Flacăra Iaşului, iulie 1956 (Anul 12, nr. 3064-3089)

1956-07-01 / nr. 3064

tsz 3064 FLACĂRA IAȘULUI C­al­end­arul munci de la 1-3 Lucrări în cîmp La cîmp se depune o activitate febrilă. Plantele prășitoare mai au nevoie de îngrijiri speciale care dacă nu sînt făcute la timp pot aduce mari pier­deri de recoltă. Astfel, trebuie continuată cu mare grijă praşila la porumb, sfeclă, floarea-soarelui, cartofi. In afară de cartofi şi sfeclă, celelalte cul­turi prăşitoare n-au nevoie de m­uşuroire. Celor care folosesc rărită la prăşit trebuie să li se ex­plice că această lucrare nu este indicată deoarece prin râriţat se răscoleşte pămîntul la mare aici în­­.'ime ceea ce face să se piardă o mare cantitate de apă din păm­înt, să se ratăme o serie de rădăcini ale plantelor care cresc aproape de suprafaţă. Numărul praşililor are o mare importanţă, o praşilă în plus aducînd un spor de recoltă de 200—300 kg. porumb la hectar. Pentru regiunea noastră la porumb cel mai bine este să se facă trei praşile. Se face copilitul la porumb, spre a obţine tulpini principale viguroase. Copilii îndepărtaţi se vor strînge şi transporta acasă, ei fiind un bun nutreţ arde pentru vitele cornute. Se face controlul culturilor de floarea-soarelui, tipindu-se, după ce a dat pălăria principală, toţi lăstarii care au crescut de­­ baza frunzelor. Ac­estă lucrare este necesară deoarece trebuie întărită şi îzvoltată pălăria din vîrf ca să dea seminţe multe şi pline. In această perioadă începe şi epoca seceratului, dezmiriştitului şi treiera­­tui la păioase. Gradul de coacere variză de la sat la sat şi chiar în aceeaşi tarla se ăsesc supra­­ţe mari de pufoase care sunt coapte, iar altele au încă bobul­­ lapte. Este bine ca recoltarea să înceapă cu acele porţiuni care sunt mai vansate în coacere, ftre a nu avea prrderi prin scuturare, mai ales cînd fcrarea se face cu mașinile. In orice caz, secerişul trebuie făcut atunci cînd uliul est­e în pirgă. Timpul precis de recoltare se stabilește în fiecare lan în arie, cu aju­torul organelor agricole. Campania de vară trebuie să găsească toate satele regiunii bine pregă­­tte. Secerătorii simple, secrătorile-legători şi combinele trebuie încercate­­înainte, pentru a se ve­rifica dacă funcţionează normal sau defectuos. In ul­timul caz, se vor lua măsuri urgente de remediere a defecţiunilor. Pe măsură ce se face secerişul, snopii se vor transporta la arii pentru a fi clădiţi în şire sau stoguri bine vîrfuite, cu acoperişuri ţuguiate care să nu permită pătrunderea apei în interior. Se face dezmiriştitul ogoarelor eliberate. Prin dezmiriştit distrugem bu­ruienile şi seminţele lor, afinăm pămîntul şi îl pregătim pentru a reţine o mai mare cantitate de apă din ploi. Este indicat ca pe locurile dezmiriştite să se însâmînţeze plante furajere în special porumb pentru siloz. In felul acesta, producătorii agricoli vor scoate două recolte de pe acelaşi teren. După ce ariile au fost amenajate şi organizate este­ necesar să se în­ceapă imediat treierişul, ca să nu intrăm cu griul netreierat în perioada ploilor de toamnă. Pentru ca munca la arie să meargă intr-un circuit con­tinuu, ţăranii muncitori trebuie să se organizeze în cete şi echipe de în­tr-ajutorare. .......................... , Imediat după reportare, mazărea­ trebuie treierată de urgentă, transpor­­tată la magazii si tratată­­cu sulfură de carbon contra gărgărit­i. Tratarea se fac­­ în nn-­rn s­erial amenajata după sfatul specialiștilor agricoli. In vie in vie se continuă cu săpatul, ciupitul, lega­tina ramurilor cu rod şi copilitul. Pentru preîntîm­­pinarea atacului de mană se face stropitul cu zea­mă bordeleză, căutîndu-se a se pulveriza soluţia mai ales pe dosul frunzelor şi pe ciorchini. Solu­ţia de zeamă bordeleză va cuprinde: 750 gr. pia­­tră vînătă (sulfat de cupru), 375 gr. var bulgări şi 150 gr. piatră acră (alaun) la 100 litri apă. Se revizuiesc butucii şi cei care au dat rădă­cină din altoi se copocesc din nou. O lucrare ce tre­buie făcută spre sfîrşitul lunii iulie este cîrnitul viei, rea vîrfurilor lăstarilor la înălţime de 1,80—2 metri, tere a butucului. Lucrarea se face atunci cînd baza coacă, ei căpătînd culoarea obişnuită a coardelor. In cramă se continuă cu umplerea golurilor din vase şi cu pitrocitul vi­nurilor. Temperatura în­ pivniţă să nu fie mai mare de 15 «rr r'tH 'ste nevoie de o put mică aerisire. In livadă Pomicultorii continuă recoltare­a cireşelor şi vi­şinelor, iar mai apoi a caiselor, prunelor văratice, merelor şi perelor timpurii. Este bine ca recoltarea să se facă atunci cînd fructele n-au ajuns la ma­turitatea lor completă. Fructele de toamnă şi de iarnă se răresc pe pomi. Pomii plantaţi în primăvară se udă puter­nic. Fructele viermănoase, pătate şi cu început de putrezire, se vor strînge şi distruge prin ardere, căci ele sînt purtătoare de microbi. Se vor culege de asemenea cuiburile de omizi strînse pe pomi sub formă de mături. Că­tre sfîrşitul lui iulie şi începutul lui august se începe operaţia altoirilor, în ochiu dormind, metodă foarte economică care dă prinderi satisfăcătoare. Pomii buni de rod se înseamnă din timp. De la ei se vor lua la timpul po­trivit ramuri cu altoaie. Pentru legatul ochilor pomicultorii se vor aprovi­ziona k­un ti­mp cu tei topit. In grădina de legume Legumicultorii continuă cu îngrijirea culturilor jar plantează la cîmp răsadurile de varză şi cono­pidă de toamnă. Se seamănă de acum mazărea, fa­solea şi castraveţii necesari conservelor. Se continuă recoltarea legumelor timpurii şi a cartofilor văratici. Roşiile se copilesc şi se cîr­­nesc la timpul potrivit pentru a se grăbi coacerea fructului. Udatul în grădină se face regulat, dimi­neaţa şi seara Lucrări zootehnice prescătorii de animale iau măsuri încă de pe acum să asigure nutr­­ul nece­sar animalelor pe timpul iernii. De aceea, trebuie să se urmărească îndeaproape cosirea la timpul înfloritului a lucer­­nei, trifoiului, borceagului şi p­­ineţelor naturale. Masa verde cosită trebuie usclată cu atenţie ca să nu-şi piardă frunzele. Stogurile vor fi clădite cu vîrful ascuţit, punîndu-se un s­trat de paie de 0,50 metri grosime, pentru ca apa să nu pătrundă în interiorul lor și să strice furajul. Cel mai bine este ca furajul cosit să fie conservat în amestec cu paie, un strat de lucerna sau trifoi, după care urmează un strat de paie. In felul acesta furajul va fi ferit de mucegăire masivă. Tot în perioada aceasta se fac pregătirile nece­sare în vederea însilozarii porumbului de furaj. Se fac igropile si ?“ ame­najează silozurile de anul trecut. Crescătorii de animale seamănă în terenurile dezmiriștite porumb fura­jer. Dacă se seamănă des, trebuie pentru un hectar 150 kg. boabe, iar pen­tru cultura rară ne trebuie 30 kg. boabe la hectar. In ultimul caz, porumbul furajer se va cultiva la fel ca şi cel pentru sămînţă şi deşi în toamnă nu ajunge să se coacă, el va fi tocat şi pus la groapa de nutreţ murat cînd boabele vor fi în lapte. In fiecare gospodărie se urmăreşte realizarea planului de montă la vaci, scroafe şi iepe, asigurîndu-se executarea acţiunii prin staţiunile de montă na­turală şi in cele de însămînţare artificială. Se face tratamentul animalelor care au coşuri pe piele (hipodermoză), apelînd pentru aceasta la dispensa­rele veterinare din comune. In prisacă, stuparii scot mierea din fagurii plini cu ajutorul centrifugei, aşezînd fagurii goi pentru umplerea lor din nou. La stupii slabi se micşo­rează urdinişurile şi se întăresc cu rame cu puiet căpăcit de la stupii pu­ternici. Crescătorii de viermi de mătase adună cu grijă gogoşiie, le clasează şi recurg la distrugerea viermilor pentru a nu învia şi sparge gogoşiie. Se continua pasunatul vitelor, dindu-li-se suplimentar, raţii de masă verde cosită. ,_____________________________________ care constă din tăie­­după puterea de cres­­lăstarilor începe să se CKTSSiiilBBIllIEaiilíBüli^ilüSailllKliiiaiilllGillilBiliilBilliSIÜIIWIliBlllijnilllHliiiSIl La al doilea prăşit BIRLAD (de la corespondentul nostru raional) Colectiviştii din satul Sterian Dum­bravă, comuna Dragalina raionul Bîrlad au terminat d­e mult prăşitul celor 45 hectare însăminţate cu po­rumb, 2 ha. cu floarea soarelui, 2 ha. şi jumătate cu sfeclă de zahăr şi alte 9 ha. cu culturi prăşitoare De cîteva zile ei au început praşila a II-a. Pînă în prezent ei au prăşit 24 ha. cu porumb, 2 ha. cu sfeclă de zahăr şi întreaga suprafaţă cu cartofi. Şi membrii întovărăşirii agricole din satul Ciocani au început praşila a II-a. Intovărăşiţii V. Prisacaru, Va­­sile Grigorescu, Emil Eftimie şi alţii au constituit un bun exemplu pentru ţăranii muncitori cu gospodărie indi­viduală. In numai cîteva zile întovărăşiţii au prăşit 20 hectare cu porumb, 8 hec­tare cu floarea soarelui şi 10 ha. cu sfeclă de zahăr. Acelaşi lucru îl putem spune des­pre membrii colectivei „Vasile Roai­­ta“ din comuna Bogdăniţa. Paralel cu muncile de întreţinere, ei se îngri­jesc şi de recoltarea plantelor fura­jere. Pînă acum colectiviştii au cosit 12 hectare cu lucernă. Pot fi daţi exemplu în munca de recoltare a plantelor furajere colectiviştii Toader Partenie, Mirea Botescu, V Agache Zilele trecute, am făcut un popas şi la SMT Vaslui. Prin staţiune, totul părea obişnuit. Personalul lucra in linişte, lent. Unul umbla după un ciocan, altul după o cheie. Vreo cîţiva, într-un colţ se ţineau de poveşti. Pesem­ne gîndeau că sînt în lunile de iarnă. O parte din vreme am fo­losit-o discutînd unele probleme cu mecanicul şef, altele cu meca­nicul controlor, cu mec­hizator­ii, cu tractoriştii. Ne-au ghicit intenţia... — Reparaţiile? Cam prost... Din pămînt, din iarbă verde,— nu ştim de unde — l-au adus şi pe tovarăşul Alexandru Hoffman, directorul staţiunii­­ .. .Mă bucur că aţi venit şi pe la noi. Nespus de mult mă bucur. Aveţi ce scrie... Pagini în­tregi de ziar. Cu reparaţiile stăm de minune. Cred că sintem­ pri­mii pe regiune. Şi dacă nu pri­mii sîntem al doilea. Şi dacă nu al doilea­, al treilea. Oricum, tot îi bine. Dorind să cunoaştem stadiul reparaţiilor la tractoare, seceră­­tori-legători­, la batoze şi la mo­toare — cupluri, ne-am permis să întrebăm cîteva lucruri pe tov. director Hoffman. Despre viteza zilnică a repara­ţiilor, despre necesarul de piese, despre batozele reparate, partici­parea la lucru a muncitorilor, completarea garniturilor de treier cu batozuri... de toate, habar nu avea tovarăşul Hoffman. Cu greu, dar l-am găsit şi pe tov. Tani­se Mihalache, mecanic şef. Aceleaşi întrebări, aceleaşi răspunsuri: — Să întreb pe tovarăşul di­rector... ştie tovarăşul director... (Intre timp însă tov. Hof­fman dispăruse). Totuşi am aflat adevărul. Din cele 49 de tractoare au fost reparate numai 23, iar din 49 batoze, reparate — dînşii spun câ-s cers — nu au recepţie. Mai sunt de re­parat şi 4 secerători-Iegători. In ateliere, mormane de piese i­mprăştiate, motoare demont­a­te unele peste altele, aglomerație de mecanizatori la cele doua bancuri improvizate, șasiuri golite, ames­tec, harababură. La cîteva batoze li se demonta valul, la altele elevatoarele cu cupe, la altele caii. Pe mecani­zatori­ îi puteai număra pe dege­tele de la ambele mîini. Partici­parea la lucru e mică. — Nu vin la lucru, noi sîntem vinovaţi ? — se vaită directorul şi mecanicul şef. — Nu avem piese, noi sîntem vinovaţi­? — Plouă mereu, tot noi sîntem vinovaţi ? — Nu terminăm reparaţiile nici pînă la 15 iulie. Tot noi...? Cine-i vinovatul ? Lucrul este ştiut. De toate ne­regulile din staţiune, de întîrzie­­rea reparaţiilor, se face vinovată conducerea st­aiunii împreună cu biroul organizaţiei de bază. In SMT Vaslui erau condiţii suficiente de executare a repara­ţiilor pe ansamble. Aici însă s-a mers pe linia executării repara­ţiilor şi a verificărilor periodice, pe brigăzi. Dar şi acest lucru s-a făcut formal, în mod birocratic, deoarece brigăzile sunt descomple­tate, amestecate. Dacă exista spirit, gospodăresc şi orientare în executarea lucrări­lor de reparaţii la timp, se puteau recondiţiona piese, se putea lucra la lemnărie, la demontarea şi izo­larea pieselor uzate, cu multe săptămîni în urmă. Dar, în aştep­tarea pieselor de schimb de la Baza 6 Iaşi, conducerea SMS-ului din Vaslui a stat şi continuă să stea cu mîinile încrucişate. Cît de bine era dacă în momentul de faţă — cînd timpul este des­tul de întîrziat — se executa nu­mai înlocuirea pieselor şi monta­rea lor, centrarea valurilor şi a contravalurilor, verificarea eleva, numai 27. Chiar şi cele &4LJA, EM1NESCU“[ ' Cine-i vin® ti'atwi? foareîor cu cupe şi alte lucrări ! ! S-ar fi salvat o situaţie critică pentru SMT Vaslui, reparaţiile nu erau atît de mult întîrziate. Mai mult decît atît, conducerea staţiunii aşteaptă să i se pună to­tul la dispoziţie, aşteaptă ca pie­sele de schimb să vină singure, aşteaptă ca reparaţiile să mear­gă de la sine. Tovarăşii Hoffman şi Mihalache justifică rămînerea în urmă prin simple motive : „Nu a­­vem şuruburi pentru prins şinele pe val, anelzele culbutoni, carcase la cai în care se montează rul­menţii“. Justifică însă totul fără temei. Aici a lipsit şi lipseşte in­teresul comun în urgentarea repa­raţiilor, lipseşte atenţia deosebită aprovizionării din timp cu tot necesarul de materiale feroase şi lemnoase; au lipsit şi lipsesc metodele administrativ-politice de combatere a lipsurilor de la lucru, care au devenit interminabile. A lipsit şi lipseşte îndrumarea şi controlul comitetului raional de partid şi a secţiei agricole a sfa­tului popular raional Vaslui în ceea ce priveşte buna pregătire a campaniei agricole de recoltare, dezmiriştit şi treieriş. Trebuie ştiut că la întîrzierea pregătirii în întregime a acestei campanii deosebit de importantă, au contribuit în mare m­ăsură a­­tît serviciul SMT regional, cît și Baza 6 Iași. In prezent, aproape în întreg raionul Vaslui culturile de orz trec rapid în perioada de pîrgă— perioadă optimă pentru recoltat. Orice întîrziere la recoltare va pricinu­i pierderi însemnate de recoltă. Se cere deci ca în scurtul timp rămas pînă la începerea recoltatu­lui să se mobilizeze toate forţele, pentru a se rezolva problema re­paraţiilor, care are o excepţională însemnătate. Numai o pregătire minuţioasă va duce la terminarea recoltatului şi treierişului la ter­menii fixați de agrotehnică. S. PADURARU aismiüSiíiiiPiiWiiBiíiis In ziua cînd am sosit la SMT- u­l de la Atkar, nici secretarul co­mitetului raional, nici m­aLuchiii nu se aflau prin birouri. Era peri­oada febrilă a muncilor agricole de primăvară şi toţi, instructorii se aflau în colhozuri. Ivan Belokurov, secretarul co­mitetului raional ?.­ P.CUJS pentru zona staţiunii de maşini şi trac­toare Atkar, s-a întors seara tîr­­ziu de pe teren. El a scos din cantă un carnet gros de note, şi sfoindu-1 mă întrebă : — Pe Dvoastră, ca jurnalist, vă ieresează desigur evenimente îi interesante decît bilanţul în­­mînţărilor ? Am răspuns că mă interesează it ce privește munca grupei' de .istrudori ai comitetului raional de partid. — Cel mai interesant eveni­ment în viața grupei noastre de instrudtori este consfătuirea pe ca­re a condus-o instructorul Ivan Tihonov. Observînd dezamăgirea mea, secretarul comitetului raional zi­se : — Desigur, se fac foarte multe consfătuiri, poate chiar mai mul­te decît trebuie. Dar aceasta nu a fost o consfătuire obişnuită. Ia­tă, ascultaţi... Formele pentru creşterea ani­malelor ale colhozului „Calea noi­i“ sînt vestite în toată regiu­nea Saratov prin marile cantităţi de lapte obţinut de la fiecare va­ră De pre vestitele mulgătoare r.lavdia Sínk I­na, Maria Krugo­va şi nr.’Te al'efe s-a scris în zi­arele roi nale ■?' regionale, s-a vorbit la ad­erări'e frunt­eilor în creşterea vilelor, s­au făeme ra­poarte voluminoase secţiei de pro­pagandă a direcţiei agricole regi­onale. Totuşi, experienţa mulgă­toarelor fruntaşe se răspîndeşte slab. Cînd instructorul Ivan Ti­honov a fost la ferma colhoziuui „Malenkov“, mulgătoarea Aleksan­­dra Zerepukina i-a spus: — Dumneata l auzi mereu pe Stukalina şi Kruglova. Mai bine le-ai aduce la noi la fermă. Să povestească ele singure mulgătoa­relor noastre cum să obţină mari cantităţi de lapte.. Tihonov se ghidi puţin, şi apoi răspunse: — Bine, dacă-i aşa, putem să le aducem... Secretarul comitetu­lui raional de partid a aprobat intenţiile instructorului ,şi, peste o săptămînă, la ferma pentru creşterea vitelor din colhozul „Ma­lenkov“ sosiră nu numai vestite­le mulgătore din colhozul „Ca­lea nouă“, ci şi majoritatea mul­gătoarelor din alte colhozuri ale zonei de activitate a SMT-ului de la Atkar. La această consfătuire nu a fost nici prezidiu, nici preşedin­te. Chiar în curtea fermei, Stu­­katina şi Kruglova au vorbit mul­gătoarelor cum lucrează ele, cum îngrijesc vacile, cum fac gimnas­tica funcţională a ugerului la va­cile care fată prima oară, cum în­tocmesc raţia de hrană. Convor­birea a durat cîteva ceasuri. Folosind această experienţă, co­­mitetul raional de partid a orga­nizat de asemenea consfătuiri şi nu zonele altor SMT-uri. Trecu pu un timp şi rezultatele începu­ră să se simtă. Cantităţile de lap­te obţinut sporeau zi de zi. Ra­ionul Atkar, care rămînea în ur­mă pe vremuri în ce priveşte producţia de derivate din lapte, a devenit fruntaş pe regiune. Consfătuirea ţinută din iniţia­tiva instructorului comitetului ra­ional a ajutat organizaţiilor de partid din colhozuri să organizeze de ALEXANDR CERNIŞEV mai bine propaganda largă a ex­perienţei înaintate a fruntaşilor din colhozuri. Această propagan­dă a devenit mai concretă şi mai eficace. încheind povestirea sa,, secreta­rul comitetului raional spuse : — Acest fapt este cea mai bu­nă dovadă că numai printr-o le­gătură strînsă cu poporul putem sezisa părţile slabe din munca noastră, găsi mlădiţele noului. Şi în timpul vechii organizări a a­­paratului de partid al comitetelor raionale săteşti noi vizitam dese­ori colhozurile, dar aceste vizite aveau un caracter episodic. Intr­­adevăr , ce se poate afla în cîte­va ore într-un colhoz, sau fermă? Omul n-are timp să-şi deschidă sufletul in faţa ta. După organizarea grupelor to­nale de instructori, munca a în­ceput să meargă altfel. Iată, de pildă, aceluiaşi Ivan Tihonov i s-au­­ atribuit trei colhozuri. In fie­care din ele stă cine zece zile pe lună. El îşi dă seama de în­treaga viaţă a organizaţi­ei de partid a colhozului. Iar secretarul organizaţiei de partid nu trebuie să se adreseze pentru fiecare chestiune comitetu­lui raional, cum se întîmpla îna­inte. Instructorul poate să dea la timp un sfat valoros. In org­nizaţia de partid a arte­­rilui agricol „Stalin“ trebuia să se discute în adunarea de partid problema reparaţiei maşinilor de recoltat şi a inventarului. Aceas­ta s-a întîmplat in toiul însamîn­­ţărilor. S-a constatat că însămîn­­ţările mergeau slab , ar regalele de tractoare se opreau mereu din lucru, din cauza transportului ne­regulat al seminţelor şi combus­tibilului. Instructorul comitetului raional, Vasilii Lupin, i-a lămurit lui Melnikov, secretarul organiza­ţiei de partid a colhozului, că pregătirea maşinilor pentru sece­riş este un lucru desigur im­portant, dar că în prezent şi mai important este să se accele­reze ritmul însămînţărilor şi că acest lucru trebuie discutat in pri­mul rînd cu comuniştii. Secretarul organizaţiei de partid a fost de acord. Această chestiune a fost pusă în discuţia adunării de par­tid. Comuniştii reuşiră să înlă­ture lipsurile în organizarea în­­sămînțărilor. A doua zi, împreună cu secre­tarul comitetului raional pentru zona SMT-ului, am vizitat colho­zurile. Ploua și lucrul pe ogoare încetase. In drum spre colhozul „Stalin“ noi ne-am abătut pe la tabăra de cîm­p a brigăzii de trac­toare a lui Mihail Liubimov. In­tr-un vagon strimt era adunată întreaga brigadă. In dreptul unui aparat de radio ședea instructo­rul comitetului raional, Ivan Ti­honov. El ținea un număr recent al ziarului „Pravda“. — Nu v-am deranjat ? — în­trebă Belokurov, secretarul comi­tetului raional, intrînd în vagon. — Nu, nu — răspunse Tihonov. — Noi discutăm proiectul noii legi a pensiilor de stat. Tovarăşii sînt foarte interesaţi să-l cunoas­că şi sînt foarte mulţumiţi de proiect. Spun că deşi pînă la bă­­trîneţe mai au încă mult, totuşi este plăcut cînd ştii că bătrîne­­ţea îţi va fi bine asigurată... Pe Ungă munca organizatori­că, instructorii duc şi o intensă cruncă de propagandă. Ei ţin con­ferinţe, rapoarte, lămuresc col­hoznicilor hotărîrile partidului şi guvernului. — Multe întrebări sînt puse şi de preşedinţii de colhozuri şi de secretarii organizaţiilor de par­tid, şi de colhoznicii de rînd, şi de tractorişti — spuse Belokurov cînd ieşirăm din vagon. Şi la toate acestea, instructorii trebuie să răspundă în calitate de repre­zentanţi ai comitetului raional. Şi pentru ca ei să se orienteze bine în problemele politice şi eco­nom­ice complexe, comitetul raio­nal organizează cu ei semin­arii Se ţin referate şi rapoarte pen­tru instructori asupra principa­lelor probleme ale politicii interne şi externe, asupra problemelor concrete ale economiei, asupra propagandei experienţei înaintate a celor mai buni oameni din SMT-uri şi colhozuri. In fiecare lună instructorii întocmesc un plan de muncă, plecînd de la con­diţiile concrete. Numai pentru discutarea acestor planuri ne a­­dunam noi la SMT-uri, iar restul timpului ne aflăm în colhozuri şi în brigăzile de tractoare. Con­tactul de zi cu zi al instructorilor comitetului raional cu secretarii organizaţiilor de partid cu mem­brii de partid, a ridicat considera­bil nivelul întregii munci organi­zato­rice şi politice a organizaţiilor de partid. Grupele zonale de instructori ai comitetelor raionale de partid fu­tăresc legăturile cu membrii şi nemembrii de partid, ajută orga­nizaţiilor de partid din SMT-uri şi colhozuri să mobilizeze masele pentru traducerea cu succes în viaţă a hotărârilor Congresului al XX-Iea al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice. IMbi a­ct­ivit­ta­tea organelor de pártád­ok srovsetlce Gripa de instructori a unui comitet raional amm r psg 3-1 Prin contribuţie în muncă să reparăm cît mai multe drumuri şi pod­ui Analiza problemei reparării şi în­treţinerii drumurilor şi podurilor, făcută în cadrul unei şedinţe de co­mitet executiv al sfatului popular regional, în urma chemării la între­cere lansată de comitetul executiv al sfatului popular regional Craiova a dus la constatarea că nu toate comitetele executive ale sfaturilor populare raionale şi comunale se preocupă în suficientă măsură ci re­alizarea acestei sarcini. R­ri­­cinile acestei situaţii le găsim în neantre­­narea deputaţilor, comisiilor de fe­mei, comitetelor de cetăţeni, etc. în munca de lămurire a ţărănimii mun­citoare de a-şi da contribuţia în muncă la repararea podurilor şi dru­murilor. Acolo unde comitetele exe­cutive ale sfaturilor populare raio­nale şi comunale s-au preocupat de organizarea acestei acţiuni, folosind toate formele organizatorice şi poli­tice de masă, s-au obţinut rezultate satisfăcătoare. Trebuie remarcată preocuparea co­mitetului executiv al sfatului popular al raionului Negreşti care, de la în­ceput, şi-a întocmit un plan de muncă pe zile, cu sarcini concrete pentru membrii comitetului executiv, realizînd pînă în prezent 46 la sută din planul de contribuţie în muncă la braţe şi 30 la sută la utilaje. Ca urmare, raionul deţine steagul de fruntaş pe regiune. Dealtfel şi comitetele executive ale sfaturilor populare din Vlădeni, Hîrlău şi Paşcani, intensificînd întrecerea pa­triotică între comune şi circumscrip­ţii electorale, mobilizînd ţărănimea muncitoare de a depune contribuţia în muncă cu braţele şi atelajele, au putut obţine rezultate pozitive. Dacă situaţia în aceste raioane se prezintă astfel, mai sînt însă unele comitete executive care ignorează sarcina de reparare şi întreţinere a podurilor şi drumurilor, lăsînd ca a­­ceasta să meargă de la sine. Comitetul executiv al sfatului popular Bîrlad, a lăsat această problemă numai pe sea­ma secţiunii de drumuri a sfatului popular raional, care la rîndul ei nu a controlat în suficientă măsură sfaturile comunale. Rezultatul ? Pe raion s-a realizat pînă în prezent numai 5,6 la sută din planul de contribuţie în muncă cu braţele şi 6,5 la sută cu atelajele. Lipsă de preocupare se mai ma­nifestă şi în raioanele laşi, Huşi, Tg. Frumos şi Murgeni, care au realizat doar între 11 —19 la sută din planul anual la contribuţie in muncă. Avînd în vedere importa­nţa a­­cestei­ acţiuni, comitetele executive ale sfaturilor populare raionale şi comunale trebuie să ia deîndată măsuri în vederea accelerării ac­ţiunii de întreţinere a drumurilor şi podurilor cît şi a reparării lor, antrenînd comitetele de cetăţeni, comisiile de femei, deputaţii, la mun­ca pentru crearea unor condiţii op­time de circulaţie, avînd în vedere că se apropie şi perioada recoltării, cînd drumurile sînt folosite din plin pentru transportul cerealelor. L. BLUTHAL Cursurile de perfecţionare pentru cadrele didactice încep în ziua de 2 iulie, ora 7.30 dimineaţa. învăţătorii îşi vor desfăşura acti­vitatea în localul Institutului Poli­tehnic din strada Horia nr. 5, direct Institutul de Istorie şi Filologie de pe Ungă Academia Republicii Popu­lare Române, Filiala Iaşi, face cu­noscut că, azi 1 iulie a.c. tov. Ale­xandru Andronic, cercetător al a­­cestui Institut — secţia istorie, va vorbi despre „Discuţiile recente în Cursurile de perfecţionare pentru cadrele didactice romii şi profesorii de matematică, geografie, fizică, chimie şi naturale, în localul Institutului Politehnic din strada 23 August, iar profesorii de romînă, rusă, ucraineană şi istorie, în localul Universităţii. URSS asupra producţiei de măr­furi”. Comunicarea va avea loc la orele 10 îin sala ■ IL—7 a Facultăţii de Isto­­rie-Filologie de la Universitatea „Al. I. Cuza”.­­ —~ Comunicare T­URNEE Teatrul de stat din Oraşul Sta­lin va prezenta în zilele de 23 şi 24 iulie a.c. în sala Teatrului E­­vreesc de Stat din oraşul nostru piesa originală „Nota zero la purtare“ de Virgil Stoenescu şi Octavian Sava. Regia artistică — Ion Simionescu. * Ansamblul de estradă din Bucu­rești care se afla în turneu oficial, va prezenta în ziua de 4 şi 5 iulie a.c. în sala TES, comedia muzicală în 6 tablouri „Cu dragostea nu-i de glumit" de Dîhovicinîi şi M. Slo­­botscoi. Spectacolul I începe la orele 17, iar spectacolul II la orele 20.30. ★ Teatrul de Stat din Ploeşti prezintă în ziua de 7 iulie a.c. orele 20.30 la grădina „Pomul verde” din oraşul nostru, comedia „O piesă cu dra­goste" de M. Ştefănescu, laureat al Premiului de Stat. Muzica Ely Ro­man. CONCURS Secţiunea culturală a sfatului popular regional Iaşi anunţă un concurs pentru ocuparea de posturi în cadrul bibliotecilor din regiune. CONDIŢIILE DE PARTICIPARE: Pentru posturile de conducere la bibliotecile raionale (bibliotecari şefi) : facultatea absolvită şi exa­men de stat. Pentru celelalte posturi de biblio­tecari : şcoala medie absolvită şi­ e­xamen de maturitate. Cererile se primesc la Biblioteca centrală regională din Iaşi (Palatul Culturii) str. Mareşal Malinovschi nr. 1. Cererile se pot trimite şi prin poştă. Concursul este fixat pentru zilele de 5—6—7 iulie a.c. Concurenții vor menţiona în cerere adresa exactă. Informaţii • Biblioteca Centrală regională Iaşi angajează un legător de cărţi cali­ficat. Cererile se primesc la sediul biblio­tecii : Palatul Culturii str. M. Mali­­novschi nr. 1. • Incubatorul gospodăriei agricole stat Bucium din str. Gh. Asachi 18 Iaşi vinde cetăţenilor pui găină. Costul unei pui este de 2 lei. Cetăţenii se pot prezenta pen a cumpăra pui, sîmbătă 7 iulie ! Spectacole excepţionale Circul de Stat din Bucureşti pre­zintă în fiecare zi la orele 16 şi 20,30 spectacole excepţionale cu dresuri de animale exotice, de circul „Busch” din Republica Cen­erală Germană. duminică 1 iulie 1956 SPICUIRI DIN PROGRAMUL 1 6,30 Calendarul zilei şi Radiojur­nal; 7,15 Articolul de fond din zia­rul „Scînteia”; 7,30 Muzică uşoara romînească; 8,00 Emisiunea pentru militari; 8,30 Emisiunea „Teatru la microfon pentru copii” — Scenariul „Praştia năzdrăvană“ după romanul cu acelaşi nume de Gica Iuteş; 9,30 Cîntece de compozitori chinezi; 9,45 Emisiunea „De toate pentru toţi”; 10,45 Vals în fa diez minor de Ceiakovski; 10,50 Solişti şi or­chestre de muzică populară romî­nească; 11,20 Muzică uşoară de compozitori romîni; 11,50 Cîntă mu­zică din opere Magda Ianculescu, O. Enigărescu, Valentin Teodorian şi Nicolae Herlea; 12,15 Mozaic mu­zical ; 13.00 Radiojurnal; 13,10 Jo­curi populare romîneşti; 13,15 Vor­beşte Moscova! ; 14.00 Cîntă or­­chestra de muzică populară Radio. Solişti: Damian Luca la nai şi Ale­xandru Grozuţă — voce; 14,35 Con­cert de estradă la cerere; 15,35 Con­certul în la minor pentru violoncel ?[ orchestră de Schumann ; 16.00 Cîntă orchestra de estradă Radio; 16.30 Jurnalul satelor; 17,15 Melodii populare romîneşti; 17,15 Melodii 19.30 Teatru la microfon; „Cidul” — tragedie de Corneille — adaptare radiofonică; 21,18 Muzică populară chineză; 21,30 Concert de estradă; 22,15 — 23.00 Radiojurnal- 23.10 — 23.55 Muzică de dans. SPICUIRI DIN PROGRAMUL II 7.00 — 7,50 Radiojurnal; 8,40 Mu­zică ușoară ; 10.00 Note politice; 13.00 Concert de prînz ; 14.00 Revista presei­­şi Radiojurnal; 14.30 Radio magazin; 15.30 Buldin de Ştiri; 16.00 Pagini de mare popular date din muzica clasică : „Preludiile” de Liszt, Introducere şi Rondo Capri­cioso pentru vioară de Saint Saens; 17.00 Din muzica poporului chinez; 18.30 Album cultural; 22.00 Radio jurnal și buletin sportiv ; 22.15 HT intern­en­: Paul Robeson.

Next