Flacăra Iaşului, iulie 1956 (Anul 12, nr. 3064-3089)
1956-07-01 / nr. 3064
tsz 3064 FLACĂRA IAȘULUI Calendarul munci de la 1-3 Lucrări în cîmp La cîmp se depune o activitate febrilă. Plantele prășitoare mai au nevoie de îngrijiri speciale care dacă nu sînt făcute la timp pot aduce mari pierderi de recoltă. Astfel, trebuie continuată cu mare grijă praşila la porumb, sfeclă, floarea-soarelui, cartofi. In afară de cartofi şi sfeclă, celelalte culturi prăşitoare n-au nevoie de muşuroire. Celor care folosesc rărită la prăşit trebuie să li se explice că această lucrare nu este indicată deoarece prin râriţat se răscoleşte pămîntul la mare aici în.'ime ceea ce face să se piardă o mare cantitate de apă din pămînt, să se ratăme o serie de rădăcini ale plantelor care cresc aproape de suprafaţă. Numărul praşililor are o mare importanţă, o praşilă în plus aducînd un spor de recoltă de 200—300 kg. porumb la hectar. Pentru regiunea noastră la porumb cel mai bine este să se facă trei praşile. Se face copilitul la porumb, spre a obţine tulpini principale viguroase. Copilii îndepărtaţi se vor strînge şi transporta acasă, ei fiind un bun nutreţ arde pentru vitele cornute. Se face controlul culturilor de floarea-soarelui, tipindu-se, după ce a dat pălăria principală, toţi lăstarii care au crescut de baza frunzelor. Acestă lucrare este necesară deoarece trebuie întărită şi îzvoltată pălăria din vîrf ca să dea seminţe multe şi pline. In această perioadă începe şi epoca seceratului, dezmiriştitului şi treieratui la păioase. Gradul de coacere variză de la sat la sat şi chiar în aceeaşi tarla se ăsesc supraţe mari de pufoase care sunt coapte, iar altele au încă bobul lapte. Este bine ca recoltarea să înceapă cu acele porţiuni care sunt mai vansate în coacere, ftre a nu avea prrderi prin scuturare, mai ales cînd fcrarea se face cu mașinile. In orice caz, secerişul trebuie făcut atunci cînd uliul este în pirgă. Timpul precis de recoltare se stabilește în fiecare lan în arie, cu ajutorul organelor agricole. Campania de vară trebuie să găsească toate satele regiunii bine pregătte. Secerătorii simple, secrătorile-legători şi combinele trebuie încercateînainte, pentru a se verifica dacă funcţionează normal sau defectuos. In ultimul caz, se vor lua măsuri urgente de remediere a defecţiunilor. Pe măsură ce se face secerişul, snopii se vor transporta la arii pentru a fi clădiţi în şire sau stoguri bine vîrfuite, cu acoperişuri ţuguiate care să nu permită pătrunderea apei în interior. Se face dezmiriştitul ogoarelor eliberate. Prin dezmiriştit distrugem buruienile şi seminţele lor, afinăm pămîntul şi îl pregătim pentru a reţine o mai mare cantitate de apă din ploi. Este indicat ca pe locurile dezmiriştite să se însâmînţeze plante furajere în special porumb pentru siloz. In felul acesta, producătorii agricoli vor scoate două recolte de pe acelaşi teren. După ce ariile au fost amenajate şi organizate este necesar să se înceapă imediat treierişul, ca să nu intrăm cu griul netreierat în perioada ploilor de toamnă. Pentru ca munca la arie să meargă intr-un circuit continuu, ţăranii muncitori trebuie să se organizeze în cete şi echipe de într-ajutorare. .......................... , Imediat după reportare, mazărea trebuie treierată de urgentă, transportată la magazii si tratatăcu sulfură de carbon contra gărgăriti. Tratarea se fac în nn-rn serial amenajata după sfatul specialiștilor agricoli. In vie in vie se continuă cu săpatul, ciupitul, legatina ramurilor cu rod şi copilitul. Pentru preîntîmpinarea atacului de mană se face stropitul cu zeamă bordeleză, căutîndu-se a se pulveriza soluţia mai ales pe dosul frunzelor şi pe ciorchini. Soluţia de zeamă bordeleză va cuprinde: 750 gr. piatră vînătă (sulfat de cupru), 375 gr. var bulgări şi 150 gr. piatră acră (alaun) la 100 litri apă. Se revizuiesc butucii şi cei care au dat rădăcină din altoi se copocesc din nou. O lucrare ce trebuie făcută spre sfîrşitul lunii iulie este cîrnitul viei, rea vîrfurilor lăstarilor la înălţime de 1,80—2 metri, tere a butucului. Lucrarea se face atunci cînd baza coacă, ei căpătînd culoarea obişnuită a coardelor. In cramă se continuă cu umplerea golurilor din vase şi cu pitrocitul vinurilor. Temperatura în pivniţă să nu fie mai mare de 15 «rr r'tH 'ste nevoie de o put mică aerisire. In livadă Pomicultorii continuă recoltarea cireşelor şi vişinelor, iar mai apoi a caiselor, prunelor văratice, merelor şi perelor timpurii. Este bine ca recoltarea să se facă atunci cînd fructele n-au ajuns la maturitatea lor completă. Fructele de toamnă şi de iarnă se răresc pe pomi. Pomii plantaţi în primăvară se udă puternic. Fructele viermănoase, pătate şi cu început de putrezire, se vor strînge şi distruge prin ardere, căci ele sînt purtătoare de microbi. Se vor culege de asemenea cuiburile de omizi strînse pe pomi sub formă de mături. Către sfîrşitul lui iulie şi începutul lui august se începe operaţia altoirilor, în ochiu dormind, metodă foarte economică care dă prinderi satisfăcătoare. Pomii buni de rod se înseamnă din timp. De la ei se vor lua la timpul potrivit ramuri cu altoaie. Pentru legatul ochilor pomicultorii se vor aproviziona kun timp cu tei topit. In grădina de legume Legumicultorii continuă cu îngrijirea culturilor jar plantează la cîmp răsadurile de varză şi conopidă de toamnă. Se seamănă de acum mazărea, fasolea şi castraveţii necesari conservelor. Se continuă recoltarea legumelor timpurii şi a cartofilor văratici. Roşiile se copilesc şi se cîrnesc la timpul potrivit pentru a se grăbi coacerea fructului. Udatul în grădină se face regulat, dimineaţa şi seara Lucrări zootehnice prescătorii de animale iau măsuri încă de pe acum să asigure nutrul necesar animalelor pe timpul iernii. De aceea, trebuie să se urmărească îndeaproape cosirea la timpul înfloritului a lucernei, trifoiului, borceagului şi pineţelor naturale. Masa verde cosită trebuie usclată cu atenţie ca să nu-şi piardă frunzele. Stogurile vor fi clădite cu vîrful ascuţit, punîndu-se un strat de paie de 0,50 metri grosime, pentru ca apa să nu pătrundă în interiorul lor și să strice furajul. Cel mai bine este ca furajul cosit să fie conservat în amestec cu paie, un strat de lucerna sau trifoi, după care urmează un strat de paie. In felul acesta furajul va fi ferit de mucegăire masivă. Tot în perioada aceasta se fac pregătirile necesare în vederea însilozarii porumbului de furaj. Se fac igropile si ?“ amenajează silozurile de anul trecut. Crescătorii de animale seamănă în terenurile dezmiriștite porumb furajer. Dacă se seamănă des, trebuie pentru un hectar 150 kg. boabe, iar pentru cultura rară ne trebuie 30 kg. boabe la hectar. In ultimul caz, porumbul furajer se va cultiva la fel ca şi cel pentru sămînţă şi deşi în toamnă nu ajunge să se coacă, el va fi tocat şi pus la groapa de nutreţ murat cînd boabele vor fi în lapte. In fiecare gospodărie se urmăreşte realizarea planului de montă la vaci, scroafe şi iepe, asigurîndu-se executarea acţiunii prin staţiunile de montă naturală şi in cele de însămînţare artificială. Se face tratamentul animalelor care au coşuri pe piele (hipodermoză), apelînd pentru aceasta la dispensarele veterinare din comune. In prisacă, stuparii scot mierea din fagurii plini cu ajutorul centrifugei, aşezînd fagurii goi pentru umplerea lor din nou. La stupii slabi se micşorează urdinişurile şi se întăresc cu rame cu puiet căpăcit de la stupii puternici. Crescătorii de viermi de mătase adună cu grijă gogoşiie, le clasează şi recurg la distrugerea viermilor pentru a nu învia şi sparge gogoşiie. Se continua pasunatul vitelor, dindu-li-se suplimentar, raţii de masă verde cosită. ,_____________________________________ care constă din tăiedupă puterea de creslăstarilor începe să se CKTSSiiilBBIllIEaiilíBüli^ilüSailllKliiiaiilllGillilBiliilBilliSIÜIIWIliBlllijnilllHliiiSIl La al doilea prăşit BIRLAD (de la corespondentul nostru raional) Colectiviştii din satul Sterian Dumbravă, comuna Dragalina raionul Bîrlad au terminat de mult prăşitul celor 45 hectare însăminţate cu porumb, 2 ha. cu floarea soarelui, 2 ha. şi jumătate cu sfeclă de zahăr şi alte 9 ha. cu culturi prăşitoare De cîteva zile ei au început praşila a II-a. Pînă în prezent ei au prăşit 24 ha. cu porumb, 2 ha. cu sfeclă de zahăr şi întreaga suprafaţă cu cartofi. Şi membrii întovărăşirii agricole din satul Ciocani au început praşila a II-a. Intovărăşiţii V. Prisacaru, Vasile Grigorescu, Emil Eftimie şi alţii au constituit un bun exemplu pentru ţăranii muncitori cu gospodărie individuală. In numai cîteva zile întovărăşiţii au prăşit 20 hectare cu porumb, 8 hectare cu floarea soarelui şi 10 ha. cu sfeclă de zahăr. Acelaşi lucru îl putem spune despre membrii colectivei „Vasile Roaita“ din comuna Bogdăniţa. Paralel cu muncile de întreţinere, ei se îngrijesc şi de recoltarea plantelor furajere. Pînă acum colectiviştii au cosit 12 hectare cu lucernă. Pot fi daţi exemplu în munca de recoltare a plantelor furajere colectiviştii Toader Partenie, Mirea Botescu, V Agache Zilele trecute, am făcut un popas şi la SMT Vaslui. Prin staţiune, totul părea obişnuit. Personalul lucra in linişte, lent. Unul umbla după un ciocan, altul după o cheie. Vreo cîţiva, într-un colţ se ţineau de poveşti. Pesemne gîndeau că sînt în lunile de iarnă. O parte din vreme am folosit-o discutînd unele probleme cu mecanicul şef, altele cu mecanicul controlor, cu mechizatorii, cu tractoriştii. Ne-au ghicit intenţia... — Reparaţiile? Cam prost... Din pămînt, din iarbă verde,— nu ştim de unde — l-au adus şi pe tovarăşul Alexandru Hoffman, directorul staţiunii .. .Mă bucur că aţi venit şi pe la noi. Nespus de mult mă bucur. Aveţi ce scrie... Pagini întregi de ziar. Cu reparaţiile stăm de minune. Cred că sintem primii pe regiune. Şi dacă nu primii sîntem al doilea. Şi dacă nu al doilea, al treilea. Oricum, tot îi bine. Dorind să cunoaştem stadiul reparaţiilor la tractoare, secerători-legători, la batoze şi la motoare — cupluri, ne-am permis să întrebăm cîteva lucruri pe tov. director Hoffman. Despre viteza zilnică a reparaţiilor, despre necesarul de piese, despre batozele reparate, participarea la lucru a muncitorilor, completarea garniturilor de treier cu batozuri... de toate, habar nu avea tovarăşul Hoffman. Cu greu, dar l-am găsit şi pe tov. Tanise Mihalache, mecanic şef. Aceleaşi întrebări, aceleaşi răspunsuri: — Să întreb pe tovarăşul director... ştie tovarăşul director... (Intre timp însă tov. Hoffman dispăruse). Totuşi am aflat adevărul. Din cele 49 de tractoare au fost reparate numai 23, iar din 49 batoze, reparate — dînşii spun câ-s cers — nu au recepţie. Mai sunt de reparat şi 4 secerători-Iegători. In ateliere, mormane de piese imprăştiate, motoare demontate unele peste altele, aglomerație de mecanizatori la cele doua bancuri improvizate, șasiuri golite, amestec, harababură. La cîteva batoze li se demonta valul, la altele elevatoarele cu cupe, la altele caii. Pe mecanizatori îi puteai număra pe degetele de la ambele mîini. Participarea la lucru e mică. — Nu vin la lucru, noi sîntem vinovaţi ? — se vaită directorul şi mecanicul şef. — Nu avem piese, noi sîntem vinovaţi? — Plouă mereu, tot noi sîntem vinovaţi ? — Nu terminăm reparaţiile nici pînă la 15 iulie. Tot noi...? Cine-i vinovatul ? Lucrul este ştiut. De toate neregulile din staţiune, de întîrzierea reparaţiilor, se face vinovată conducerea staiunii împreună cu biroul organizaţiei de bază. In SMT Vaslui erau condiţii suficiente de executare a reparaţiilor pe ansamble. Aici însă s-a mers pe linia executării reparaţiilor şi a verificărilor periodice, pe brigăzi. Dar şi acest lucru s-a făcut formal, în mod birocratic, deoarece brigăzile sunt descompletate, amestecate. Dacă exista spirit, gospodăresc şi orientare în executarea lucrărilor de reparaţii la timp, se puteau recondiţiona piese, se putea lucra la lemnărie, la demontarea şi izolarea pieselor uzate, cu multe săptămîni în urmă. Dar, în aşteptarea pieselor de schimb de la Baza 6 Iaşi, conducerea SMS-ului din Vaslui a stat şi continuă să stea cu mîinile încrucişate. Cît de bine era dacă în momentul de faţă — cînd timpul este destul de întîrziat — se executa numai înlocuirea pieselor şi montarea lor, centrarea valurilor şi a contravalurilor, verificarea eleva, numai 27. Chiar şi cele &4LJA, EM1NESCU“[ ' Cine-i vin® ti'atwi? foareîor cu cupe şi alte lucrări ! ! S-ar fi salvat o situaţie critică pentru SMT Vaslui, reparaţiile nu erau atît de mult întîrziate. Mai mult decît atît, conducerea staţiunii aşteaptă să i se pună totul la dispoziţie, aşteaptă ca piesele de schimb să vină singure, aşteaptă ca reparaţiile să meargă de la sine. Tovarăşii Hoffman şi Mihalache justifică rămînerea în urmă prin simple motive : „Nu avem şuruburi pentru prins şinele pe val, anelzele culbutoni, carcase la cai în care se montează rulmenţii“. Justifică însă totul fără temei. Aici a lipsit şi lipseşte interesul comun în urgentarea reparaţiilor, lipseşte atenţia deosebită aprovizionării din timp cu tot necesarul de materiale feroase şi lemnoase; au lipsit şi lipsesc metodele administrativ-politice de combatere a lipsurilor de la lucru, care au devenit interminabile. A lipsit şi lipseşte îndrumarea şi controlul comitetului raional de partid şi a secţiei agricole a sfatului popular raional Vaslui în ceea ce priveşte buna pregătire a campaniei agricole de recoltare, dezmiriştit şi treieriş. Trebuie ştiut că la întîrzierea pregătirii în întregime a acestei campanii deosebit de importantă, au contribuit în mare măsură atît serviciul SMT regional, cît și Baza 6 Iași. In prezent, aproape în întreg raionul Vaslui culturile de orz trec rapid în perioada de pîrgă— perioadă optimă pentru recoltat. Orice întîrziere la recoltare va pricinui pierderi însemnate de recoltă. Se cere deci ca în scurtul timp rămas pînă la începerea recoltatului să se mobilizeze toate forţele, pentru a se rezolva problema reparaţiilor, care are o excepţională însemnătate. Numai o pregătire minuţioasă va duce la terminarea recoltatului şi treierişului la termenii fixați de agrotehnică. S. PADURARU aismiüSiíiiiPiiWiiBiíiis In ziua cînd am sosit la SMT- ul de la Atkar, nici secretarul comitetului raional, nici maLuchiii nu se aflau prin birouri. Era perioada febrilă a muncilor agricole de primăvară şi toţi, instructorii se aflau în colhozuri. Ivan Belokurov, secretarul comitetului raional ?. P.CUJS pentru zona staţiunii de maşini şi tractoare Atkar, s-a întors seara tîrziu de pe teren. El a scos din cantă un carnet gros de note, şi sfoindu-1 mă întrebă : — Pe Dvoastră, ca jurnalist, vă ieresează desigur evenimente îi interesante decît bilanţul înmînţărilor ? Am răspuns că mă interesează it ce privește munca grupei' de .istrudori ai comitetului raional de partid. — Cel mai interesant eveniment în viața grupei noastre de instrudtori este consfătuirea pe care a condus-o instructorul Ivan Tihonov. Observînd dezamăgirea mea, secretarul comitetului raional zise : — Desigur, se fac foarte multe consfătuiri, poate chiar mai multe decît trebuie. Dar aceasta nu a fost o consfătuire obişnuită. Iată, ascultaţi... Formele pentru creşterea animalelor ale colhozului „Calea noii“ sînt vestite în toată regiunea Saratov prin marile cantităţi de lapte obţinut de la fiecare vară De pre vestitele mulgătoare r.lavdia Sínk Ina, Maria Krugova şi nr.’Te al'efe s-a scris în ziarele roi nale ■?' regionale, s-a vorbit la aderări'e frunteilor în creşterea vilelor, sau făeme rapoarte voluminoase secţiei de propagandă a direcţiei agricole regionale. Totuşi, experienţa mulgătoarelor fruntaşe se răspîndeşte slab. Cînd instructorul Ivan Tihonov a fost la ferma colhoziuui „Malenkov“, mulgătoarea Aleksandra Zerepukina i-a spus: — Dumneata l auzi mereu pe Stukalina şi Kruglova. Mai bine le-ai aduce la noi la fermă. Să povestească ele singure mulgătoarelor noastre cum să obţină mari cantităţi de lapte.. Tihonov se ghidi puţin, şi apoi răspunse: — Bine, dacă-i aşa, putem să le aducem... Secretarul comitetului raional de partid a aprobat intenţiile instructorului ,şi, peste o săptămînă, la ferma pentru creşterea vitelor din colhozul „Malenkov“ sosiră nu numai vestitele mulgătore din colhozul „Calea nouă“, ci şi majoritatea mulgătoarelor din alte colhozuri ale zonei de activitate a SMT-ului de la Atkar. La această consfătuire nu a fost nici prezidiu, nici preşedinte. Chiar în curtea fermei, Stukatina şi Kruglova au vorbit mulgătoarelor cum lucrează ele, cum îngrijesc vacile, cum fac gimnastica funcţională a ugerului la vacile care fată prima oară, cum întocmesc raţia de hrană. Convorbirea a durat cîteva ceasuri. Folosind această experienţă, comitetul raional de partid a organizat de asemenea consfătuiri şi nu zonele altor SMT-uri. Trecu pu un timp şi rezultatele începură să se simtă. Cantităţile de lapte obţinut sporeau zi de zi. Raionul Atkar, care rămînea în urmă pe vremuri în ce priveşte producţia de derivate din lapte, a devenit fruntaş pe regiune. Consfătuirea ţinută din iniţiativa instructorului comitetului raional a ajutat organizaţiilor de partid din colhozuri să organizeze de ALEXANDR CERNIŞEV mai bine propaganda largă a experienţei înaintate a fruntaşilor din colhozuri. Această propagandă a devenit mai concretă şi mai eficace. încheind povestirea sa,, secretarul comitetului raional spuse : — Acest fapt este cea mai bună dovadă că numai printr-o legătură strînsă cu poporul putem sezisa părţile slabe din munca noastră, găsi mlădiţele noului. Şi în timpul vechii organizări a aparatului de partid al comitetelor raionale săteşti noi vizitam deseori colhozurile, dar aceste vizite aveau un caracter episodic. Intradevăr , ce se poate afla în cîteva ore într-un colhoz, sau fermă? Omul n-are timp să-şi deschidă sufletul in faţa ta. După organizarea grupelor tonale de instructori, munca a început să meargă altfel. Iată, de pildă, aceluiaşi Ivan Tihonov i s-au atribuit trei colhozuri. In fiecare din ele stă cine zece zile pe lună. El îşi dă seama de întreaga viaţă a organizaţiei de partid a colhozului. Iar secretarul organizaţiei de partid nu trebuie să se adreseze pentru fiecare chestiune comitetului raional, cum se întîmpla înainte. Instructorul poate să dea la timp un sfat valoros. In orgnizaţia de partid a arterilui agricol „Stalin“ trebuia să se discute în adunarea de partid problema reparaţiei maşinilor de recoltat şi a inventarului. Aceasta s-a întîmplat in toiul însamînţărilor. S-a constatat că însămînţările mergeau slab , ar regalele de tractoare se opreau mereu din lucru, din cauza transportului neregulat al seminţelor şi combustibilului. Instructorul comitetului raional, Vasilii Lupin, i-a lămurit lui Melnikov, secretarul organizaţiei de partid a colhozului, că pregătirea maşinilor pentru seceriş este un lucru desigur important, dar că în prezent şi mai important este să se accelereze ritmul însămînţărilor şi că acest lucru trebuie discutat in primul rînd cu comuniştii. Secretarul organizaţiei de partid a fost de acord. Această chestiune a fost pusă în discuţia adunării de partid. Comuniştii reuşiră să înlăture lipsurile în organizarea însămînțărilor. A doua zi, împreună cu secretarul comitetului raional pentru zona SMT-ului, am vizitat colhozurile. Ploua și lucrul pe ogoare încetase. In drum spre colhozul „Stalin“ noi ne-am abătut pe la tabăra de cîmp a brigăzii de tractoare a lui Mihail Liubimov. Intr-un vagon strimt era adunată întreaga brigadă. In dreptul unui aparat de radio ședea instructorul comitetului raional, Ivan Tihonov. El ținea un număr recent al ziarului „Pravda“. — Nu v-am deranjat ? — întrebă Belokurov, secretarul comitetului raional, intrînd în vagon. — Nu, nu — răspunse Tihonov. — Noi discutăm proiectul noii legi a pensiilor de stat. Tovarăşii sînt foarte interesaţi să-l cunoască şi sînt foarte mulţumiţi de proiect. Spun că deşi pînă la bătrîneţe mai au încă mult, totuşi este plăcut cînd ştii că bătrîneţea îţi va fi bine asigurată... Pe Ungă munca organizatorică, instructorii duc şi o intensă cruncă de propagandă. Ei ţin conferinţe, rapoarte, lămuresc colhoznicilor hotărîrile partidului şi guvernului. — Multe întrebări sînt puse şi de preşedinţii de colhozuri şi de secretarii organizaţiilor de partid, şi de colhoznicii de rînd, şi de tractorişti — spuse Belokurov cînd ieşirăm din vagon. Şi la toate acestea, instructorii trebuie să răspundă în calitate de reprezentanţi ai comitetului raional. Şi pentru ca ei să se orienteze bine în problemele politice şi economice complexe, comitetul raional organizează cu ei seminarii Se ţin referate şi rapoarte pentru instructori asupra principalelor probleme ale politicii interne şi externe, asupra problemelor concrete ale economiei, asupra propagandei experienţei înaintate a celor mai buni oameni din SMT-uri şi colhozuri. In fiecare lună instructorii întocmesc un plan de muncă, plecînd de la condiţiile concrete. Numai pentru discutarea acestor planuri ne adunam noi la SMT-uri, iar restul timpului ne aflăm în colhozuri şi în brigăzile de tractoare. Contactul de zi cu zi al instructorilor comitetului raional cu secretarii organizaţiilor de partid cu membrii de partid, a ridicat considerabil nivelul întregii munci organizatorice şi politice a organizaţiilor de partid. Grupele zonale de instructori ai comitetelor raionale de partid futăresc legăturile cu membrii şi nemembrii de partid, ajută organizaţiilor de partid din SMT-uri şi colhozuri să mobilizeze masele pentru traducerea cu succes în viaţă a hotărârilor Congresului al XX-Iea al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice. IMbi activittatea organelor de pártádok srovsetlce Gripa de instructori a unui comitet raional amm r psg 3-1 Prin contribuţie în muncă să reparăm cît mai multe drumuri şi podui Analiza problemei reparării şi întreţinerii drumurilor şi podurilor, făcută în cadrul unei şedinţe de comitet executiv al sfatului popular regional, în urma chemării la întrecere lansată de comitetul executiv al sfatului popular regional Craiova a dus la constatarea că nu toate comitetele executive ale sfaturilor populare raionale şi comunale se preocupă în suficientă măsură ci realizarea acestei sarcini. Rricinile acestei situaţii le găsim în neantrenarea deputaţilor, comisiilor de femei, comitetelor de cetăţeni, etc. în munca de lămurire a ţărănimii muncitoare de a-şi da contribuţia în muncă la repararea podurilor şi drumurilor. Acolo unde comitetele executive ale sfaturilor populare raionale şi comunale s-au preocupat de organizarea acestei acţiuni, folosind toate formele organizatorice şi politice de masă, s-au obţinut rezultate satisfăcătoare. Trebuie remarcată preocuparea comitetului executiv al sfatului popular al raionului Negreşti care, de la început, şi-a întocmit un plan de muncă pe zile, cu sarcini concrete pentru membrii comitetului executiv, realizînd pînă în prezent 46 la sută din planul de contribuţie în muncă la braţe şi 30 la sută la utilaje. Ca urmare, raionul deţine steagul de fruntaş pe regiune. Dealtfel şi comitetele executive ale sfaturilor populare din Vlădeni, Hîrlău şi Paşcani, intensificînd întrecerea patriotică între comune şi circumscripţii electorale, mobilizînd ţărănimea muncitoare de a depune contribuţia în muncă cu braţele şi atelajele, au putut obţine rezultate pozitive. Dacă situaţia în aceste raioane se prezintă astfel, mai sînt însă unele comitete executive care ignorează sarcina de reparare şi întreţinere a podurilor şi drumurilor, lăsînd ca aceasta să meargă de la sine. Comitetul executiv al sfatului popular Bîrlad, a lăsat această problemă numai pe seama secţiunii de drumuri a sfatului popular raional, care la rîndul ei nu a controlat în suficientă măsură sfaturile comunale. Rezultatul ? Pe raion s-a realizat pînă în prezent numai 5,6 la sută din planul de contribuţie în muncă cu braţele şi 6,5 la sută cu atelajele. Lipsă de preocupare se mai manifestă şi în raioanele laşi, Huşi, Tg. Frumos şi Murgeni, care au realizat doar între 11 —19 la sută din planul anual la contribuţie in muncă. Avînd în vedere importanţa acestei acţiuni, comitetele executive ale sfaturilor populare raionale şi comunale trebuie să ia deîndată măsuri în vederea accelerării acţiunii de întreţinere a drumurilor şi podurilor cît şi a reparării lor, antrenînd comitetele de cetăţeni, comisiile de femei, deputaţii, la munca pentru crearea unor condiţii optime de circulaţie, avînd în vedere că se apropie şi perioada recoltării, cînd drumurile sînt folosite din plin pentru transportul cerealelor. L. BLUTHAL Cursurile de perfecţionare pentru cadrele didactice încep în ziua de 2 iulie, ora 7.30 dimineaţa. învăţătorii îşi vor desfăşura activitatea în localul Institutului Politehnic din strada Horia nr. 5, direct Institutul de Istorie şi Filologie de pe Ungă Academia Republicii Populare Române, Filiala Iaşi, face cunoscut că, azi 1 iulie a.c. tov. Alexandru Andronic, cercetător al acestui Institut — secţia istorie, va vorbi despre „Discuţiile recente în Cursurile de perfecţionare pentru cadrele didactice romii şi profesorii de matematică, geografie, fizică, chimie şi naturale, în localul Institutului Politehnic din strada 23 August, iar profesorii de romînă, rusă, ucraineană şi istorie, în localul Universităţii. URSS asupra producţiei de mărfuri”. Comunicarea va avea loc la orele 10 îin sala ■ IL—7 a Facultăţii de Istorie-Filologie de la Universitatea „Al. I. Cuza”. —~ Comunicare TURNEE Teatrul de stat din Oraşul Stalin va prezenta în zilele de 23 şi 24 iulie a.c. în sala Teatrului Evreesc de Stat din oraşul nostru piesa originală „Nota zero la purtare“ de Virgil Stoenescu şi Octavian Sava. Regia artistică — Ion Simionescu. * Ansamblul de estradă din București care se afla în turneu oficial, va prezenta în ziua de 4 şi 5 iulie a.c. în sala TES, comedia muzicală în 6 tablouri „Cu dragostea nu-i de glumit" de Dîhovicinîi şi M. Slobotscoi. Spectacolul I începe la orele 17, iar spectacolul II la orele 20.30. ★ Teatrul de Stat din Ploeşti prezintă în ziua de 7 iulie a.c. orele 20.30 la grădina „Pomul verde” din oraşul nostru, comedia „O piesă cu dragoste" de M. Ştefănescu, laureat al Premiului de Stat. Muzica Ely Roman. CONCURS Secţiunea culturală a sfatului popular regional Iaşi anunţă un concurs pentru ocuparea de posturi în cadrul bibliotecilor din regiune. CONDIŢIILE DE PARTICIPARE: Pentru posturile de conducere la bibliotecile raionale (bibliotecari şefi) : facultatea absolvită şi examen de stat. Pentru celelalte posturi de bibliotecari : şcoala medie absolvită şi examen de maturitate. Cererile se primesc la Biblioteca centrală regională din Iaşi (Palatul Culturii) str. Mareşal Malinovschi nr. 1. Cererile se pot trimite şi prin poştă. Concursul este fixat pentru zilele de 5—6—7 iulie a.c. Concurenții vor menţiona în cerere adresa exactă. Informaţii • Biblioteca Centrală regională Iaşi angajează un legător de cărţi calificat. Cererile se primesc la sediul bibliotecii : Palatul Culturii str. M. Malinovschi nr. 1. • Incubatorul gospodăriei agricole stat Bucium din str. Gh. Asachi 18 Iaşi vinde cetăţenilor pui găină. Costul unei pui este de 2 lei. Cetăţenii se pot prezenta pen a cumpăra pui, sîmbătă 7 iulie ! Spectacole excepţionale Circul de Stat din Bucureşti prezintă în fiecare zi la orele 16 şi 20,30 spectacole excepţionale cu dresuri de animale exotice, de circul „Busch” din Republica Cenerală Germană. duminică 1 iulie 1956 SPICUIRI DIN PROGRAMUL 1 6,30 Calendarul zilei şi Radiojurnal; 7,15 Articolul de fond din ziarul „Scînteia”; 7,30 Muzică uşoara romînească; 8,00 Emisiunea pentru militari; 8,30 Emisiunea „Teatru la microfon pentru copii” — Scenariul „Praştia năzdrăvană“ după romanul cu acelaşi nume de Gica Iuteş; 9,30 Cîntece de compozitori chinezi; 9,45 Emisiunea „De toate pentru toţi”; 10,45 Vals în fa diez minor de Ceiakovski; 10,50 Solişti şi orchestre de muzică populară romînească; 11,20 Muzică uşoară de compozitori romîni; 11,50 Cîntă muzică din opere Magda Ianculescu, O. Enigărescu, Valentin Teodorian şi Nicolae Herlea; 12,15 Mozaic muzical ; 13.00 Radiojurnal; 13,10 Jocuri populare romîneşti; 13,15 Vorbeşte Moscova! ; 14.00 Cîntă orchestra de muzică populară Radio. Solişti: Damian Luca la nai şi Alexandru Grozuţă — voce; 14,35 Concert de estradă la cerere; 15,35 Concertul în la minor pentru violoncel ?[ orchestră de Schumann ; 16.00 Cîntă orchestra de estradă Radio; 16.30 Jurnalul satelor; 17,15 Melodii populare romîneşti; 17,15 Melodii 19.30 Teatru la microfon; „Cidul” — tragedie de Corneille — adaptare radiofonică; 21,18 Muzică populară chineză; 21,30 Concert de estradă; 22,15 — 23.00 Radiojurnal- 23.10 — 23.55 Muzică de dans. SPICUIRI DIN PROGRAMUL II 7.00 — 7,50 Radiojurnal; 8,40 Muzică ușoară ; 10.00 Note politice; 13.00 Concert de prînz ; 14.00 Revista preseişi Radiojurnal; 14.30 Radio magazin; 15.30 Buldin de Ştiri; 16.00 Pagini de mare popular date din muzica clasică : „Preludiile” de Liszt, Introducere şi Rondo Capricioso pentru vioară de Saint Saens; 17.00 Din muzica poporului chinez; 18.30 Album cultural; 22.00 Radio jurnal și buletin sportiv ; 22.15 HT internen: Paul Robeson.