Flacăra Iaşului, octombrie 1956 (Anul 12, nr. 3142-3167)

1956-10-02 / nr. 3142

Nr. 3142 IK? FLAGARA IAȘULUI Calendarul muncilor agricole pe luna octombrie La c­î­m­p In perioada aceasta, la cîmp se depune o intensă activitate. Se dă zor cu recoltarea porumbului pen­tru boabe, florii soarelui, cartofilor şi sfeclei de zahăr Pentru eliberarea ur­gentă a terenului in ve­derea însămîntărilor de toamnă, porumbul şi floarea-soarelui trebuie recoltate cu tot cu tulpini, urmînd ca acasă, în gospodărie, să se facă deri' '.catul ştiuleţilor şi sortatul pălăriilor pe floarea-soarelui. Ştiuleţii de porumb pentru consum se de­pozitează în pătule şi poduri, iar cei mai frumoşi, aleşi pentru sămînţă, se păstrează cu grijă la locuri ferite de ger şi umezeală. Cocenii de porumb constituie un bun nutreţ pentru animalele cornute şi de aceea gospodarii trebuie să­­ păstreze în bune condiţii, aşezîndu-i bine în glugi spre a-i feri de ploi şi mucegăire- Tulpinile de floarea-soarelui pot folosi drept combustibil pe timp de iarnă. Recoltatul şi transportul sfeclei de zahăr la bazele de recepţie trebuie făcute cit mai urgent pentru a nu ne feride perioada ploilor şi a noroiului cu aceastăît treabă neterminată. Co­­letele de la sfecla de zahăr sînt consumate cu plăcere de animale, fie în stare proaspătă, fie insilozate la groapă în amestec cu alte furaje verzi. La cîmp, treaba cea mai importantă este însă Insămînțatul griului. Dacă pînă acum seceta nu ne-a permis să încheiem această lucrare, apoi acum, după ce au căzut ploi, toate forţele trebuie îndreptate spre însăminţări.­Cu pricepere şi silinţă, orice agricultor poate să încheie cu succes însărpinţarea ogorului său. Atenţia cea mare trebuie acordată efectuării arăturii care, mărunţită şi nivelată din grapă, trebuie să ofere un pat germinativ de calitate seminţelor în­gropate cu ajutorul maşinilor de semănat, în rînduri drepte, dese sau încrucişate. Este bine ca odată cu efectuarea arăturii pentru însămîn­­ţarea griului de toamnă să se încorporeze sub brazdă o cantitate de gunoi putred de grajd sau îngrăşământ chimic (superfosfat) care­ vor oferi culturii un bun prisos de materii hrănitoare. Amintim încă odată că însămînţarea trebuie făcută obligatoriu cu boabe selecţionate şi­­tra­tate contra măturei. O sămînţă netratată şi îngropată în pămînt poate aduce îmbolnăvirea culturii şi respectiv pierderea întregii recolte. Pe lingă grîu, se continuă la cîmp semănatul secarei şi a borceagului de toamnă. Campania însămînţărilor de toamnă trebuie să formeze pentru toţi cei ce lucrează pe tărîmul agricol o preocupare centrală căci de executar­ea ei la timp şi în bune condiţii depinde asigurarea pîinii poporului muncitor. Succesul acţiunii este chezăşuit de urgentarea lucrărilor căci sema­­nînd­­la timp, boabele încolţesc repede şi pina la sosirea iernii dau plante viguroase şi bine Înrădăcinate. Tot la cîmp se continuă efectuarea araturilor adinei de toamnă, în care urmează sa se în­sămânţeze la primăvară. Aceste arături nu tre­buie grăpate ci lăsate în brazdă crudă pentru ca gerul şi zăpada să le frăgezească din plin- Sa livada In livadă se continuă cu recoltarea prunelor, nu­cilor, merelor şi perelor, iar spre sfîrşitul interva­lului se face culesul gu­tuilor. Recoltarea fructe­lor se face cu deosebită atenţie, lucratorii a­vînd grijă să nu le lovească în timpul culesului, sor­tării şi transportului. Fructele viermănoase, pă­tate şi cu începuturi de putrezire, se elimină de la­ păstrare, ele urmînd a fi folosite la fa­bricarea rachiului, spirtului sau tocate, ca hrană la porci. Se continuă uscatul fructelor, producerea mar­­meladelor şi a ţuicii şi aşezarea fructelor proas­pete în fructarii. In perioada aceasta, pomicultorii iau măsuri pentru înlocuirea pomilor uscaţi sau bătrîni, cu alţii tineri, pentru organizarea de plantaţii noi pe terenuri bune de livadă, care să aibă scurgere şi o bună expunere către soare. Gropile unde urmează a se planta pomi se pre­pară din timp, respectîndu-se adîncimea de 70-80 cm. şi lărgimea de 1 metru, împărţindu-se pămîn­­tul în două părţi. La plantare, pămîntul vine schimbat, cel de la suprafaţă punîndu-se la fund. Alegerea speciilor de pomi se face în funcţie de regiune şi climă. La şes, de exemplu se dezvoltă bine cireşii, caişii, vişinii şi nucii, iar regiunea de deal prieşte mai bine merilor, prunilor, perilor, şi piersicilor. Epoca plantatului începe imediat după încetarea vegetaţiei şi căderea frunzelor. In livada pe rod, după recoltarea ultimelor fructe se începe curăţatul pomilor de uscături, săpatul la rădăcină cu cazmaua, după care se gu­­noiază cu gunoi bine descompus, înlăuntrul unui cerc care să corespundă cu marginile exterioare ale coroanei. Tot acum se pun la^pomi,inele de clei contra co­tarilor. fi sa v î e In vie, pulesul struguri­lor de masă și mai apoi al celor pentru vin continuă cu febrilitate. Pregătirile în cramă sunt încheiate, tot inventarul vinicol trebuie să fie pus la punct: vasele şi budane­­le opărite, dezinfectate şi păpurite ; zdrobitoarele şi dezbrobonitoarele reparate, pivniţele aerisite şi dezinfectate. Pentru a se da vinurilor buchetul şi tăria ne­cesară este bine a se face culesul şi vinificaţia în ordinea stabilită de specialişti. După cules, viile încep să se taie, şi anume se taie o parte din coardele de prisos, uşurîndu-se atît în­gropatul cit şi tăiatul de primăvară. Viţa de un an se taie la doi ochi; viţa de doi ani se taie lăsînd un cep cu două coarde din care una se va tăia, primăvara. Aracii se string şi se depozitează în glugi. In grădina de legume In grădina de legume se continuă recoltarea legu­melor tîrzii şi a cartofilor. Aceştia din urmă se cla­sează şi după ce se usucă bine, se pun la siloz, care se face parte în pămînt, par­te deasupra pămîntului, căptuşit cu paie sau chiar numai pămînt bătătorit în­­grosime de 70 cm. Se culeg pătlăgelele verzi pentru murături şi se scot vrejii cu roşii care se coc. De asemenea, se face recoltatul morcovilor, pătrunjelului şi păs­­tîrnacului, a conopidei de iarnă şi a verzei de Bruxelles Celelalte legume, ca varza de toamnă, varza roşie, ţelina şi praful se lasă pe mai tîrziu ca să se dezvolte. Se seamănă apoi mărar, pătrunjel, spanac şi ţelină pentru primăvară. Se iau măsuri pentru fabri­carea bulionului, a conservelor de legume şi a murăturilor. De asemenea, se face aprovizionarea de iarnă a gospodăriei cu legumele necesare ca : ceapă, cartofi, morcov, ţelină, etc. Lucrări zootermice Păşunea este acum foar­te slabă. Oile mai pot fi păşunate dar vitele mari nu se mai pot hrăni cu iarbă în bune condiţii, ele tre­buind să fie furajate acum la grajd. Se pot da spre consum coletele şi frunzele rămase de la sfeclă de zahăr­­ de nutreţ în amestec cu paie tocate, fin de lu­cernă sau trifoi, pleavă, etc. La cîmp se facă recoltarea bostănoaselor, sfec­lei de nutreţ, porumbului de furaj, napilor por­ceşti. Sfecla de nutreţ, curăţată şi bine uscată, s­pune la siloz în vederea păstrării ei peste iarn. Porumbul furajer se pune la groapa de mura bine tocat şi presat, ca să nu aibă aer printr straturi. Insilozarea rădăcinoaselor şi porumbuli furajer este bine să se execute după sfatul tehni­cienilor agronomi sau zootehnişti pentru a se e­vita de la început orice greşeală în tehnica lu­crării. In vederea iernării animalelor, instalaţiile de a­dăpostire trebuie să fie bine puse la punct. Graj­durile să fie curate şi dezinfectate, podite cu du­lapi groşi de scîndură, să aibă ferestrele, geamu­rile şi uşile reparate. Animalele slab productive se clasează , ele s­pun la îngrăşat, după care se valorifică. In vederea furajării pentru iarnă, gospodari bun îşi calculează încă de pe acum proviziile : fin, coceni, paie şi concentrate (boabe de porumb orz şi ovăz) luîrtd măsuri de procurare atunci cin constată că acestea nu-i sînt suficiente spre a-i a­sigura hrana animalelor pe care vrea să le ier­neze. Stupii se pun la iernat pe locul unde se găses acoperindu-i cu seînduri sau cu coceni şi lăsîn urdinişul liber, însă cu băgare de seamă ca să n mtre şoareci. Astfel pregătiţi, nu se mai umbl la ei. De la băile G©v era Au trecut anii de muncă şi iată­­mă acum pensionară. Am predat în învăţâmîntul din mediul rural mai­­ tot timpul muncii mele de învăţă­toare. In şcolile rău întreţinute şi lipsite de căldură pe timpul iernii, sub regimul burghezo-moşieresc, mi­­am zdruncinat sănătatea. Nu mică mi-a fost bucuria cînd Secţiunea prevederi sociale a raionu­lui Iaşi, cunoscînd starea sănătăţii mele, mi-a propus să merg la o staţiune balneară pentru tratament. Aşa se face că astăzi mă aflu la staţiunea Govora unde mi se oferă cazare, masă şi băi în mod gratuit.­­ Ţin să mulţumesc partidului şi gu­vernului nostru care acordă o grijă deosebită apărării sănătăţii oameni­lor muncii. OLGA POPOVICI pensionară Libretul cu E. c. Casa de Economii şi consem­­naţiuni Dir. Reg. GEG Iaşi aduce la cunoştinţă tuturor deţinătorilor de librete CEC cu câştiguri,­ că la tragerea din data­ de 30 sept. 1956, au ieşit cîştigătoare libre­tele ale căror numere au următoa­rele terminaţii: Depunătorii ai căror librete de economii au terminaţiile de mai sus sunt rugaţi a trece pe la uni­tatea emitentă, spre a li se înscrie câştigurile în librete. terminaţia Nr. 418 Nr. 396 Nr. 147 Nr. 251 Nr. 522 Nr. 643 Nr. 738 Nr. 822 Nr. 948 Nr. 034 cîştigă faţă de valoarea soldului mediu trimestrial 250% 200% 100% 100% 100% 100% 100% 100% 100% 100% Şi-au urct f ogoarele NEGREŞTI. (De la coresponden-­­ tul nostru raional). In comuna Valea Ursului, din ra­ionul Negreşti a avut loc zilele aces­tea inaugurarea a 2 întovărăşiri a­­gricole. Ţăranii muncitori cu gos­podării individuale s-au convins de avantajele ce le oferă munca în co­mun, deoarece membrii celor 3 în­tovărăşiri agricole din comună au obţinut cu 400 kg grîu la ha. mai mult. Astfel, în satul Giurgeni, 23 de familii de ţărani muncitori au pus bazele unei întovărăşiri agricole. Prim­­­mii s-au înscris ţăranii muncitori : Ion Popa, Vasile Mardare, Ion Po­ pescu, Maria Ghenade şi alţii. Şi în satul Muncelul, din aceeaşi comună, 25 familii de ţărani munci­tori au constituit o întovărăşire agri­colă cu o suprafaţă de 23 ha. Printre primii care au depus ce­reri de înscriere au fost ţăranii mun­citori Toader Samson, Vas­ache Fer­dinand şi alţii.­ ­O— Spectacol muzical de estradă In curînd, oraşul nostru va găz­dui Echipa artistică a Armatei­ Bucu­­­­reşti care va prezenta pe scena Tea­trului Evreesc de Stat spectacolul muzical de estradă „Un cîntec nou“ de Hari Negrin, Fred Firea, Val. Cîmpeanu, laureat al Premiului de Stat şi Eugen Popescu. Muzica acestui spectacol aparţine cunoscuţilor compozitori Aurel Giro­­veanu şi Florentin Delmar. R­O - In cadrul categoriei B, de fotbal Scor­nul, joc­­ul IŞtiinta Iaşi — Progresul Focşani 0—0) Teren 23 August — bun Timp — foarte frumos Spectatori: — 4.­100 ŞTIINŢA IAŞI: Ghibănescu, U­­dor, Dascălu, Hess, Duţescu, Ro­ciu, Cernea, Bărbosu, Belzo, Szi­­gheti, Căruntu. PROGRESUL FOCŞANI: Miu, Rofenstein, Totea, Stoenescu, Mi­­trea, Pană, Caramalău, Frigescu, Cioboară, Ciungu, Niculescu. A arbitrat foarte slab — 1. Şerbănescu — Bacău Raport de cornere 4—1 pentru Progresul. Intîlnirea de fotbal disputată duminică după-amiază pe stadi­onul „23 August“ între Ştiinţa Iaşi şi Progresul Focşani nu s-a ridicat nici măcar la nivelul u­­nei partide mediocre din cadrul campionatului regional. Pe bună dreptate spectatorii — al căror număr este în scădere de la joc la joc — au dezaprobat compor­tarea slabă a jucătorilor celor două echipe. In special este inexplicabil fe­lul în care s-au prezentat coe­chipierii Progresului, mai ales că în ultima vreme această forma­ţie a fost citată printre echipele de categorie B, care practică un fotbal de calitate mulţumitoare. In locul celor înscrise pe cartea ei de vizită, Progresul Focşani s-a prezentat la un nivel sub orice critică. In plus, mai ales în cea de a doua repriză, jucătorii de La Progresul au practicat un joc extrem de dur, presărat cu nenu­mărate manifestări nesportive, pe care arbitrul — fantomă I. Şerbănescu — Bacău nu le-a sancţionat decit, în foarte mică măsură. Este bine că studenţii ieşeni n-au răspuns oaspeţilor cu aceeaşi monedă şi au desfăşurat un joc în limitele sportivităţii. In schimb, nu ne poate mul­ţumi nici pe departe comporta­rea Ştiinţei în ceea ce priveşte calitatea jocului prestat. Este drept că echipa studenţilor ieșeni trece printr-o perioadă critică, fiind lipsită de antrenor şi avînd indisponibili o serie de jucători de bază din cadrul liniei de atac. Cu toate acestea, părerea noas­tră este că şi formaţia existentă putea face mai mult dacă juca mai relaxat, cu mai mult calm şi mai multă voinţă. Singurul compartiment care „a mers“ a fost apărarea din cadrul căreia s-a evidenţiat îndeosebi jucăto­rul Udor. In rest, jocul terminat cu un scor alb şi lipsit de istoric nu merită alte comentarii. S. F. ­ag. S-a Ir scop campionatele universitare De la 1 octombrie a.c. sporti­vii din Institutele de învăţămînt superior sunt antrenaţi într-o competiţie sportivă . Campiona­tele universitare pe anul şcolar 1956-1957. Organizate de Asocia­ţia sportivă „Ştiinţa“, aceste cam­pionate au ca scop principal în­tărirea organizatorică a colecti­velor studenţeşti şi antrenarea maselor de studenţi la practica­rea sistematică şi cu regularitate a diferitelor discipline sportive-Campionatele universitare se vor desfăşura la următoarele dis­cipline sportive : atletism, gim­nastică, nataţie, tir, volei, bas­chet, oină şi fotbal. Prima etepă a întrecerilor — organizată de către colectivele sportive din Institutele de în­văr­ţămînt superior — se va desfă­şura pînă la sfîrşitul acestui an. Etapele intercolective, zonă şi finală vor avea loc la începutul anului viitor. In vederea reuşitei acestor în­treceri, organizaţiile UTM şi co­lectivele sportive trebuie să ia din timp măsurile necesare pen­tru disputarea întrecerii pe în­treaga durată de desfăşurare a competiţiei. FR. BACITI corespondent Categoria C. de fotbal Turneul final al Mare parte dintre cei peste 1500 spectatori veniţi să vizione­ze acest meci aveau ferma con­vingere că vor asista la un joc de bună calitate, studenţii fot­balişti din Galaţi fiind cunos­ Campionatului R. P. R. de calificare la baschet Duminică s-au desfăşurat ultimele întîlniri din cadrul turneu im final al campionatului R.P.R. de calificare la baschet-mascu­­L. Situaţia primelor două locuri fiind clarificată, echipele au jucat fara convingere, realizînd jocuri de un nivel tehnic scăzut. Energia Bucureşti-Energia Ploeşti — 89-52 (48-12) Derbiul echipelor Energia a prilejuit o dispută anostă în care bucurestenii au fost net superiori. Intr-o dispoziţie de joc deosebita, Novacek — „mina nr- 1“ a echipei din Bucureşti a r­ealizat scorul de cormeter al turneului: 42 puncte. In urma a­­cestui joc, el a cucerit primul loc în clasamentul corgeterilor, cu­­ - 6 puncte înscrise în 5 jocuri. Progresul Timişoara - Voinţa Or. Stalin 80-55 (42-22) Victoria echipei Progresul Timişoara a fost obţinută mult mai uşor decît arată scorul. După o comportare foarte bună în companiei echipei Voinţa Oradea (pe care a învins-o), Voinţa Or. Stalin a scăzut , permiţînd echipei din Timişoara să refacă situa­ţia din clasament. Voinţa Iaşi-Voinţa Oradea 66-52 (57-27) Obosită după jocul cu Energia Bucureşti, Voinţa Iaşi a obţinut victoria destul de grea. Cu toate că a fost în perma­nenţă mai bună, cîştigătoarea turneului de calificare n-a reuşit să realizeze un scor mai mare (deşi acest lucru era posibil) dato­rită pripelii în atac. Totuşi, victoria obţinută a adus o satisfac­ţie deosebită celor peste 1000 de spectatori■ Prin rezultatele în­registrate, echipa Voinţa Iaşi — împreună cu Energia Bucureşti — au cucerit dreptul de a participa — în anul următor — în prima categorie de baschet a ţării. După 5 zile de întreceri, clasamentul turneului final al cam­pionatului R.P.R. de calificare la baschet­ masculin, are urmă­toarea configuraţie : Locomotiva Paşcani - Ştiinţa Galafi 3-1 (1-0) cuţi ca jucători dîrzi şi tehnici, care ştiu să se descurce chiar şi în deplasare. Din păcate, realitatea a fost cu totul alta, jocul practicat de Şti­inţa Galaţi fiind slab, necomba­tiv, fără orizont tactic. In loc să profite de forma slabă a oaspeţi­lor, Locomotiva Paşcani a practi­cat şi ea un joc dezlînat şi con­fuz. Primul gol a „căzut“ abia în minutul 43 cînd la o învălmă­şeală în faţa porţii Ştiinţei, Ata­­nasiu marchează : este 1-0 pen­tru Locomotiva. In repriza a doua, jocul capă­tă o desfăşurare puţin mai dina­mică. Locomotiva Paşcani atacă oarecum mai insistent poarta a­­părată de Dan, care se remarcă prin cîteva intervenţii oportune. In minute, 55, Locomotiva mar­­chează, prin Rizea, al doilea gol, iar numai după un minut, Atana­­­siu ridică scorul la 3—0. Singurul punct al Ştiinţei Ga­laţi a fost înscris în minutul 58 de către Lungu, la o greşeală comisă în careu de Chiosa, por­­tarul­­Locomotivei, care încer­­­cînd să prindă „spectaculos“, a scăpat mingea în plasă. De la Ştiinţa Galaţi s-a re­­marcat doar portarul Dan, iar de la Locomotiva mijlocaşii Ma­rian şi Panaite. Arbitrajul lui Ştefan Ionescu (Bucureşti) a fost corect. Ţinem să subliniem că, cu toa­tă victoria obţinută în faţa Ştiin­ţei Galaţi, echipa fotbaliştilor din Paşcani este cu mult sub forma sa obişnuită. Componenţii ei joacă cu pase laterale care întîr­­zie în mod nepermis mersul spre poartă. Extremele nu sunt uti­lizate decît în rare ocazii, min­gea căutînd îndeosebi pe Ştefă­­nescu şi Rizea, care de multe ori abuzează de pase date înapoi şi driblinguri inutile. Antrenorul I. Gologan este da­tor să ia măsuri care să ducă la îmbunătăţirea stilului de joc al echipei. P. COSTIN 1. Voinţa Iaşi 5 5 0 286 : 222 = 10 2. Energia Bucureşti 5 4 1 319 : 195 = 9 3. Progresul Timişoara 5 2 3 297 : 313 = 7 4. Voinţa Or. Stalin 5 2 3 243 : 282 = 7 5. Voinţa Oradea 5 1 4 270 : 291 = 6 6. Energia Ploeşti 5 1 4 239 : 351 = 6 Echipa Voinţa Iaşi a cucerit Cupa Comisiei Centrale de bas­chet, oferită echipei clasate pe primul loc în campionatul calificare.: de Să pregătim şi să desfăşurăm temeinic alegerile sindicale Actualmente, în faţa sin­dicatelor stă o sarcină de seamă: alegerea organelor sindicale­ In acest an, alegerile sindicale se desfăşoară într-o atmosferă de muncă însufleţită a întregului nostru popor pen­tru înfăptuirea măreţelor sar­cini trasate prin Directivele celui de al II-lea Congres al partidului. In fabrici şi uzine are loc o luptă hotărîtă pentru îndeplinirea planului de stat pe anul în curs la toţi indicii săi. • Alegerea organelor sindi­cale trebuie să constitue un prilej de adîncă analiză a con­tribuţiei pe care organele şi organizaţiile sindicale le-au adus şi trebuie să le aducă la înfăptuirea sarcinilor e­­conomice care stau în faţa colectivelor de muncă. Acţiunea de pregătire a ale­gerilor trebuie să ducă la dez­voltarea întrecerii socialiste, la înlăturarea formalismului care se mai manifestă pe alocuri, la asigurarea unei conduceri concrete, operative a întrecerii. Organele sindicale din regiunea noastră trebuie să folosească perioada de pregătire şi des­făşurare a alegerilor pentru lărgirea conţinutului muncii cultural-educative în rîndul membrilor de sindicat în strin­­să legătură cu realizarea sar­cinilor de producţie. Reuşita acţiunii alegerilor organelor sindicale depinde de felul în care au fost prelucrate şi în­ţelese instrucţiunile Consiliului ION HARNAGEA secretar al Consiliului sindical regional Central al Sindicatelor. Prin­tre altele acestea atrag atenţia asupra importanţei organizării muncii politico-organizatorice în perioada de pregătire a ale­gerilor, ceea ce constituie che­zăşia obţinerii unor rezultate concrete şi eficace în toate compartimentele activităţii în­treprinderilor şi instituţiilor­­In legătură cu aceasta, se pune problema mobilizării unui larg activ sindical — fapt care s-a şi realizat în bună măsură — recrutat dintre oamenii cu multă experienţă în munca sindicală. Aceşti oameni trebuie instruiţi pentru a putea fi în stare să lămurească toate pro­blemele ce vor fi ridicate cu prilejul şedinţelor de alegeri. Reuşita alegerilor sindicale de­pinde in cea mai mare măsură de felul în care organizaţiile sindicale solicită şi primesc sprijinul organizaţiilor de par­tid. In unele raioane cum ar fi Bîrlad, Paşcani şi altele or­ganizaţiile sindicale au primit un ajutor eficient din partea organelor şi organizaţiilor de partid. Aceasta explică în bună măsură de ce alegerile pe grupe sindicale, care au început pe alocuri, s-au desfăşurat în bune condiţiuni, ele constituind un exemplu foarte bun de ur­mat. Calitatea pregătirilor po­litico-organizatorice, precum şi desfăşurarea alegerilor depinde de felul în care este realizată instruirea activului însărcinat cu această problemă, precum şi de felul în care este efectuat controlul asupra muncii aces­tuia pe teren­ Sunt comitete re­gionale pe ramură de produc­ţie care datorită sprijinului primit din partea delegaţilor comitetelor centrale sindicale au reuşit să facă o instruire temeinică a activelor lor. Ele au putut astfel întocmi pla­nuri concrete de acţiune legate de sarcinile de producţie la ordinea zilei (CFR-PTTR, IAS sfaturi populare, cooperaţie, etc). Nu acelaşi lucru se poate spune despre alte comitete re­gionale cum ar fi acelea din ramura alimentară, construcţii, industrie uşoară, etc- care au înregistrat în activitatea lor de pînă acum — în pregătirea şi desfăşurarea alegerilor — con­fuzii şi greşeli inadmisibile. In unele ramuri de producţie se constată că nu se acordă importanţa cuvenită organizării şi desfăşurării muncii poli­tico­­organizatorice, muncii vii cu oamenii, reducînd aceasta la o simplă afişare a unor lozinci fără a lua contact cu oamenii muncii, membri de sindicat, chiar pe locurile de producţie. Sunt demne de a fi scoase în evidenţă planurile de acţiune întocmite de comi­tele de în­­tegreţrerere de la fabricile de rulmenţi din Bîrlad şi „Mol­dova“ — Iaşi, de comitetul oră­şenesc sindical al lucrătorilor din gospodăria comunală şi in­dustria locală Bîrlad, etc. pla­nuri car­e prevăd obiective pre­cise, concrete, legate de pro­cesul de producţie, care au dovedit în fapt că ajută la mobilizarea muncitorilor la lupta pentru îndeplinirea şi depăşirea principalilor indici ai planului. In acţiunile plani­ficate de comitetul de întreprin­dere de la fabrica de rulmenţi din Bîrlad s-a prevăzut şi apoi realizat — în această perioa­dă — sarcina de a se forma un colectiv special de ingineri, tehnicieni şi maiştri. Acest co­lectiv a luat fiinţă şi el stu­diază modalităţile de aplicare şi extindere a unor metode înaintate cum ar fi metoda de tăiere rapidă a metalelor Bî­­kov-Bortkievici. In colaborare cu cercul ASIT s-a prevăzut organizarea uno­r conferinţe cu următoarele teme : 1. „Căile de creştere a productivităţii mun­cii şi de reducere a preţului de cost. 2- Ridicarea calificării muncitorilor, factor principal în realizarea sarcinilor de plan. 3. Gospodărirea socialistă a sec­ţiilor — chezăşia întăririi şi dezvoltării rentabilităţii între­prinderii. S-a prevăzut, de a­semenea extinderea iniţiative­i grupei sindicale nr. 19 de, b­­ uzinele „21 Decembrie“ din Capitală — de ridicare a celor rămaşi în urmă la nivelul frun­taşilor — în ca­drul altor 6 grupe. In planul de acţiune s-a stabilit luarea unor măsuri menite să contribue la îmbu­nătăţirea condiţiilor de muncă, a aprovizionării cantinei pe timp de iarnă, analiza opera­tivă a realizării angajamentelor din contractul colectiv, etc. De asemenea, un bun exem­plu îl constitue acţiunea în­treprinsă de comitetul regional al lucrătorilor din gospodăria comunală şi industria locală care împreună cu organele ad­ministrative au organizat un schimb de experienţă cu fabri­cile de cărămidă din regiunea Iaşi — din ramura respecti­vă — cu scopul de a se ajun­ge la îmbunătăţirea calităţii producţiei. Iată, deci cîteva acţiuni pozi­tive care ne demonstrează că desfăşurarea alegerilor sindicale trebuie pornită de jos, pe baza analizei condiţiilor concrete ale muncii sindicale, legată de acti­vitatea de producţie.Pe alocuri au avut loc ale­geri în grupe sindicale. In ge­neral, în majoritatea întreprin­derilor şi instituţiilor în care au început alegerile şi au fost pre­zentate deci dările de seamă, acestea din urmă au fost întoc­mite concret şi în strînsă legă­tură cu activitatea şi sarcinile grupelor sindicale respective. Alegeri pe grupe la un nivel destul de ridicat au fost ţinute la Atelierele CFR „Ilie Pintilie“ (la secţia II-a vagoane) la Ate­lierele CFR Paşcani, (în secţiile vagoane-clasă, strungărie şi me­­canic-şef), şi la fabrica de rul­menţi din Bîrlad (în secţia forjă), etc. In unele unităţi economice cum ar fi Atelierele CFR „Ilie Pintilie“ s-au orga­nizat alegeri sindicale model la care au participat şi inun­taţi din alte grupe, ceea ce a permis cunoaşterea unei experienţe bune de muncă în problema organi­zării şi desfăşurării alegerilor sindicale. Este regretabil însă că unele comitete de întreprin­dere desfăşoară o muncă super­ficială pentru traducerea în viaţă a instrucţiunilor CCS. Comitetul de întreprindere de la fabrica „Ţesătura“, de pildă, precum şi delegata Comitetului Central al Sindicatului lucrăto­rilor din industria uşoară s-au mulţumit să facă o instruire sumară, să întocmească un simplu ghid al muncii de con­ducere a alegerilor fără să sprijine efectiv, concret, buna pregătire a alegerilor. Așa stînd lucrurile, nu este întâm­plător faptul că la alegerea care a avut loc într-o grupă din sectorul de filatură s-au produs confuzii serioase. Aici nu a fost pusă la vot ordinea de zi, iar conducătorul acestei şedinţe de alegeri, a dovedit o necunoaştere totală a însăşi structurii organizatorice, a mun­cii sindicale. Şi mai grav este faptul că, comitetul sindical re­gional din ramura alimentară şi-a tr­ecut ce „obiectiv“ de seamă, in perioada de organi­zare a alegerilor, „pregătirea“ oamenilor care­., trebuiau aleşi în organele sindicale respective. Aceasta nu înseamnă decît o gravă încălcare a democraţiei muncitoreşti, o abatere groso­lană de la indicaţiile partidului şi a C.C.S. în domeniul muncii sindicale. O mare atenţie trebuie acor­dată organizării şi desfăşurării alegerilor sindicale la sate. Ac­tualele comitete comunale mixte s-au dovedit organe capabile să îndrume şi să conducă activita­tea membrilor de sindicat din raza comunelor, obţinînd rezul­tate destul de bune în mobili­zarea membrilor de sindicat la îndeplinirea sarcinilor trasate de partid şi guvern. Munca din pe­rioada alegerilor organelor sin­dicale la comune trebuie să fie împletită cu sarcinile actuale concrete care ne stau în faţă : terminarea campaniei de însă­­mînţări, îndeplinirea planului de colectări, sprijinirea prin toate mijloacele a acţiunii de tarlalizare. Activiştii sindicali, repartizaţi pe raioane, răspund de buna desfăşurare a alegeri­lor. Pentru a se obţine rezul­tate bune este necesar ca acti­vitatea de control să fie desfă­şurată cu mult simţ de răspun­dere, în cit mai multe unităţi în care au loc alegeri sindicale. In felul acesta vor fi preve­nite o serie de deficienţe în ale­gerea organelor sindicale şi in acelaşi timp se va putea realiza o temeinică pregătire a alegeri­lor. Activiştii sindicali trebuie să depună toate eforturile, în­treaga lor pricepere şi putere de muncă pentru a asigura suc­cesul deplin al alegerilor sin­dicale. In noile organe sindicale trebuie aleşi oamenii cei mai harnici şi pricepuţi în produc­ţie, care se bucură de ince­darea maselor, oameni cinstiţi, devo­taţi intereselor poporului. Ale­gerea în noile organe sindicale a unor asemenea oameni va con­stitui una din premizele de bază ale îmbunătăţirii întregului cap.­: tippt al muncii sindicale.

Next