Flacăra Iaşului, august 1955 (Anul 11, nr. 2778-2802)
1955-08-02 / nr. 2778
f Pag. 2-9F C A G Â R A I A Ş ö L U ! Valoarea lucrurilor mărunte Colectivul Atelierelor de reparaţii auto din Iaşi şi-a propus ca pină la sfîrşitul anului să dea acumulări peste plan in valoare de 150.000 lei, din care 25.000 lei pină la 23 August. Nu-i greu de bănuit că înainte de a-şi lua acest angajament membrii colectivului au analizat posibilităţile ce le au, au făcut calcule de tot felul. Concluzia acestora a fost tocmai angajamentul. Una din căile principale prin care şi-au propus ei să realizeze acumulările suplimentare este reducerea preţului de cost al reparaţiilor. Or, la această scădere a preţului de cost au hotărît să ajungă, în primul rînd, prin valorificarea lucrurilor mărunte. DE LA 10 MM. LA 5 — ŞI CEVA DESPRE ŞPAN La un motor de maşină lagărele se uzează de obicei mai repede ca alte piese. Aşa că mai toate motoarele intrate în reparaţie solicită lagăre noi. Confecţionarea lagărelor este o operaţie destul de complicată şi este suficient să amintim că ele trebuiesc turnate, treabă pe care o face un singur om, iar apoi strunjite la precizie. Turnarea o execută cu pricepere remarcabilă, muncitorul Constantin Mătase. Are o mică încăpere în apropierea strungariei, o ladă cu forme metalice de tot soiul, un dulăpior cu calupuri de compoziţie şi toate celelalte ce sunt de trebuinţă. Indicele consumului specific îngăduie să folosească pentru turnarea lagărelor unui motor cantitatea de 3,5 kilograme compoziţie. Adevărul este însă că Mătase, de o vreme încoace, nu consumă niciodată mai mult de 2,8 kg. La prima vedere se pare că e vorba de o diferenţă mică. Dacă stăm însă să socotim că el toarnă lunar lagăre pentru 25—30 motoare, şi că metalul de turnat are un preţ destul de ridicat atunci se vede lesne că Mătase realizează lunar economii importante. Cum a reuşit el să reducă consumul de metal? Povestea e cit se poate de simplă: înainte cu nu prea multă vreme, formele erau astfel confecţionate, încît grosimea lagărului turnat atingea pe circonferinţă 10 mm. Din aceştia, mai bine de jumătate constituiau adausul de prelucrare. Constantin Mătase s-a gîndit că adausul e prea mare şi i-a cerut părerea şi strungarului Ion Oboroceanu, care lucra la prelucrarea acestei piese. Amindoi au căzut de acord că grosimea lagărului turnat poate fi redusă pe circonferinţă la numai 5 mm. In timpul care a trecut Constantin Mătase a confecţionat forme,noi de turnare şi a început să lucreze cu ele. Această singură măsură i-a dat posibilitatea sa consume cu mult mai puţină compoziţie la fiecare turnare. Dar reducerea adausului de prelucrare n-a fost singura măsură. Pentru a economisi metalul nou, Constantin Mătase, şi-a luat obicei ca în fiecare zi să colecteze din secţia de strungărie spânul de compoziţie rezultat de la strunjirea lagărelor. Mai zilele trecute, Constantin Mătase a constatat cu bucurie că în primele două decade din iulie, deşi nu a scos material de la magazie pentru turnarea unor comenzi, făcindu-le din materia economisită, mai are totuşi încă o economie de peste 6 kg. compoziţie de turnare. E puţin poate dacă echivalăm cantitatea in costul în lei. Dar totuşi leu lingă leu fac împreună milioane. NUMAI PUŢINA ATENŢIE Un şurub costă mai puţin de‘ un leu. „Un lucru mărunt’1 — ar fi tentat să zică fiecare dintre noi. Şi totuşi desamblînd cu mai multă atenţie motoarele, căutind ca nici un şurub să nu se strice, tinerii din echipa de desamblare reuşesc să economisească mii de lei lunar. înainte in acest sector se obişnuia ca atunci cind la demontare un şurub rezista, arătindu-se mai dificil la scos, să fie despicat cu dalta. Aceasta făcea de obicei ca la cele mai multe dintre comenzi să trebuiască confecţionate din nou aproape un sfert din şuruburile motorului. O primă urmare era faptul că preţul de cost al reparaţiilor se urca, iar în acelaşi timp programul de lucru al strungăriei era mai încărcat. Constantin Azur, Vasile Parfenie, ca şi ceilalţi mecanici motorişti, îndrumaţi de şeful de echipă, au hotărit cu toţii să desambleze cu atenţie mai mare astfel incit nici un şurub să nu se strice. Şi au început să lucreze aşa. Este foarte adevărat că întîi le-a venit mai greu şi aproape că erau să nu-şi poată îndeplini normele zilnice de lucru. In scurtă vreme însă, s-au obişnuit, iar demontarea atentă a fiecărui şurub în parte este acum o operaţie cu totul obişnuită. Tot la demontarea motoarelor se întimpla deseori ca fuliile să reziste la demontare. Atunci, fără prea multă socoteală mecanicii obişnuiau să le înlăture prin lovire. Aşa, la demontarea fiecărui motor se crăpau cîte 4-5 fulii, adică o risipă de 80-100 lei. Socotind că echipa demontează lunar peste 20 motoare, reiese limpede că din cauza neatenţiei se urca preţul de cost al acestei operaţii cu peste 2000 lei lunar. Mecanicii motorişti, începînd să facă şi această operaţie cu mai multă atenţie, au reuşit să înlăture stricarea furiilor la demontare şi astfel contribuie la realizarea de noi acumulări socialiste peste plan. ALTE CITEVA „NIMICURI“ Utemiştii Alexandru Axinte, Petru Manole şi Mihai Teodor, electricieni, au primit ca sarcină de producţie executarea instalaţiilor electrice la 20 de maşini. Pentru executarea acestei comenzi, ei ar fi trebuit să scoată de la magazie peste 600 metri de sirmă electrică nouă. Sfătuindu-se, ei au ajuns la concluzia că ar putea să recupereze sirma de la instalaţiile electrice ale maşinilor demontate şi astfel să facă economii importante. Zis şi făcut. In cursul lunii iulie, tinerii electricieni au lucrat numai cu sirmă recuperată. Urmarea a fost o economie de peste 1000 lei. Lupta pentru recuperarea materialelor vechi, dar totuşi folosibile, au pornit şi tîmplarii. Ştefan Ciocanu, Anton Augustin şi ceilalţi timplari, au confecţionat platformele la 8 camioane, din scindură veche, care înainte ar fi fost scoasă din uz. N-a trebuit pentru realizarea celor 2400 lei economisiţi decit mai multă atenţie la confecţionarea platformelor şi un pic de bunăvoinţă. Un alt exemplu : tapiţerul Nicolaie Pustaşu primise sarcina să execute comanda la autobuzul 15. La acest autobuz trebuiau puse materiale de tapiţerie noi, in valoare de peste 2500 lei. La comenzile pe care le lucrase înainte, Pustaşu realizase unele economii la materiale. Aceasta i-a permis ca folosind sfoara, pînza şi celelalte materiale economisite înainte, precum şi recuperînd parte din materialele vechi, să execute lucrările de tapiţerie fără a scoate nici un material de la magazie. Exemple de aceste sînt multe. S-ar putea vorbi de pildă, despre cele 150 kg. de tablă nouă, economisite de comunistul Constantin Jari şi de lotemistul Mircea Cojocaru, la executarea comenzii 223, sau despre carcasele de motor, vilbrocherii şi casetele de direcţie recondiţionate de strungarul Ion Oboroceanu, ca şi despre multe alte realizări. Toate acestea vorbesc cît se poate de grăitor despre un lucru foarte important : că fiecare obiect cît de mărunt își are însemnătatea lui foarte mare în realizarea de acumulări socialiste. JOE LENTER Examene de admitere la şcolile profesionale In anii regimului democrat-popular învăţămîntul pentru pregătirea muncitorilor calificaţi a cunoscut o mare dezvoltare. Tot mai mare este numărul tinerilor ce se îndreaptă spre şcolile profesionale de ucenici, in dorinţa de a se califica in meseriile specifice diferitelor ramuri de activitate. Predarea unor cunoştinţe temeinice, lupta pentru o bună pregătire profesională a tinerelor cadre necesare industriei şi agriculturii noastre, educarea politică a tineretului in spiritul dragostei faţă de munca productivă şi disciplină conştientă, sunt numai cîteva din principalele sarcini ce stau în faţa colectivelor acestor şcoli- Iată de ce, şi anul acesta, numeroşi tineri se îndreaptă cu încredere şi dorinţa de a munci cu sirg către şcolile profesionale. Examenele de admitere la aceste şcoli vor avea loc în cuprinsul regiunii noastre între 15—25 august. Este vorba de următoarele şcoli : şcoala profesională de ucenici Metal Iaşi str. A. Marinescu 189; şcoala profesională de ucenici Metal Roman, str. Republicii 1—3 ; şcoala profesională de ucenici de pe lingă întreprinderea IMS Roman, str. Ştefan cel Mare 274 ; şcoala profesională de ucenici auto Iaşi, str. Aurel Vlaicu 54; şcoala profesională de ucenici gospodării , comunale Iaşi str. Ada Marinescu 14 ; şcoala profesională de ucenici Construcţii Iaşi, str. Filimon Sîrbu 4; şcoala profesională de ucenici C.F.R. Iaşi, str. 13 Decembrie 54; şcoala profesională de ucenici CF.R. Paşcani, str. C. Burcă 1 ; şcoala profesională de Ucenici Chimie Iaşi, str. Văscăuţeanu 1 ; Centrul şcolar profesional de ucenici agricol Iaşi; Centrul şcolar profesional de ucenici agricol Roman; şcoala profesională de ucenici tractorişti Roman ; Centrul şcolar profesional de ucenici agricol Vaslui; şcoala profesională de ucenici agricol Miroslava; Centrul şcolar profesional de ucenici agricol Huşi ; şcoala profesională de ucenici tractorişti Paşcani. Ne scriu corespondenţii Ajutor familial de stat Partidul şi guvernul nostru acordă o atenţie deosebită mamelor cu mulţi copii; o dovadă o constituie şi aceea că numai în raionul Huşi, de la începutul acestui ani şi”pînă în ziua de 25 iulie 1955 secţia prevederi sociale a regiunii Iaşi, a achitat la un număr de 20 mame cite o mie de lei ajutor de stat pentru fiecare mamă ce a născut al 10-lea copil. Printre beneficiarele ajutorului familial de stat se numără şi colectivistele Enache N. Anica din comuna Boţeşti şi Grosu I. Anica din Tirzii, Niculiţă A. Maria din Buda, Frănţescu N. Niculina din Huăi, Apăvăloaiei I. Profira din Vutcani şi altele. I. SCHAFFER Au primit distincţia de „Mamă eroină“ Ca expresie a înaltei preţuiri şi a consideraţiei din partea partidului şi guvernului nostru, de care se bucură mamele cu mulţi copii, un însemnat număr de mame din raionul Huşi au primit nu de mult diferite decoraţii şi distincţii. Aşa, de exemplu, Aglaia Gh. Bujor, Maria V. Axinia, Maria V. Huţanu, Aglaia Gh. Burlacu, au fost decorate cu înaltul titlu de „Mamă eroină“ şi au primit şi suma de 1000 lei drept ajutor familial de stat pentru al 10-lea copil născut. Maria Ungureanu şi Maria St. Roşu au fost distinse cu „Gloria maternă“ cl. l-a, iar Maria D. Dimitraș și Magdalena St. Rotaru cu „Gloria maternă“ clasa II-a. ION PUNEI Dansatorii din Brătuleşti In satul Brătuleşti, din comuna Strunga, raionul Tg. Frumos, sunt mulţi tineri. In zilele din urmă, cei mai mulţi dintre ei au lucrat alături de vîrstnici la recoltare, au contribuit la amenajarea şi pavoazarea ariei de treier. In cinstea Festivalului, utemiştii şi-au propus să dea la căminul cultural din sat un program artistic alcătuit din dansuri şi recitări. Pentru ca programul să fie cit mai reuşit, Catinca Enache, Aguriţa Roman, Ioan Graur, Ştefan Enache şi ceilalţi membri ai echipei de dansuri repetă cu sirg dansuri populare româneşti, „Lezghinca“ — dans popular ucrainian şi un dans cazah. MIHAI CUMNIUC La omizirea pomilor în timpul vacanţei, pionierii şi şcolarii din raionul Hirlău ajută la bunul mers al muncilor agricole. Aşa, de pildă, mai zilele trecute 130 de pionieri şi şcolari de la şcolile elementare din comunele Cepleniţa şi Bădeni, ca şi de la şcoala de 10 ani din Hirlău s-au dus la secţia” Velniţa a gospodăriei de stat din Deleni, spre a curăţa pomii de omizi. Copiii, chiar de la început s-au dovedit pricepuţi la această treabă. Ei se urcau pe pomi, adunau omizile în căldări, iar pe urmă le aruncau într-un foc. Numai intr-o singură zi ei au reuşit să omizească 600 de pomi. OVĂZ GHEORGHE Nr. 2778 Salut din inimă Festivalul In capitala eroică a Poloniei democrat-populare a început cel de al V-lea Festival Mondial al Tineretului pentru Pace şi Prietenie. Este cu totul îmbucurător faptul că Festivalul se desfăşoară in împrejurări internaţionale noi, cind victoriile dorinţei de pace a oamenilor cinstiţi din întreaga lume au dovedit posibilitatea unei largi destinderi internaţionale. Am urmărit cu viu interes pregătirile pe care tinerii din ţara noastră şi cei din alte ţări ale globului le-au făcut pentru Festival. Am rămas de-a dreptul impresionată de bogăţia programelor artistice ce vor fi prezentate pe scenele varşoviene in aceste două săptămini. Fiecare s-a întrecut parcă in a alege cele mai semnificative realizări ale artei populare din ţara respectivă. Mă bucură faptul că şi tinerii din ţara noastră vor înfăţişa celorlalţi bogăţia de conţinut a cintecelor şi dansurilor noastre populare, măestria unor tineri interpreţi sunt cu totul alături de aceşti soli ai tineretului din ţara noastră. Iată de ce, ţin să salut din inimă Festivalul, să urez succes deplin atît delegaţiei române, cit şi tuturor celorlalţi care fac din Varşovia capitala tineretului lumii. MARIOARA DAVIDOGLU Artistă Emerită a R.P.R. Participam la marea săpătoare a tinereţii, păcii şi prieteniei Pentru a cincea oară, tineri din cele mai depărtate colţuri ale lumii se intîlnesc intr-un festival pentru a-şi spune hotărit şi de astă dată dorinţa lor de pace şi prietenie. In întrecerea socialistă iniţiată în cinstea Festivalului şi a zilei de 23 August, intre cele 28 brigăzi de tineret existente la Atelierele C.F.R. Paşcani, brigada noastră s-a situat in frunte. Pină la data de 29 iulie a.c., aplicind metodele sovietice Lidia Corabelnicova, Voroşin şi Ciutchih, întreaga brigadă a realizat o depăşire a planului de producţie cu 80 la sută, o economie la piese de schimb de 1600 lei şi a strins cantitatea de 3500 kg. fier vechi. Dei tineri ca Traian Sălceanu, Gheorghe Teşcu şi C. Şipoteanu se mindreşte întreaga brigadă. Ca urmare a succeselor dobindite in muncă deţinem drapelul de brigadă fruntaşă pe atelier de aproape 3 luni. Noi salutăm fierbinte marea sărbătoare a păcii şi prieteniei şi ne luăm angajamentul ca şi pe viitor să muncim astfel, incit să păstrăm şi de acum înainte drapelul de brigadă fruntaşă. CONSTANTIN NICULUŢA responsabilul brigăzii de tineret Nr. 5 piese de schimb de la Atelierele G.F.R. Pașcani Mai frumos chiar decît în închipuire Acum doi ani călătoream spre Bucureşti. Drumul mi se părea nesfîrşit de lung, deoarece călătoria mea spre capitala ţării nu era una din cele obişnuite. Acolo, la capătul liniei ferate, mă aştepta şi pe mine oraşul gazdă a tinereţii de pretutindeni, îmbrăcat în cele mai scumpe şi mai alese straie de sărbătoare. Dar oricît de năstruşnică ar fi fost în acele clipe imaginaţia cuiva, de-abia in momentul sosirii în Bucureşti îşi putea da seama de măreţia frumuseţei de nedescris a oraşului. Scrisesem cu citva timp înainte de începerea sărbătorii tinereţii o poezie ce se intitula „Pe Herestrău în zi de Festival“. Desigur, era o poezie in care apelam numai la imaginaţie. Mă veţi înţelege de ce, odată ajuns în oraşul Festivalului am pornit-o spre minunatul lac din parcul I. V. Stalin. Simţeam dorinţa irezistibilă să fac o confruntare a poeziei mele, cu realitatea. Şi, păşind pe marginea lacului dorinţa m-a împins pină acolo incit să mă transpun in subiectul poeziei E adevărat că nu aveam habar să cvnt la acordeon, dar cu toate acestea am sărit şi eu într-o barcă (fără vintre). Şi cum emoţionat de îndrăzneţul meu plan era cît pe ce să calc alături de barcă, am simţit că mă prinde de braţ o mină voinică şi... iată-te, fericitule, printre eroii poeziei tale. Realitatea corespundea imaginaţiei mele, afară doar de cîteva „amănunte“: vintrele bărcii şi acordeonul meu. Era in schimb un tinăr italian smolit, care înlocuia onorabil cele două elemente ale poeziei, şi cinta şi vîslea — asta in acelaşi timp. Printre ceilalţi membri ai „echipajului“ desigur că m-aşi fi simţit stingher, dacă n-ar fi fost şi o romîncă, cu care m-am pomenit vorbind, de parcă ne-am fi cunoscut de ani. .. Seara tirziu, cind deasupra oglinzii lacului au început să tremure luminile de curcubeu ale reflectoarelor am vrut să plec, deoarece astfel era finalul poeziei mele. Da de unde ! De-abia atunci mi-am dat seama că poezia mea e încă departe de încheiere; şi mai mult, cit va exista tinereţea şi prietenia va izvorî şi poezia. O poezie nesfîrşită, care să evite sinceritatea, îmbrăţişările frăţeşti, marşul viguros pe drumul viitorului de aur al lumii. Şi-acum a plecat deasupra colii de hîrtie, simt pulsind pe bulevardele Varşoviei al V-lea cint măreţ al epopeiei înfrăţirii popoarelor: Pace şi prietenie! C. SCRIPCA de familia frăţeasca a popoarelor sovietice — O aniversare remarcabilă «— Poporul din R.S.S. Moldovenească sărbătoreşte unul din cele mai remarcabile evenimente din istoria sa multiseculară. La 2 august 1940, Sovietul Suprem al U.R.S.S., mergînd în întîmpinarea dorinţei oamenilor muncii din Basarabia şi R.A.S.S. Moldovenească, a constituit Republica Sovietică Socialistă Moldovenească. Acest act istoric a reprezentat una din cele mai importante etape în dezvoltarea vieţii de stat a poporului moldovean. Dar munca creatoare a poporului a fost întreruptă de atacul perfid al Germaniei hitleriste împotriva Uniunii Sovietice. Ocupanţii germanofascişti au pricinuit pagube uriaşe economiei naţionale şi culturii republicii. Energia creatoare a oamenilor sovietici a permis însă ca în scurt timp rănile războiului să fie vindecate, iar nivelul antebelic de dezvoltare al republicii să fie cu mult depăşit. Ajutorul frăţesc dezinteresat al marelui popor rus şi al celorlalte popoare din ţara sovietică a asigurat propăşirea poporului moldovean. Oamenii muncii din R.S.S. Moldovenească întîmpină aniversarea a 15 ani de la întemeierea republicii lor cu mari succese în toate domeniile economiei naţionale şi culturii. Dacă în 1940 industria republicii era reprezentată de producţia meşteşugărească şi semimeşteşugărească, în anii de după război aici au fost create noi ramuri industriale ca metalurgia prelucrătoare, de încălţăminte şi pielărie, coniariî şi tricotaje, conserve, produse zaharoase şi de I. RODITA preşedintele Prezidiului Sovietului Suprem al R. S. S. Moldoveneşti altele. Intr-un interval scurt în RSS Moldovenească a fost pusă la punct producţia de maşini-unelte pentru aşchierea metalelor şi pentru prelucrarea metalelor, maşini pentru plantat păduri şi prelucrarea pietrei, motoare cu combustiune internă şi prese. In prezent industria RSS Moldoveneşti fabrică cu 7,4% mai multe produse decit în 1946. In RSS Moldovenească au fost construite mari uzine, fabrici și combinate utilaje cu tehnică sovietică de prim rang. Numai în ultimul an au fost date in exploatare şase mari centre de vinificare, o fabrică de sticlă. Se termină lucrările pe cele mai mari șantiere cum sunt uzina de construcţii de beton armat din Chişinău, fabrica de zahăr din Ghindeşti şi combinatul de ţesături de mătase din Bender. Pină în 1956, in RSS Moldovenească vor fi construite în total 119 întreprinderi. In anii de după război a fost refăcută in întregime şi considerabil lărgită baza energetică a RSS Moldoveneşti. Numai în ultimii patru ani aici au fost construite 20 de mari termocentrale, 29 de hidrocentrale colhoznice şi intercolhoznice. Producţia de energie electrică a sporit de 2,2 ori faţă de anul 1950. S-au terminat lucrările pe şantierul hidrocentralei de la Dubosari pe Nistru — cea mai mare hidrocentrală din republică, al cărei prim grup electrogen a început să furnizeze curent electric încă la începutul anului acesta. O mare dezvoltare a luat principala ramură a industriei RSS Moldovenești — industria alimentară. Fabricile de conserve din RSS Moldovenească produc peste 100 de feluri de conserve de fructe şi de legume, precum şi sucuri naturale. In anii celui de al 5-lea cincinal producţia de conserve a sporit de 2,5 ori, iar în acest an fabriciledin RSS Moldovenească vor produce cu 18 milioane cutii de conserve mai mult decit anul trecut. Creşte producţia şi în alte ramuri ale industriei alimentare, de produse zaharoase, vinicolă şi de panificaţie. Unul din cei mai edificatori indici ai transformărilor sociale care au avut loc in RSS Moldovenească îl constituie creşterea rîndurilor clasei muncitoare. In prezent, în industria republicii sunt ocupaţi de trei ori mai mulţi muncitori şi funcţionari decit in 1940. A crescut considerabil nivelul tehnico-cultural al muncitorilor. Mari transformări au avut loc în agricultura republicii. Păşind ferm pe calea vieţii colhoznice, după ce s-au convins de superioritatea ei, oamenii muncii din agricultura republicii obţin an de an noi succese în dezvoltarea şi întărirea gospodăriei obşteşti. Statul sovietic aprovizionează colhozurile cu tehnica înaintată, ceea ce a permis ca 80 la sută din muncile agricole să fie mecanizate. 2/3 din colhozurile republicii sunt milionare. Zeci de colhozuri obţin venituri anuale în valoare de 8—10 milioane ruble. Ca urmare a întăririi colhozurilor se ridică bunăstarea materială a colhoznicilor. Se dezvoltă necontenit principalele ramuri ale agriculturii — viticultura și pomicultura. In RSS Moldovenească este concentrată aproximativ o treime din toate viile Uniunii Sovietice. In ultimii cinci ani au fost plantate zeci de mii de hectare de livezi și vii, iar pină în anul 1960 suprafaţa acestora va depăşi 300.000 de hectare. In acest an au fost obţinute rezultate însemnate în sporirea productivităţii creşterii animalelor proprietate obştească. Pină la 1 iunie cantitatea globală de lapte muls a sporit cu peste 50 la sută faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Insăminţările de primăvară s-au desfăşurat organizat şi la un înalt nivel agrotehnic. Prin folosirea păminturilor ocupate de ierburi perene puţin productive, prin valorificarea povîrnişurilor repezi au fost extinse însăminţările de griu, bumbac, orez şi culturi eterice oleaginoase S-a extins considerabil suprafaţa semănăturilor de poruiub, care in prezent se ridică la aproape 500.000 de hectare. De nerecunoscut au devenit satele republicii. In prezent aprope în fiecare sat există o şcoală de zece ani, o casă de cultură, o staţie de radio-amplificare, un spital, o casă de naştere, un magazin. Viaţa fericită şi îmbelşugată a oamenilor sovietici a creat toate condiţiile pentru înflorirea culturii poporului moldovean, naţională informă şi socialistă un conţinut, ce se dezvoltă în legătură strînsă cu cultura tuturor popoarelor din Uniunea Sovietică sub influenţa binefăcătoare a culturii poporului rus. Numai cu zece ani in urmă pe malul drept al Nistrului 3/4 din populaţie era neştiutoare de carte. In prezent, in RSS Moldovenească este înfăptuit învăţămîntul general de 7 clase şi se pregătesc, condiţiile pentru trecerea la invăţămintul mediu general. In cele 7 institute de invăţămînt superior şi 38 de şcoli tehnice învaţă 23.000 de studenţi. In RSS Moldovenească funcţionează o universitate de stat, o filială a Academiei de Ştiinţe a URSS şi zeci de institute de cercetări ştiinţifice. Se dezvoltă arta şi literatura RSS Moldoveneşti. In republică au fost înfiinţate uniuni ale scriitorilor, artiştilor plastici, compozitorilor; aici funcţionează 4 teatre, filarmonica de stat, 1.649 de cluburi şi case de cultură, 1.830 de biblioteci de masă. Cântecele şi muzica moldovenească plină de viaţă sunt îndrăgite de toţi oamenii sovietici. In oraşele Uniunii Sovietice şi dincolo de hotarele ei spectacolele capelei corale de stat „Doina“ şi ale Ansamblului de dansuri populare al RSS Moldoveneşti se bucură de un mare şi permanent succes. Pe ecranele cinematografelor rulează filmele „Andrieş“ şi „Leana“ ale căror scenarii au fost create de scriitorii moldoveni şi, turnate cu concursul artiştilor din RSS Moldovenească. Nivelul înalt al cerinţelor culturale ale poporului moldovean este ilustrat de dezvoltarea largă a publicaţiilor periodice şi editări de cărţi. In republică apar aproximativ 80 de ziare şi reviste. In 1954 au fost editate 536 de titluri de cărţi într-un tiraj total de 7,5 milioane exemplare. In ultimul deceniu au fost editate de 6,5” ori mai multe cărţi decît in 17 ani dinainte de război. Oamenii muncii din RSS Moldovenească studiază in limba lor maternă operele clasicilor marxismteninismului, citesc opere ale literaturii clasice ruse şi străine. Poporul moldovean ca şi celelalte popoare din Uniunea Sovietică, ocupat cu munca sa paşnică, constructivă, apără cu fermitate / hotărîre pacea, sprijină întru totul politica înţeleaptă a partidului comunist şi guvernului sovietic. (S.I.B.) Ansamblul de stat de dansuri populare al R.S.S. Moldoveneşti, laureat al Concursului celui de al IV-lea Festival Mondial al Tineretului şi Studenţilor de la Bucureşti. A V A