se mai fac simţite în diferite sectoare de activitate. Constipuindusse ca unităţi artistice mici, cu un număr restrîns de membri şi cu un program ce se poate desfăşura întreun interval de timp relativ scurt, brigăzile artistice pot acţiona cu o mare operativitate. Ele pot interveni cu deosebită eficacitate în viaţa îpetreprinderii, evidenţiind succesele şi criticind râmînerile în urmă sau masnifestârile străine de normele de comportare intre o unitate socialistă. Numărul mic de artişti amatori şi programul restrîns creează posibilitatea ca brigada să dea spectacole chiar la locul de muncă, într-o pauză sau după terminarea orelor de lucru. Posibilităţile pe care le oferă această formă de manifestare artitică au fost just folosite în unele întreprinderi, ca de pildă la «Ţesătura“ sau Atelierele C. E. R. „Ilie Pintilie“. La fabrica „Ţesătura", brigada artisticâ de agitaţie este const truită dintre un colectiv bine închegat şi are în urma ei o activitate destul de redernicâ. In general, programele pe care le-a prezentat au avut un conţinut variat, bogat în idei, strins legat de viaţa şi problemele întreprinderii. Au fost evidenţiate fruntaşe in produc, fie ca tov. Virginia Mocanu sau Aurica Dumbravă—de la unguri, au fost date ca exemplu tov. Elena Nani şi Nlaria Spinu — de la flaiere, penatru fapul că realizînd planul, aceste tovarăşe se preocupă totodată și de buna calitate a produselor. O latură pozitivă a activităţii brigăzii de la fabrica „ Ţesătura“ este aceea că, criticând lipsurile, are grijă să uta mărească eficacitatea criticii si să popularizeze rezultatele bune in muncă obliniite de cei care, după ce au fost criticaţi, leau străduit să se îndrepte. Pe această linie poate fi menţionat cazul iov. Marta Ionescu, care nu de mult a fost criticată că nu dă suficientă atenţie curăţeniei maşinii. Acum această tovarăşă îşi îngrijeşte mai bine maşina. Datorită faptului că brigada de agitaţie (responsabil tov. Neculae Vidrighini) se bucură de sprijinul unui colectiv de creaţie activ, format din tovarăşi cu posibilităţi în această direcţie, e-au putut găsi forme noi şi interesante, atît pentru evidenţiesrea succeselor unor muncitori, a unor brigăzi sau chiar secţii, cît şi pentru criticarea lipsurilor. Acesta este un lucru deosebit de important, deoarece o înşirare seacă a unor nume—fie că cei pomeniţi sînt critiscati sau evidenţiaţi — nu reuşeşte să stîrneascâ ecoul dorit în rîndurile ascultătorilor, iată de ce poate fi considerat drept reuşit numărul din programul brigăzii de la „Ţesătura", denumit „Cuvinte încrucişate". Doi sau trei din membrii brigăzii, aflaţi pe scenă, se arată preocupaţi de dezlestarea unui joc de cuvinte încrucişşate. Se indică anumite merite sau anumite lipsuri şi numărul de litere în care este compus numele celui Care le deţine» Şi iată că treptat, în* treaga sală de spectatori participă la dezlegarea jocului de cuvinte în* crucişate, propunînd numele unor muncitori sau muncitoare care au aceleaşi lipsuri sau merite ca acelea arătate de cei din brigadă. Efectul acestui număr din program, atunci cînd este prezentat satisfăcător, este fără îndoială evident. Lucruri asemănătoare se pot spune și despre brigada artistică de agistație de la Atelierele C.F.R. „IliePingtilie“ al cărei responsabil este tov. Victor Chitilă. Avînd un colectiv format din elemente talentate, bucu* rîndu-se de aportul unor fruntaşi în producţie—ca ajustorul Grigore Străteanu, sau strungarul Vasile Râ* caru—, brigada şi gă putut întări prestigiul în faţa salariaţilor. Colectipul de creaţie a reuşit să antreneze tovarăşi cu posibilităţi, printre care se numără şi top. Ion Cierban, autostul cunoscutului cîntec „Aurica torsătoarea". Orientîndusse just, briegada a ştiut că trebuie să intervină la timp şi nu după ce faptele s-au consumat şi lipsurile au fost înfăşturate. Astfel, a fost criticat la mosmentul potrivit faptul că, după ce o inovaţie de prelucrare a saboţilor de frînă la vagoane a fost premiată... nu a mai fost pusă în aplicare. Brigada a criticat şi alte aspecte ale muncii, cum ar fi aceea că tovas ruşii de la gospodăria anexă au transformat sera în magazie şi că nu îngrijesc bine animatele. O susţinută acţiune a întreprins brigada împotriva celor care întîrziau la lucru. Rezultdtele obţinute au dovedit din plin importanţa activităţii brigăzii artistice de agitaţie şi rolul ei de factor activ în sprijinirea eforturii lor de ridicare a producţiei şi prosancticităţii muncii, de bună organiszare a muncii. Dar, pe această linie trebuie spus ca este necesar să fie combătută tendinţa care se manifestă în activitatea brigăzii artistice de aspitalie de la Atelierele C.F.R., „Ilie Pintilie“ şi anume neglijarea sarcienii de a populariza succesele şi fransaşii, şi asta în mod concret nu numai prin aluzii vagi, nesusţinute de exemple. Prezentarile programelor la vinis vel artistic corespunzător nu constistuie întotdeauna o preocupare pentru colectivele brigăzilor artistice. Asta, de pildă, brigada artistică de aspitafie ETACS, pe lingă faptul că prezintă unele numere din program al căror text are un nivel scăzut, fiind lipsit de vervă, nu se străduiește nici să ridice nivelul artistic al interpretării programului. Linele skes ciuţi sau dialoguri sînt prezentate „telegrafic“, părînd nişte simple ims precizaţii de moment, din păcate nu prea reuşite. In alte întreprinderi, ca de pilda la „Moldova Tricotaje 1, problema constituirii brigăzii artistice de agistalie a stat mult timp pe planul aoi. In schimb, la fabrica de ţigarete, după ce brigada a proiectat organiszarea unor spectacole generale „de estradă“, atunci cînd s-a pus chessîunea oglindirii vieţii şi frămîntării lor întreprinderii ea a fost desfiinsată, argumentmcusse că la această întreprindere, chipurile, nuar exista oameni talentaţi (bine totuşi că nu s-a ajuns la concluzia că nu există lipsuri cari ar trebui criticate). Incătînd din experienţa brigăzilor artistice de agitaţie fruntaşe, colectivele celorlalte întreprinderi trebuie să se preocupe intens de buna organizare şi de îmbunătăţirea activităţii brigăzilor existente sau care vor mai fi create. Este necesar ca organele de partid să orienteze munca brigăziilor de agitație şi a colectivelor de creaţie astfel încît ele să contribuie la crearea unei puternice opinii de combatere a lipsurilor şi a manifess ţărilor dăunătoare, instructorii Casei de Creaţie din Iaşi au datoria de a asigura un nivel ars fistic corespunzător programelor bunagăzilor pe care le instruiesc. E bine ca organizaţiile de partid să urmărească şi să sprijine activitatea brigăzilor artistice de agitație. Dînd o justă orientare muncii acesstora, organizaţiile de partid trebuie să combată cu tărie manifestările de demobilizare a brigăzilor, de intimiadare a membrilor colectivelor de creaţie, manifestări care au fost semnalate la Atelierele C.F.R. „Ilie Pristide". Membrii brigăzilor artistice de agitaţie şi ai colectivelor de creaţie să fie convinşi că prin activitatea lor, plină de operativitate şi combustivitate, dau un ajutor prețios luptei pentru realizarea şi depăşirea sarcinilor de producţie, pentru lichidarea lipsurilor şi antrenarea tuturor salasrialilor pe linia unei activităţi entusziaste, pline de spor. Ei trebuie să meargă hotărît, pe această linie, spre noi şi noi succese. AL. COZMA Rr. 2674 . Pentru îmbunătăţirea muncii Asigurărilor de Stat în regiunea Iaşi Administraţia Asigurărilor de Stat este o instituţie creată prin grija partidului şi guvernului nostru, pentru sprijinirea ţăranilor muncitori şi a celorlalţi oameni ai muncii în vederea refacerii bunurilor distruse sau vătămate de anumite calamităţi, boli animale sau fenomene ale naturii, pentru ca procesul de producţie să nu fie întrerupt. In schimbul unei prime de asigurare mici, oamenii muncii dăunaţi au primit despăgubiri însemnate, ceea ce a permis refacerea bunurilor distruse, iar prestigiul Asigurărilor de Stat să crească considerabil. In cursul anului 1954 au fost despăgubiţi cu suma de 4.200.000 lei un mare număr de ţărani muncitori din regiunea Iaşi care au avut daune la culturi agricole, mortalitate la animale, incendiu ş.a. Astfel ţăranii muncitori dăunaţi de grindină din comună Goneşti, raionul Codăieşti, au primit în anul 1954 suma de 105.150 lei, ceea ce le-a permis să refacă parţial sau total culturile distruse. La fel şi o serie de ţărani muncitori din comuna Todireşti, raionul Negreşti au primit despăgubiri în valoare de 95.577 lei de pe urma distrugerilor cauzate de grindină. Asigurata Alexandrina Macov din Iași str. Păcurari 110 a primit drept despăgubire suma de 11.500 lei pentru distrugerile suferite în cursul anului 1954, iar asiguratul Paraschiv G. Vasile din comuna Grozești, raionul Codăieşti a primit 6.600 lei de pe urma unui incendiu provocat de un trăsnet. Un alt domeniu de activitate în munca A.D.A.S. o constituie asigurările facultative (benevole) de persoane pentru cazuri de deces şi accidente. O dovadă a creşterii prestigiului Asigurărilor de Stat în rîndul oamenilor muncii o constituie procentele obţinute în realizarea planului de încasări atît la asigurări obligatorii cît şi la cele facultative. Astfel raioanele Huşi, Paşcani, Codăieşti şi Hîrlău au realizat şi chiar depăşit planul de încasări pe trimestrul I 1955. Munca la aceste raioane s-a dus mai organizat, controlul a fost mai susţinut, colaborarea cu organele locale a fost mai bună, lichidarea daunelor cît şi cererile şi reclamaţiile oamenilor muncii s-au făcut în mai bune condiţiuni. Nu acelaşi lucru se poate spune şi despre raioanele Iaşi, Tg. Frumos, Negreşti şi Roman care n-au reuşit să organizeze munca în condiţiuni mulţumitoare. Astfel la raionul Iaşi munca de lichidare a daunelor se duce nesatisfăcător. Inspectorul de daune Bdmel Avram nu şi-a făcut" datoria cum se cuvine, a neglijat sarcinile ce-i reveneau, iar prin felul defectuos al rezolvării daunelor a creat nemulţumiri în rîndul asiguraţilor. La acest raion reclamaţiile oamenilor muncii sunt privite cu prea puţină seriozitate, unii asiguraţi fiind purtaţi de nenumărate ori pe drumuri în mod birocratic. Evidenţele contabile sunt defectuoase, lucrate fără simţ de răspundere; organizarea şi controlul muncii nu au constituit o preocupare pentru conducerea inspectoratului raional. Lipsa de control a făcut ca inspectorii de asigurare N. Burghelea şi Th. Onofrei să dea dovadă de acte de indisciplină în muncă, neexecutînd sarcinile trasate şi neîndeplinind atribuţiile ce le revin. Este şi firesc ca în aceste condiţiuni de muncă nesatisfăcătoare să existe nemulţumiri în rîndul unor asiguraţi din raion, ceea ce a contribuit la nerealizarea planului de încasări. Vinovaţi de aceste lipsuri sunt tovarăşii din conducerea inspectoratului raional Iaşi, ca de pildă Manole Petru, fost inspector şef, Florea Moise, inspector şef adjunct, care nu au luat măsuri la timp, iar în locul unei munci susţinute de educare şi instruire a cadrelor au preferat să tolereze o fluctuaţie exagerată de salariaţi ceea ce a dăunat muncii. La raioanele Tg. Frumos şi Negreşti munca se duce de asemenea la un nivel nesatisfăcător. In aceste raioane există imprimată convingerea la unii conducători că nu se poate face nimic mai mult pentru ca munca să se desfăşoare în condiţiuni mai bune. Tov. Constantin Bejenaru, care a fost conducătorul inspectoratului raional Tg. Frumos s-a transformat în organ încasator neglijînd munca de control şi îndrumare asupra salariaţilor. La fel şi tov. Gh. Caftanache, inspector de daune la acelaşi raion nu a reuşit să-şi ducă munca în bune condiţiuni întocmind dosare de daună de slabă calitate şi rezolvindu-le cu multă întîrziere. De asemenea, inspectorii de asigurări Gălăţeanu Ilie şi Iurcanu Constantin au rezultate slabe în muncă.‘‘ Lipsuri numeroase s-au manifestat şi în raionul Roman, pentru care răspunderea principală o poartă tov. inspector şef Dutchievici Oto, care în ciuda faptului că are un colectiv bun de muncă, nu a reuşit să-l îndrume în suficientă măsură pentru realizarea planului de încasări. O lipsă serioasă în acest raion o constituie şi faptul că nu s-a ajuns la o perfectă colaborare cu conducerea secţiunii financiare din care cauză munca a suferit mult. Pentru toate aceste lipsuri o mare răs- pundere revine şi Direcţiei Regionale ADAS Iaşi, deoarece nu a luat din timp măsuri pentru lichidarea lipsurilor arătate mai sus. In locul unei îndrumări atente şi cu răspundere, aceasta a mers pe linia de a transforma pe unii tovarăşi ca Victor Lisovschi, Constantin Puşcaşu, Manole Ciobanu, Mihai Cudric şi alţii, inspectori regionali de asigurare şi organizare, în simpli agenţi încasatori, lipsind astfel de îndrumare şi control raioanele ce au dovedit lipsuri. Munca de îndrumare şi organizare a suferit în special pe linia evidenţelor con- tabile unde tov. Elisabeta Alexa, şeful serviciului contabilitate şi tov. C. Florea, şef adjunct de serviciu nu au sprijinit în suficientă măsură raioanele, ceea ce a contribuit efectiv la starea de lucruri existentă. In locul unei juste politici de cadre, conducerea Direcţiei regionale a preferat să menţină în aparatul Direcţiei regionale şi la unele inspectorate, lucrători care n-au corespuns. Ea nu a tras la răspundere conducătorii raioanelor şi nu s-a preocupat în suficientă măsură de promovarea unor cadre ce corespund şi au perspective de dezvoltare. Pentru ca Direcţia Regională ADAS Iaşi să facă un progres simţitor în muncă va trebui să se imprime în rîndul lucrătorilor, din Direcţia regională şi inspectoratelor raionale simţul de răspundere asupra sarcinilor ce stau în faţa unităţilor respective, să se intensifice munca de control şi îndrumare şi să se asigure organelor o calificare corespunzătoare muncii lor. Trebuie să se ducă o susţinută muncă de educare în rîndurile lucrătorilor la unele inspectorate raionale în vederea întăririi disciplinei, să se adopte o justă politică de cadre faţă de salariaţii merituoşi, promovîndu-i în munci şi stimulîndu-i. In acelaşi timp trebuie să se îmbunătăţească simţitor colaborarea cu organele locale de stat în scopul îmbunătăţirii muncii cu sprijinul acestora. « Lichidînd cu lipsurile arătate, Direcţia regională ADAS Iaşi va reuşi să-şi îmbunătăţească munca şi prin aceasta va contribui la creşterea prestigiului asigurărilor de stat în rîndul oamenilor muncii sprijinind efectiv aplicarea liniei politice a partidului nostru pentru ridicarea nivelului de trai al oamenilor muncii. M. LAZARESCU Inspector şef din Direcţia generală ADAS Bucureşti Pe urmele materialelor nepublicate Un corespondent voluntar al ziarului nostru, din raionul Tg. Frumos ne-a relatat nu de mult, printre alte fapte și despre căminul cultural din comuna Băiceni. El ne scria: — „De mai mult timp căminul nostru cultural nu duce nici un fel de activitate. Nici nu se mai cunoaşte cine-i director. înainte, din cînd în cînd mai puteam asculta diferite lucruri interesante la aparatul de radio, dar acum... şi acesta a tăcut“. Sezîsarea a fost trimisă spre rezolvare Sfatului Popular Regional, care ne-a răspuns următoarele: „In urma cercetărilor efectuate a rezultat că cele sezisate sunt juste, activitatea căminului cultural fiind foarte slabă. Aceasta se datoreşte şi lipsei de îndrumare şi control din partea secţiei culturale raionale, precum şi a comitetului executiv al sfatului popular comunal, care n-au analizat activitatea culturală, spre a putea lua măsuri în vederea lichidării lipsurilor. Pentru îmbunătăţirea situaţiei s-a trimis un activist care să ajute concret în activitatea sa acest cămin cultural“. „La restaurantul „Copou“, din cartierul cu acelaşi nume din oraşul nostru responsabilul Sireteanu nu se preocupă de curăţenia localului. Mesele sunt murdare, fără feţe de masă şi cu diferite resturi de mîncare pe ele. Ospătarul — de aici — Ticu, obişnuieşte să „pregătească“ încă înainte de sosirea clienţilor paharele cu băuturi. Acest lucru face să se schimbe calitatea băuturilor. De ce oare ?...“. Aşa ne-a scris un corespondent. In urma trimiterii acestei scrisuri către TAPL, am primit următorul răspuns: „S-au dat dispoziţii în scris responsabilului restaurantului „Copou“ de a menţine localul în cea mai perfectă curăţenie, iar băuturile să nu mai fie servite în pahare pregătite. Ele vor fi date numai în măsuri gradate şi servite direct de la bar. Pentru urmărirea aplicării întocmai a dispoziţiei date vom controla mai des această unitate, iar în caz de neconformare se vor asplica cele mai severe sancţiuni“. Printre alte materiale critice sosite la redacţia ziarului nostru se numără şi aceea în care un corespondent voluntar din oraşul Iaşi ne relata faptul că la Spitalul Unificat Nr. 1, bolnavii întîmpină greutăţi în ceea ce priveşte expedierea corespondenţelor şi cumpărarea de ziare. Sfatul popular regional, în urma cercetărilor efectuate ne-a răspuns următoarele la aceasta: „Direcţia P.T.T. Iaşi a luat măsuri ca vînzătorii de ziare să treacă cu regularitate pe la spitale, cu care prilej bolnavii să-şî poată procura ziarele ne-cesare. În privinţa înlesnirii trimiterii corespondenţelor de către bolnavi, s-au dat dispoziţii oficiului poştal raional Iași, de a instala în incinta fiecărui spital cîte o cutie de scrisori.