Flacăra Iaşului, ianuarie 1958 (Anul 14, nr. 3531-3555)
1958-01-03 / nr. 3531
Kr. 3ß3f. Educaţia comunistă a tineretului preocupărilor noastre în centru ! Educarea comunistă a tineretului constituie una din preocuparile de frunte ale organizaţiilor UTM. Punînd în centrul atenţiei sale grija pentru asigurarea unui înalt conţinut al muncii de educare a tineretului în spiritul învăţăturii piarxistieriniste, comitetul raional U.T.M. Iaşi a obţinut în această direcţie însemnate succese. Trebuie să spun de la început că în întreaga noastră activitate noi simţim în permanenţă sprijinul şi îndrumarea părintească a comitetului raional de partid, a organizaţiilor de bază PUNR. Acest lucru este foarte important intrucît este cunoscut că izvorul tuturor succeselor Uniunii Tineretului Munciar îl constituie conducerea de căre partid. Formele pe care organizaţiile UTM le folosesc în direcţia naşterii unui tineret educat, pătruns de dragostea şi devotamentul faţă de partid, de popor şi faţă de armie, sunt multiple. Voi încerca în cele ce urmează să amintesc doar cîteva din ele şi să împărtăşesc uinte din metodele de muncă folosite de organizaţiile UTM în educarea comunistă a tineretului. Este cunoscut că nu de mult, a început noul an şcolar , sistemul învăţămîntului politic U.M. De aceea consider că e bir să încep chiar cu această problemă. Mă voi referi îndeosebi la preceparea noastră în vederea asigurară unui înalt conţinut de idei al exiținerilor şi convorbirilor, pentru asigurarea unei mai strînse legături a tinelor teoretice cu sarcinile praetee ce stau în faţa organizaţiilor ITM de la sate. In raionul nostru funcţionează în prezent aproape 120 de cercuri şi cursuri politice în care au fost cuprinşi peste 3.000 tineri, ceea ce înseamnă cu peste 700 de tineri mai mult faţă de cei încadaţi în anul şcolar precedent. Indrumînd cu atenţie organizaţiile de bază UTM în selecţionarea propagandiştilor din bunurile celor finai buni utemişti, cu experienţă muncă, tineri care se bucură de prestigiu şi de autoritate in fata tovarăşilor lor, noi am reuşit să avem acum un corp de propagandişti bine pregătit. Ne permitem să facem o astfel de afirmaţie întrucit majoritatea expunerilor şi convorbirilior ce au avut loc pină acum in cercurile şi cursurile politice, au dovedit priceperea şi intensul propagandiştilor pentru asigurarea unei strînse legături a temelor expuse cu sarcinile practice ale construirii socialismului la sate. Drept rezultat sute de tineri din satele raionului participă activ alături de comunişti Ştefan Bonaparte prim secretar al comitetului raional UTMlaţi, în munca pentru convingerea ţăranilor muncitori asupra superiorităţii agriculturii socialiste. De asemenea, zeci şi sute de tineri şi-au lămurit părinţii de a intra în gospodăriile colective şi întovărăşirile agricole. Rezultate bune am dobîndit şi în direcţia organizării timpului liber al tineretului. Reuniunile tovărăşeşti cu caracter educativ, serile de întrebări şi răspunsuri, joi ale tineretului, recenziile, festivalurile comunale, etc. au fost mult folosite de organizaţiile UTM, ceea ce a permis atragerea unui însemnat număr de tineri în activitatea cultural-educativă. In echipele artistice de pe lingă căminele culturale, de pildă, sunt cuprinşi aproape 4.000 tineri şi peste 800 de pionieri şi şcolari. Ceea ce trebuie subliniat este faptul că majoritatea repertoriilor acestor echipe sunt strîns legate de munca pentru transformarea socialistă a agriculturii, de întărirea economicoorganizatorică a unităţilor agricole socialiste. Frumoase succese au obţinut în această direcţie organizaţiile UTM din comunele Mogoşeşti, Osoi şi Bivolari. Şi în direcţia antrenării tineretului la munca cu cartea, noi am dobîndit, mai cu seamă, în ultimul timp, rezultate îmbucurătoare. Aşa, de pildă, în cadru concursului „Iubiţi cartea“ au fost antrenaţi peste 3.000 tineri dintre care un număr de 470 au privrţit insigna „Prieten al cărţii“, aaiu loc central în munca pentru educarea comunistă a tineretului l-a ocupat şi organizarea de conferinţe cu caracter ştiinţific, politic, precum şi conferinţe legate de preocupările tinerilor de la sate. Cu mult interes au ascultat tinerii conferinţele : „Ridicarea nivelului de trai al oamenilor muncii, lege supremă a activităţii partidului nostru“, „Comsomolul — ajutor preţios al PCUS în lupta pentru construirea socialismului şi comunismului“, „însemnătatea întreţinerii la timp a culturilor pentru obţinerea unei producţii sporite la hectar“, „Ce-a însemnat Marea Revoluţie Socialistă din Octombrie pentru tineretul lumii“ şi altele. Totodată, o atenţie deosebită a fost acordată tinerii cu regularitate a informărilor politice în cadrul cărora se vorbea tinerilor despre principalele evenimente interne şi internaţionale actuale. Bine au muncit în această direcţie organizaţiile UTM din comunele Cîrpiţi, Costuleni şi altele. In vederea asigurării desfăşurării în bune condiţii a muncii culturaleducative in rindul tineretului pe perioada de iarnă comitetul raional UTM a şi luat o seamă de măsuri. Astfel noi am invitat organizaţiile UTM ca pe baza experienţei pozitive cîştigată pînă în prezent să treacă la organizarea temeinică a activităţii tineretului pe lingă căminele culturale. In această perioadă, vor fi folosite şi mai mult toate formele muncii cultural-educative, se vor organiza cu şi mai multă regularitate conferinţe, recenzii, seri literare, audiţii colective la radio, iar repertoriile echipelor artistice vor fi îmbogăţite. O atenţie deosebită va fi acordată participării tineretului la cursurile agrozootehnice ce au fost înfiinţate în satele raionului. In acelaşi timp, se va iniţia o largă acţiune de popularizare a cărţii şi ne vom ocupa cu mai multă grijă de buna desfăşurare a concursului „Iubit cartea“. Comitetul raional UTM este hotărît să acorde şi de acum înainte un ajutor concret organizaţiilor UTM în vederea organizării si conducerii cu competenţă a muncii de eclupţie comunică a tineretulp'. în scopuî *'1r»bl!îs?M? *ji fi.-or merilor iiiri raion la îof”r'nî r ea ru su'-'e i a politicii partidului nostru. Noul Consiliu ti.confuîui pFtiv „VOiLji" lî§î în sala clubului URCM Iaşi cou întilnit zilele trecute sportivii colectivului „Voinţa", delegaţii cooperaţiei meşteşugăreşti şi organele de conducere ale cooperativelor, pentru alegerea consiliului de conducere al colectivului sportiv „Voinţa", I Darea de seamă prezentată de tov. 1. Goldstein a trecut in revistă Succesele obţinute de deletivul sportiv „Voinţa" în acest an ?, în acelaşi timp, a analizat în mod critic deficienţele existente.. I Mulţi dintre vorbitori, recunoscînd succesele înregistrate au arătat totuşi că, realizările puteau fi mai mari ţinîndu-se cont de posibilităţile de dezvoltare ale mişcării sportive care există în acest colectiv. Apare, deci, fireasca dorinţă exprimată de unii delegaţi ca noul consiliu ce va fi ales să treacă la o muncă mai intensă, la activizarea unor secţii (volei feminin, tenis de masă, gimnastică) şi la înfiinţarea unei secţii de atletism. , Ca o deficienţă principală ce a fost scoasă în evidenţă cu acest prilej e aceea privitoare la slaba muncă de educaţie. O parte din vină, aşa cum s-a arătat, revine şi organizaţiilor UTM. In concluzie, ceea ce trebuie subliniat este faptul că activitatea sportivă de mase din colectivul „Voinţa" a înregistrat frumoase succese. lată cîteva cifre : 452 tineri in spartachiada de iarnă a tineretului, 382 tineri în spartachiada de vară, etc. Dacă pe viitor, noul consiliu nu va neglija problemele în legătură cu trecerea normelor GMA şi atragerea elementului feminin in sport, şi va remedia lipsurile criticate in cadrul alegerilor colectivului, succesele vor fi şi mai mari. Ca preşedinte al colectivului sportiv a fost ales tov. Sion Emil, iar ca secretar tov. I. Goldstein. I. CRIŞAN jAŞi De cu Ana s-au împlinit 75 de ani de la înfiinţarea uzinelor textile „Gh. Doja" din Sf.orghe In anii puterii populare uzinele au cunoscut o mare dezvoltare■ Deosebit de faptul că lucrează cu utilaj nou, au fost construite pentru muncitori, un cartier de IgmMe, stadion Av cantină încăpătoare, creşă pentru copii, etc IQ CLISEU:. Vedere generala a uzinelor ~~J I________________.1 g V*\s»KJ. FLACARA IASULUI IN CÎTEVA RINDURI • Colectiviştii, întovărăşiţii şi ceilalţi ţărani muncitori din comuna Fîntînele raionul Hîrlău au cunoscut în ultimii ani, practic, care sînt avantajele aplicării regulilor agrotehnice. Şi tocmai de aceea sub permanenta îndrumare a tehnicianului agronom, participă şi în iarna acestui an la cursurile cercului agrozootehnic, organizat pe comună. Printre cei care frecventează în mod regulat lecţiile se numără Didia Ion, Trandafir Constantin, Chelaru C. Ion, Dîrţu Constantin, Zaharia Vasile, Ştefan Coţofan şi alţii. • Brigada artistică de agitaţie din cadrul Întreprinderii de Construcţii nr. 1 Iaşi, a prezentat zilele trecute primul ei spectacol. In interpretarea programului pe care l-a prezentat brigada s-au remarcat în mod deosebit instalatorii lacomi Gh. Gherasim Alexandru, Dănilă Fănică, zidarii Nica Margareta, Samson Maria, Ghiţescu Anton precum şi tehniciană Ciubotaru Margareta. Spectacolul s-a bucurat de mult succes. In Podul Iloaie - Tg. Frumos a fost organizat, în ultimul timp, un curs de croitorie pentru amatoarele acestei meserii. Pînă în prezent au absolvit un număr de 65 tovarăşe, care au obţinut o calificare bună şi care pot fi încadrate în una din unităţile cooperativei de confecţii din raion sau regiune. Tot în Podul Iloaie, a luat fiinţă de curînd cooperativa „30 Decembrie“, secţia cismărie, unitate care deserveşte în bune condiţii pe cei interesaţi. (După corespondenţele tov. GH. DOMINTE, PUŞCAŞU MIHAI şi ILIE PLATON). Popas laRuginoasa Ritmul sacadat al roţilor trenului creşte neîncetat pînă aproape de intrarea pe teritoriul comunei Ruginoasa. Iar cînd trenul încetineşte ţi se deschide în faţă ci vezi cu ochii vasta panoramă a comunei. Mai întîi, din depărtare se zăresc ruinele vechii reşedinţe a lui Al. I. Cuza, şi-apoi o puzderie de case. Văzînd Ruginoasa mi-a venit în minte imaginea veteranului de la 1907, moş Ion Zăgan şi cîte ceva din povestirile lui aşternute de hîrlie de un tovarăş de muncă. „Tare greu o mai duceam noi înainte vreme: nîci pămînt nu aveam, nici nu aveam unde munci. Moşiile dinspre partea Ruginoasei, cît cuprindeai cu cehii spre lunca Siretului şi spre Iaşi erau în arenda unuia Maliţ... Abia puteam să ne cumpărăm cite 15 chile de făină pe lună şi trebuia să trăiesc din ele şi eu şi femeia. Iarna ne arvuneam pe-un sac de făină munca pentru o vară întreagă şi oricît ne speteam tot datori rămineam in condicile arendaşului. Amămică viaţă, umilită şi plină de necazuri”. Şi-am poposit in Rugînoasa. Un om cu părul cărunţit mi-a fost tovarăş de drum şi primă călăuză. Ce-i nou prin satul dumneavoastră ? am căutat eu sâ nu intru în vorbă cu unchiaşul Ştefan Rotaru că aşa il chema. - La noi, nimica nou. Toate-s vechi. - Păi cum aşa ? Nu se întîmplâ nimic î «- Ba da, cei tineri cresc, se însoară, cei bătrîni ca mine nu ne despărţim deloc de viaţă. Nici nu le mai ştiu numărul la cite nunţi am fost în toamna asta. - Şugubăţ eşti, moşule, dar nu te cred. - De ce nu m-ai crede, tovarăşe ? Se cunoaşte că nu ştii nimic despre comuna noastră. Da dacă stai mai mult pe aici ai să afli multe. Şi de ne om mai întîlni o să-mi dai dreptate. Ne-am despărţit. Moşul a avut darul de a-mi aţîţa dorinţa de a cunoaşte. De unde să încep cu ce anume ? Dispariatuiile Ca In orice sat din ţara noastră pâmîntul aparţine celor ce muncesc. Răspunzînd îndemnurilor partidului stăpînii ogoarelor îşi unesc laolaltă pămînturire spre a obţine an de an producţii sporite de cereale spre a-şi făuri o viaţă nouă. La Ruginoasa, în fiecare sat ţăranii muncitori au format cite o întovărăşire agricolă ce însumează la un loc 300 hectare cu 406 familii. Dar ei nu s-au oprit numai aici. 22 familii, unindu-şi pe veci păminturile au for- mat o gospodărie agricolă colectivă, fi zice „1 Mai". ( resc vcniUsn'Ie colectiviştuor m acea zi frumoasă de iarnă, noua mea călăuză, comunistul loan Punei, m-a condus la gospodăria colectivă. Zi de sărbătoare în zi de lucru ? Nu, nici gînd. Oamenii erau veseli, bine dispuşi şi bucuroşi ca totdeauna la asemenea evenimente. La colectivă, se împărţeau veniturile. Rodul unui an de muncă, venea acum să răsplătească din plin hărnicia celor destoinici. Obidiţii de ieri îşi umpleau carele cu detoate,, fără să-şi arvunească munca pe o vară întreagă, la stăpînul magaziilor ,ca altădată. Nu l-aţi cunoscut pe ţăranul muncitor Dumitru Virtosu. Era un calic ca toţi calicii, — înainte vreme. Ştiţi cine-i el acum ? Fruntaş al colectivei din Ruginoasa, stimat de tot satul. E harnic şi hărnicia lui i-a fost răsplătită. La" împărţirea veniturilor de sfîrşit de an, el şi cu femeia sa, au primit 2308 kg. grîu, 267 kg. orz, 257 kg. ovăz, 257 kg. floarea soarelui, 2248 kg. porumb, 2248 kg. cartofi, brînză, lină, varză, pielicele şi cite 13 lei pentru fiecare din cele 553 zile muncă efectuate. Dumitru Roman cu familia sa a primit şi mai mult. La un loc grîu, orz, ovăz, floarea soarelui şi porumb fac exact 9.765 kg. la care mai trebuie să adăugăm 3939 kg. cartofi şi celelalte produse : lină, brînză, zarzavaturi şi bani. Ca ei sunt mulţi alţii, printre care aş aminti : Petre Sava Ioan Fieraru, şi Aurel Cojocăriţa. De o parte şi de alta a şoselei, se înşiruie casele şi instituţiile comunei. Sfatul cu o clădire nouă, Şcoala de 7 ani, construită în anii regimului de democraţie populară, dispensarul şi maternitatea date in folosinţă tot in anii aceştia. Se ridică noi clădiri. Cooperativa de credit şi economie, magazinul universal, sediul cooperativei de consum sunt în curs de construcţie. Şi ca un corolar, noua uzină electrică inundă cu lumină in fiecare seară satul. Instituţiile, casele oamenilor. O scrisoare de la cel trag Elisabeta Bălan O femeie trecută de mult de vîrsta tinereţii se chiruia să citească o scrisoare. - Nu mai văd maică să buchisesc slovele. Am învăţat carte acum la bătrîneţe, dar zău că nu mă mai ajută ochii. - S-o citim noi, mătuşă. - Nu, asta nu . E de la fii-meu, ofiţeru. Şi-am s-o desluşesc eu, încetişor... Avea dreptate moşul. Multe s-au schimbat la Ruginoasa. AL. ATANASE pag. 3,d / Reşiţa -|— un pilon al industriei noastre grele LV CLIŞEU: .O locomotivă fabricată'' la Reşiţa gata de a fi livrată• Lemnarul colectivei Priviţi fotografia de mai jos- E o imagine luată în atelierul de lemnărie al gospodăriei agricole colective „I. C. Frimu“ din Băiteni. Ea îl prezintă pe tovarăşul Constantin Macarie, lemnarul colectivist, montind cerceveţele la o fereastră. „Nimic neobişnuit“ veţi spune. Intr-adevăr ! Fotografia nu spune prea multe. Cine îl cunoaşte însă pe Constantin Macarie, ştie cit a muncit el la ridicarea construcţiilor obşteşti ale gospodăriei. Şi nu numai acolo. Iir atelierul colectivei, Constantin Macarie a lucrat mare parte din Lemnăria trebuincioasă membrilor gospodăriei care-şi fac case noi acum. An de an, colectiva il răsplăteşte pe lemnarul ei, pentru munca ce-o depune, cu multe produse şi mulţi bani. Dar Constantin Macarie e şi un bun agitator. El l-a convins pe fratele său Ion Macarie să se înscrie în întovărăşire. Cu fapte l-a convins. Lucrurile s-au petrecut cam aşa. Intr-o seară, cei doi fraţi iSr au apucat să facă socoteli. Voiau să vadă cine e mai cîştigat : Ion— individualul, sau Constantin—colectivistul ? Au pus cap la cap veniturile obţinute de fiecare de pe aceeaşi suprafaţă de teren, iar la urmă au făcut totalul. Şi ce credeţi c-a ieşit ? Cu toate că Ion Macarie are şi car cu boi, totuşi, fratele său, colectivistul Constantin Macarie a obţinut venituri cu 4.000 lei mai mult. A doua zi, convins de fapt, Ion Macarie a făcut cerere de înscriere în întovărăşire, cu tot pămîntul Tot aşa, i-a convins lemnarul colectivei şi pe alţi ţărani muncitori din sat, că munca unită, aduc® belşug Şi bunăstare. Plitocul Mustul din care provine vinul nu este un material perfect curat. Din aceste motive el nu poate fi păstrat mult timp ca must, decit dacă este supus imediat unei purificări perfecte. In mustul proaspăt, toate microorganismele aflate în el caută să se dezvolte, consumînd în special zahărul şi de la început, între aceste multiple microorganisme începe lupta pentru dominare. In mod normal, fermenţii alcoolici fiind înzestraţi cu o rezistenţă mai mare şi cu posibilităţi de înmulţire mai rapidă, iau avansul. Celelalte microorganisme nu dispar însă ci aşteaptă momentul potrivit pentru a intra în acţiune, provocînd astfel vinului diferite boli. După încetareafermentaţiei, în circa 6—7 săptămîni, vinul se limpezeşte, toate microorganismele aflate în suspensie, inclusiv celulele fermenţi depunîndu-se la fund sub formă de drojdie. Acum este momentul să debarasăm vinul de toate microorganismele şi impurităţile dăunătoare, chiar şi de celulele fermenţi, care şiau terminat rolul de transformare a mustului în vin. Cu această ocazie, vinul se mai debarasează şi de resturile de pieliţă, seminţe, diferite săruri ale acizilor organici, substanţe albuminoide, etc., care s-au depozitat şi ele la fund. Operaţia de separare a vinului de drojdia depusă la fundul vasului, poartă numele de pritoc. Vinurilor noi, în primul an li se fac în mod normal trei pritocuri. Primul pritoc se face iarna, calendaristic în lunile decembrie-ianuarie, al doilea primăvara în martie şi al treilea toamna în septembrie-octombrie. Datele acestea calendaristice sunt însă numai de orientare, deoarece pritocul avînd scopul de a îndepărta din vin marea masă de impurităţi, spre a apăra vinul de îmbolnăviri sau defecte, momentul cel mai potrivit pentru pritoc se alege în funcţie de depunerea acestor impurităţi la fundul vasului, adică în funcţie de limpezirea vinului. Vinurile normate, cu fermentaţia terminată normal, se limpezesc suficient în circa 4—6 săptămîni după terminarea fermentaţiei. Celulele fermenţi depuse la fund ne mai avînd zahăr la dispoziţie consumă din substanţele de rezervă din corpul lor începînd cu glicogenul şi mai dau încă vinului cantităţi mici de alcool şi bioxid de carbon, precum şi unii esteri cu miros plăcut. Tragerea vinului de pe depozit se va face atunci cînd circa 50—60% dintre celelalte nu mai au glicogen. Aceasta se poate constata privind prin microscop o picătură de drojdie diluată cu apă, în care s-a pus puţină iodo-iodură de potasiu. Celulele care mai au glicogen se colorează cu iodul în roșu-brun, pe cînd celelalte în galben. Vinurile provenite din struguri al. assssmmsssr Ni se semnate că: la Moara din comuna Bogddana, raionul Vaslui, funcţio-I nează neregulat, după bunul * plac al responsabilului—Neculai Sitaru. II Sistemul acesta defectuos de funcţionare, determină ca ţăra- 3 nii muncitori din comunele înîvecinate, să vină, la Moara din I Bogdana şi să aştepte zile iii tregi pînă să poată măcina î produsele, sau să facă cale în* s toarsă după care să se îndrep- H te către alte mori mai indepărtate. Ce are de spus conduce- I rea întreprinderii „Vasile Roai♦ tă“ din Vaslui c’e care aparţine moara susamîntită ? (A. FILIP—învăţător). @ La căminul cultural din Rînzeşti—Murgeni nu se desfăşoară de multă vreme, nici un fel de activitate. Directorul căminului, tov. Neculai Forţu manifestă dezinteres faţă de munca ce i-a fost încredinţată. Sfatul popular comunal are obligaţia de a lua măsurile de candrentire a situației. (LIGA M. IOANA, activistă UTM). Sarcini de mare răspundere (Urmare din pag. tâ) nării tehnico-materiale, a în Legii activităţi productive. Toate întreprinderile noastre vor avea sarcini cu mult mai insemnate decit în anul trecut. In fiecare intreprindere trebuie concentrate toate forţele pentru a se Sfatul viticultorului eraţi, fie mucegăiţi, mânaţi, sau bătuţi de grindină, se trag de pe depozit imediat după încetarea fermentaţiei, deşi sunt încă tulburi, pentru a le debarasa măcar în parte de depozitul care le poate împrumuta defecte de miros şi gusturi neplăcute, sau care le poate provoca şi unele boli De asemenea se trag mai devreme de pe depozit vinurile care au căpătat miros de ou clocit din cauza sulfului scurs în vas la afumare, sau a metabisubfilului în exces la limpezire, vinurile care au prins miros de mucegai sau de doagă de la butoaiele prost tratate, precum şi cele care dau semne de boală (băloşire, etc.). Vinurile obţinute din strugurii incomplet copţi, însă sănătoşi, care au aciditatea prea ridicată din cauza acidului malic, se vor lăsa mai mult timp pe depozit, ridicrind temperatura cramei la 18—20 grade, pentru a favoriza dezvoltarea şi activitatea bacteriilor malalactice. In acest scop, depozitul din fundul vasului se va răscoli de cîteva ori pentru a stimula bacteriile prin substanţele provenite din dezagregarea fermenţilor, care sînt folosite de bacterii la dezvoltarea lor. Pregătirea şi efectuarea pritocului. Primul pritoc se face de obicei deschis, adică cu accesul larg al aerului, spre a alunga din vin resturile de bioxid de carbon şi a permite oxigenului să participe la procesul de maturare a vinului. Sînt însă şi cazuri cînd suntem nevoiţi a face şi primul pritoc incins, adică la adăpost de aer. Aşa este cazul cu vinurile obţine indici mai maiţî tre productivitate a muncii, producţie mei ieftină şi mai bună. Pe aceste căi trebuie să se ajungă la creşterea rentabilităţii. Vom realiza o rentabilitate crescîndă dacă in fiecare unitate economică se va pune un accent deosebit pe introducerea şi extinderea gospodăriei chibzuite provenite din strugurii mucegăiţi, vinurile care conţin mult fier, sau fier şi fosfor şi care în contact cu aerul îşi schimbă culoarea (cassează). Pentru a cunoaşte cum trebuie executat primul pritoc Şi deci cum să-l organizăm, cu cîteva zile înainte de începerea lucrării vom verifica toate vinurile în ce priveşte rezistenţa la aer. In acest scop, vom scoate din fiecare vas probe de vin şi le vom lăsa în pahare descoperit 2—3 zile. Tot in pregătirea pritocului intră şi lucrurile privitoare la organizarea muncii, pregătirea vaselor,maşinilor şi uneltelor necesare, materialelor, etc. In ce priveşte condiţiile atmosferice, vremea trebuie să fie frumoasă In timpul pritocului şi în special presiunea atmosferică trebuie să fie ridicată şi stabilă, deoarece pierderea substanţelor de buchet ale vinului este atunci mai mică, iar depozitul fin rămîne liniştit şi se poate separa uşor. Frttocul deschis se poate face prin canea, cu ajutorul furtunului(prin sifonare), sau cu pompa. In toate cazurile însă, vinul este scos din vas într-o deja şi de aici este apoi turnat cu cafele, sau pompat cu o pompă, în vasul gol. Pentru a trage vinul cît mai limpede posibil, dacă primele porţiuni sînt tulburi, se pun separat. Către sfîrşit se verifică cît mai des limpiditatea şi se opreşte tragerea cînd vinul a început să se tulbure. pritocul inctus, se face fie cu pompa direct din vasul de pritocit în cel gol, fie cu ajutorul furtunului, folosind presiunea bioxidului de carbon dată de o butelie instalată special în acest scop. îngrijirea vinului și vaselor după pritoc. Cu ocazia pritocului, vasele rămîn parţial nepline fie din cauza mărimii diferite a vaselor, fie din cauzaînlăturării drojdiei. Din aceste motive, toate vasele se vor verifica şi umple imediat cu un vin de aceeaşi calitate. Apoi, se vor astupa cu dopuri lungi astfel ca dopul să fie scăldat în vin la partea lui de jos. Vasele se vor verifica apoi săptămînal și se vor umple pe măsura formării golurilor, pentru a evita îmbolnăvirea vinului de floare, sau de oţetire. Pe dinafară vasele se șterg de praf sau eventual de mucegai, care poate pătrunde astfel în vas. Conf. Dr. BALTATU. Gfl pe secţii. Unele succese remarcabile obţinute la ,,tesatura“ şi fabrica de antibiotice trebuie să fie analizate şi aplicate practic, în condiţiile concrete ale altor întreprinderi cum ar fi Atelierele CFR „Ilie Pintilie“ in care problema hozrasciotului intern nu este rezolvată, prezentind serioase lipsuri organizatorice. Pentru rezolvarea acestei probleme trebuie folosită acţiunea de aplicare sau experimentare a sistemului de salarizare îmbunătăţit. Măsurile cerute de această acţiune, propunerile făcute de muncitori pot constitui puncte preţioase de plecare către intro-, ducerea şi extinderea horasciotului intern. După cunoaşterea, dezbaterea şi defalcarea sarcinilor de plan începînd chiar cu această lună, organizaţiile de partid şi sindicatele au datoria să lupte cu toată seriozitatea pentru mobilizarea largă a colectivelor la lupta pentru înfăptuirea sarcinilor trasate în noul an de muncă. Organizaţiile sindicale vor trebui să lichideze lipsurile constatate în anul trecut, în special în domeniul organizării întrecerii socialiste, care pe alocuri a fost formală, superficială, întrecerea socialistă trebuie să aibă obiective concrete şi să vizeze direct principalul scop al muncii: creşterea rentabilităţii întreprinderilor. Consfătuirile să fie organizate astfel incit să se discute cu profunzime principalele probleme de producţie. Propursurile bune făcute de muncitori, ingineri şi tehnicieni să fie rezolvate operativ. Fiecare om al muncii din industrie, transporturi, construcţii, comerţ şi cooperaţie, de la conducătorul de unitate şi pînă la ultimul muncitor trebuie să se situeze, la înălţimea sarcinilor de mare răspundere trasate de partid și guvern, întregului popor. ___________________________-1 Caravana cinematografică pe teren Caravana cinematografică a Uniunii regionale a cooperativelor de consum Iaşi străbate multe sate ale regiunii. In ultimultimp caravana a făcut proiecţii, în satele raionului Huşi ca: Budeşti, Creţeşti, Rîseşti, Drînceni, Ghermăneşti, Gorban, Stănileşti, Luarea Banului etc. Odată cu prezentarea diferitelor filme, membrii caravanei cinematografice expun membrilor cooperativelor Săteşti diferite conferinţe legate de acţiunea pentru valorificarea produselor agricole prin intermediul cooperativelor. La aceste conferințe au participat un număr de peste 2000 ţărani cooperatori.