Flacăra Iaşului, ianuarie 1958 (Anul 14, nr. 3531-3555)

1958-01-03 / nr. 3531

Kr. 3ß3f. Educaţia comunistă a tineretului preocupărilor noastre în centru ! Educarea comunistă a tineretului constituie una din preocupar­ile de frunte ale organizaţiilor UTM. Pu­­nînd în centrul atenţiei sale grija pentru asigurarea unui înalt conţi­nut al muncii de educare a tinere­tului în spiritul învăţăturii piarxist­­ier­iniste, comitetul raional U.T.M. Iaşi a obţinut în această­ direcţie însemnate succese. Trebuie să spun de la început că în întreaga noastră activitate noi simţim în permanenţă sprijinul şi îndrumarea părintească a comitetu­lui raional de partid, a organizaţii­­lor de bază PUNR. Acest lucru este foarte important intrucît este cu­noscut că izvorul tuturor succeselor Uniunii Tineretului Munciar îl con­stituie conducerea de căre partid. Formele pe care organizaţiile UTM le folosesc în direcţia naşterii unui tineret educat, pătruns de dragos­tea şi devotamentul faţă de partid, de popor şi faţă de armie, sunt multiple. Voi încerca în cele ce ur­mează să amintesc doar cîteva din ele şi să împărtăşesc uinte din me­todele de muncă folosite de organi­zaţiile UTM în educarea comunistă a tineretului. Este cunoscut că nu d­e mult, a început noul an şcolar , sistemul învăţămîntului politic U­.M. De a­­ceea consider că e bir să încep chiar cu această problemă. Mă voi referi îndeosebi la preceparea noa­stră în vederea asigurară unui înalt conţinut de idei al exiținerilor şi convorbirilor, pentru asigurarea unei mai strînse legături a tinelor teo­retice cu sarcinile praetee ce stau în faţa organizaţiilor ITM de la sate. In raionul nostru f­uncţionează în prezent aproape 120 de cercuri şi cursuri politice în care au fost cu­prinşi peste 3.000 tineri, ceea ce în­seamnă cu peste 700 de tineri mai mult faţă de cei încadaţi în anul şcolar precedent. Indrumînd cu atenţie organizaţii­le de bază UTM în selecţionarea propagandiştilor din b­unurile celor fi­­nai buni utemişti, cu experienţă muncă, tineri­ care se bucură de prestigiu şi de autoritate in fata to­varăşilor lor, noi am reuşit să a­­vem acum un corp de propagandişti bine pregătit. Ne permitem să fa­cem o astfel de afirmaţie întrucit majoritatea expunerilor şi convorbi­­rilior ce au avut loc pină acum in cercurile şi cursurile politice, au do­vedit priceperea şi intensul propa­gandiştilor pentru asigurarea unei strînse legături a temelor expuse cu sarcinile practice ale construirii socialismului la sate. Drept rezultat sute de tineri din satele raionului participă activ alături de comunişti Ştefan Bonaparte prim secretar al comitetului raional UTM­laţi, în munca pentru convingerea ţăra­nilor muncitori asupra superiorităţii agriculturii socialiste. De asemenea, zeci şi sute de tineri şi-au lămurit părinţii de a intra în gospodăriile colective şi întovărăşirile agricole. Rezultate bune am dobîndit şi în direcţia organizării timpului liber al tineretului. Reuniunile tovărăşeşti cu caracter educativ, serile de între­bări şi răspunsuri, joi ale tineretu­lui, recenziile, festivalurile comuna­le, etc. au fost mult folosite de or­ganizaţiile UTM, ceea ce a permis atragerea unui însemnat număr de tineri în activitatea cultural-educa­­tivă. In echipele artistice de pe lin­gă căminele culturale, de pildă, sunt cuprinşi aproape 4.000 tineri şi pes­te 800 de pionieri şi şcolari. Ceea ce trebuie subliniat este faptul că majoritatea repertoriilor acestor e­­chipe sunt strîns legate de munca pentru transformarea socialistă a agriculturii, de întărirea economico­­organizatorică a unităţilor agricole socialiste. Frumoase succese au ob­ţinut în această direcţie organizaţii­le UTM din comunele Mogoşeşti, Osoi şi Bivolari. Şi în direcţia antrenării tineretu­lui la munca cu cartea, noi am do­bîndit, mai cu seamă, în ultimul timp, rezultate îmbucurătoare. Aşa, de pildă, în cadru­­ concursului „Iu­biţi cartea“ au fost antrenaţi peste 3.000 tineri dintre care un număr de 470 au privrţit­ insigna „Prieten al cărţii“, aaiu­ loc central în munca pentru edu­carea comunistă a tineretului l-a ocu­pat şi organizarea de conferinţe cu caracter ştiinţific, politic, pre­cum şi conferinţe legate de preocu­pările tinerilor de la sate. Cu mult interes au ascultat tinerii conferin­ţele : „Ridicarea nivelului de trai al oamenilor muncii, lege supremă a activităţii partidului nostru“, „Com­­somolul — ajutor preţios al PCUS în lupta pentru construirea socialis­mului şi comunismului“, „însemnă­tatea întreţinerii la timp a culturi­lor pentru obţinerea unei producţii sporite la hectar“, „Ce-a însemnat Marea Revoluţie Socialistă din Oc­tombrie pentru tineretul lumii“ şi altele. Totodată, o atenţie deosebită a fost acordată tinerii cu regularitate a informărilor politice în cadrul că­rora se vorbea tinerilor despre prin­cipalele evenimente interne şi inter­naţionale actuale. Bine au muncit în această direcţie organizaţiile UTM din comunele Cîrpiţi, Costuleni şi altele. In vederea asigurării desfăşurării în bune condiţii a muncii cultural­­educative in rindul tineretului pe perioada de iarnă comitetul raional UTM a şi luat o seamă de măsuri. Astfel noi am invitat organizaţiile UTM ca pe baza experienţei poziti­ve cîştigată pînă în prezent să trea­că la organizarea temeinică a ac­tivităţii tineretului pe lingă cămi­nele culturale. In această perioadă, vor fi folo­site şi mai mult toate formele mun­cii cultural-educative, se vor orga­niza cu şi mai multă regularitate conferinţe, recenzii, seri literare, au­diţii colective la radio, iar reperto­riile echipelor artistice vor fi îmbo­găţite. O atenţie deosebită va fi a­­cordată participării tineretului la cursurile agrozootehnice ce au fost înfiinţate în satele raionului. In a­­celaşi timp, se va iniţia o largă ac­ţiune de popularizare a cărţii şi ne vom ocupa cu mai multă grijă de buna desfăşurare a concursului „Iu­bit­ cartea“. Comitetul raional UTM este hotă­­rît să acorde şi de acum înainte un ajutor concret organizaţiilor UTM în vederea organizării si conducerii cu competenţă a­ muncii de eclu­pţie comunică a tineretulp'. în scopuî *'1r»bl!îs?M? *ji fi.-or m­erilor iiiri ra­ion la îof”r'nî r ea ru su'-'e­ i a po­liticii partidului nostru. Noul Consiliu ti.­confuîui pFtiv „VOiLji" lî§î­ ­ în sala clubului URCM Iaşi cou întilnit zilele trecute sportivii colecti­vului „Voinţa", delegaţii cooperaţiei meşteşugăreşti şi organele de condu­cere ale cooperativelor, pentru­­ ale­gerea consiliului de conducere al co­lectivului sportiv „Voinţa", I Darea de seamă prezentată de tov. 1. Goldstein a trecut in revistă Succesele obţinute de deletivul spor­tiv „Voinţa" în acest an ?, în ace­laşi timp, a analizat în mod critic deficienţele existente.. I Mulţi dintre vorbitori, recunoscînd succesele înregistrate au arătat to­tuşi că, realizările puteau fi mai mari ţinîndu-se cont de posibilităţile de dezvoltare ale mişcării sportive care există în acest colectiv. Apare, deci, fireasca dorinţă expri­mată de unii delegaţi ca noul con­siliu ce va fi ales să treacă la o muncă mai intensă, la activizarea u­­nor secţii (volei feminin, tenis de ma­să, gimnastică) şi la înfiinţarea unei secţii de atletism. , Ca o deficienţă principală ce a fost scoasă în evidenţă cu acest prilej e aceea privitoare la slaba muncă de educaţie. O parte din vină, aşa cum s-a arătat, revine şi organizaţiilor UTM. In concluzie, ceea ce trebuie su­bliniat este faptul că activitatea spor­tivă de mase din colectivul „Voinţa" a înregistrat frumoase succese. lată cîteva cifre : 452 tineri in sparta­chiada de iarnă a tineretului, 382 tineri în spartachiada de vară, etc. Dacă pe viitor, noul consiliu nu va neglija problemele în legătură cu trecerea normelor GMA şi atragerea elementului feminin in sport, şi va remedia lipsurile criticate in cadrul alegerilor colectivului, succesele vor fi şi mai mari. Ca preşedinte al colectivului spor­tiv a fost ales tov. Sion Emil, iar ca secretar tov. I. Goldstein. I. CRIŞAN j­A­Ş­i De cu A­na s-au împlinit 75 de ani de la înfiinţarea uzine­lor textile „Gh. Doja" din Sf.­orghe In anii puterii populare uzinele au cunoscut o mare dezvoltare■ Deosebit de faptul că lucrează cu utilaj nou, au fost construite pentru muncitori, un cartier de IgmMe, stadion Av cantină încăpătoare, creşă pentru copii, etc IQ CLISEU:. Vedere gene­rala a uzinelor ~~J I________________.1 g V*\s»KJ. FLACARA IASULUI I­N CÎTEVA RINDURI • Colectiviştii, întovărăşiţii şi ceilalţi ţărani muncitori din comuna Fîntînele raionul Hîr­­lău au cunoscut în ultimii ani, practic, care sînt avantajele aplicării regulilor agrotehnice. Şi tocmai de aceea sub per­manenta îndrumare a tehnicia­nului agronom, participă şi în iarna acestui an la cursurile cercului agrozootehnic, organi­zat pe comună. Printre cei care frecventează în mod re­gulat lecţiile se numără Didia Ion, Trandafir Constantin, Che­­laru C. Ion, Dîrţu Constantin, Zaharia Vasile, Ştefan Coţo­­fan şi alţii. • Brigada artistică de agi­taţie din cadrul Întreprinderii de Construcţii nr. 1 Iaşi, a pre­zentat zilele trecute primul ei spectacol. In interpretarea programu­lui pe care l-a prezentat bri­gada s-au remarcat în mod de­osebit instalatorii lacomi Gh.­ Gherasim Alexandru, Dănilă Fănică, zidarii Nica Marga­reta, Samson Maria, Ghiţescu Anton precum şi tehniciană Ciubotaru Margareta. Spectacolul s-a bucurat de mult succes.­­ In Podul Iloaie­­ - Tg. Frumos a fost organizat, în ultimul timp, un curs de croi­torie pentru amatoarele aces­tei meserii. Pînă în prezent au absolvit un număr de 65 tovarăşe, care au obţinut o ca­lificare bună şi care pot fi încadrate în una din unităţile cooperativei de confecţii din raion sau regiune. Tot în Podul Iloaie, a luat fiinţă de curînd cooperativa „30 Decembrie“, secţia cismă­­rie, unitate care deserveşte în bune condiţii pe cei interesaţi. (După corespondenţele tov. GH. DOMINTE, PUŞCAŞU MIHAI şi ILIE PLATON). Popas la­­Ruginoasa Ritmul sacadat al roţilor trenului creşte neîncetat pînă aproape de intrarea pe teritoriul comunei Ruginoasa. Iar cînd trenul încetineşte ţi se deschide în faţă ci­ vezi cu ochii vasta panoramă a co­munei. Mai întîi, din depărtare se zăresc ruinele vechii reşedinţe a lui Al. I. Cuza, şi-apoi o puzderie de case. Văzînd Ruginoasa m­i-a venit în minte imaginea veteranului de la 1907, moş Ion Zăgan şi cîte ceva din povestirile lui aşternute de hîrlie de un tovarăş de muncă. „Tare greu o mai duceam noi înainte vreme: nîci păm­înt nu aveam, nici nu aveam unde munci. Moşiile dinspre partea Rugi­­noasei, cît cuprindeai cu cehii spre lunca Siretului şi­ spre Iaşi erau în arenda unuia Maliţ... Abia puteam să ne cumpărăm cite 15 chile de făină pe lună şi trebuia să trăiesc din ele şi eu şi femeia. Iarna ne arvuneam pe-un sac de făină munca pentru o vară întreagă şi oricît ne speteam tot datori rămineam in condicile arendaşului. A­­mămică viaţă, umilită şi plină de necazuri”. Şi-am poposit in Rugînoasa. Un om cu părul cărunţit mi-a fost tovarăş de drum şi primă călăuză.­­ Ce-i nou prin satul dumnea­voastră ? am căutat eu sâ nu intru în vorbă cu unchiaşul Ştefan Rotaru că aşa il chema. - La noi, nimica nou. Toate-s vechi. - Păi cum aşa ? Nu se întîmplâ nimic î «- Ba da, cei tineri cresc, se în­soară, cei bătrîni ca mine nu ne despărţim deloc de viaţă. Nici nu le mai ştiu numărul la cite nunţi am fost în toamna asta. - Şugubăţ eşti, moşule, dar nu te cred. - De ce nu m-ai crede, tovarăşe ? Se cunoaşte că nu ştii nimic despre comuna noastră. Da dacă stai mai mult pe aici ai să afli multe. Şi de ne om mai întîlni o să-mi dai drep­tate. Ne-am despărţit. Moşul a avut darul de a-mi aţîţa dorinţa de a cunoaşte. De unde să încep cu ce anume ? Dispar­­iatuiile Ca In orice sat din ţara noastră pâmîntul aparţine celor ce muncesc. Răspunzînd îndemnurilor partidului stăpînii ogoarelor îşi unesc laolaltă pămînturire spre a obţine an de an producţii sporite de cereale spre a-şi făuri o viaţă nouă. La Ruginoa­­sa, în fiecare sat ţăranii muncitori au format cite o întovărăşire agri­colă ce însumează la un loc 300 hectare cu 406 familii. Dar ei nu s-au oprit numai aici. 22 familii, u­­nindu-şi pe veci păminturile au for-­ mat o gospodărie agricolă colectivă, fi zice „1 Mai". ( resc vcniUsn'Ie colec­­tiviştuor m acea zi frumoasă de iarnă, n­oua mea călăuză, comunistul loan Pu­nei, m-a condus la gospodăria co­lectivă. Zi de sărbătoare în zi de lucru ? Nu, nici gînd. Oamenii erau veseli, bine dispuşi şi bucuroşi ca totdeauna la asemenea evenimente. La colectivă, se împărţeau veniturile. Rodul unui an de muncă, venea a­­cum să răsplătească din plin hărni­cia celor destoinici. Obidiţii de ieri îşi umpleau carele cu de­­toate,, fără să-şi arvunească munca pe o vară întreagă, la stăpînul magaziilor ,­­ca altădată. Nu l-aţi cunoscut pe ţăranul mun­citor Dumitru Virtosu. Era un calic ca toţi calicii, — înainte vreme. Ştiţi cine-i el acum ? Fruntaş­ al colecti­vei din Ruginoasa, stimat de tot satul. E harnic şi hărnicia lui i-a fost răsplătită. La" împărţirea veniturilor de sfîrşit de an, el şi cu femeia sa, au primit 2308 kg. grîu, 267 kg. orz, 257 kg. ovăz, 257 kg. floarea soare­­lui, 2248 kg. porumb, 2248 kg. car­tofi, brînză, lină, varză, pielicele şi cite 13 lei pentru fiecare din cele 553 zile muncă efectuate. Dumitru Roman cu familia sa a primit şi mai mult. La un loc grîu, orz, ovăz, floa­rea soarelui şi porumb fac exact 9.765 kg. la care mai trebuie să adăugăm 3939 kg. cartofi şi ce­lelalte produse : lină, brînză, zarza­vaturi şi bani. Ca ei sunt mulţi alţii, printre care aş aminti : Petre Sava Ioan Fieraru, şi Aurel Cojocăriţa. De o parte şi de alta a şoselei, se înşiruie casele şi instituţiile co­munei.­­ Sfatul cu o clădire nouă, Şcoala de 7 ani, construită în anii regimului de democraţie populară, dispensarul şi maternitatea date in folosinţă tot in anii aceştia. Se ridică noi clădiri. Cooperativa de credit şi economie, magazinul universal, sediul cooperativei de consum sunt în curs de construcţie. Şi ca un co­rolar, noua uzină electrică inundă cu lumină in fiecare seară satul. In­stituţiile, casele oamenilor. O scrisoare de la cel trag Elisabeta Bălan O femeie trecută de mult de vîrsta tinereţii se chir­­uia să citească o scrisoare. - Nu mai văd maică să buchisesc slovele. Am învăţat carte acum la bătrîneţe, dar zău că nu mă mai ajută ochii. - S-o citim noi, mătuşă. - Nu, asta nu . E de la fii-meu, ofiţeru. Şi-am s-o desluşesc eu, în­cetişor... Avea dreptate moşul. Multe s-au schimbat la Ruginoasa. AL. ATANASE pag. 3,d / Reşiţa -|— un pilon al industriei noastre grele LV CLIŞEU: .O locomotivă fabricată'' la Reşiţa gata de a fi livrată• Lemnarul colectivei Priviţi fotografia de­­ mai jos- E o imagine­­ luată în atelierul de lemnărie al gospodări­ei agricole colective „I. C. Frimu“ din Băi­­teni. Ea îl prezintă pe tovarăşul Constantin Macarie, lemnarul co­lectivist, montind cer­­ceveţele la o fereastră. „Nimic neobişnuit“ veţi spune. Intr-ade­văr ! Fotografia nu spune prea multe. Ci­­ne îl cunoaşte însă pe Constantin Macarie, ştie cit a muncit el la ridicarea construcţii­lor obşteşti ale gos­podăriei. Şi nu numai acolo. Iir atelierul co­lectivei, Constantin Macarie a lucrat mare parte din Lemnăria trebuincioasă membri­lor gospodăriei ca­re-şi fac case noi acum. An de an, colectiva il răsplăteşte pe lem­narul ei, pentru munca ce-o depune, cu mul­te produse şi mulţi bani. Dar Constantin Ma­carie e şi un bun agi­tator. El l-a convins pe fratele său Ion Macarie să se înscrie în întovărăşire. Cu fapte l-a convins. Lu­crurile s-au petrecut cam aşa. Intr-o seară, cei doi fraţi iSr au apu­­cat­ să facă socoteli. Voiau să vadă cine e mai cîştigat : Ion— in­dividualul, sau Cons­tantin—colectivistul ? Au pus cap la cap ve­niturile obţinute de fiecare de pe aceeaşi suprafaţă de teren, iar la urmă au făcut totalul. Şi ce credeţi c-a ieşit ? Cu toate că Ion Macarie are şi car cu boi, totuşi, fra­tele său, colectivistul Constantin Macarie a obţinut venituri cu 4.000 lei mai mult. A doua zi, convins de fapt, Ion Macarie a făcut cerere de în­scriere în întovărăşire, cu tot pămîntul­ Tot aşa, i-a convins lem­narul colectivei şi pe alţi ţărani muncitori din sat, că munca u­­nită, aduc® belşug Şi bunăstare. Plitocul Mustul din care provine vinul nu este un material perfect curat. Din a­­ceste motive el nu poate fi păstrat mult timp ca must, decit dacă este su­pus imediat unei purificări perfecte. In mustul proaspăt, toate microorganis­mele aflate în el caută să se dezvol­te, consumînd în special zahărul şi de la început, între aceste multiple microorganisme începe lupta pentru dominare. In mod normal, fermenţii alcoolici fiind înzestraţi cu o rezistenţă mai mare şi cu posibilităţi de înmulţire mai rapidă, iau avansul. Celelalte microorganisme nu dispar însă ci aşteaptă momentul potrivit pentru a intra în acţiune, provocînd astfel vi­nului diferite boli. După încetarea­­fermentaţiei, în circa 6—7 săptămîni, vinul se limpe­zeşte, toate microorganismele aflate în suspensie, inclusiv celulele fer­menţi depunîndu-se la fund sub for­mă de drojdie. Acum este momentul să debarasăm vinul de toate microor­ganismele şi impurităţile dăunătoare, chiar şi de celulele fermenţi, care şi­­au terminat rolul de transformare a mustului în vin. Cu această ocazie, vinul se mai debarasează şi de restu­rile de pieliţă, seminţe, diferite să­ruri ale acizilor organici, substanţe albuminoide, etc., care s-au depozitat şi ele la fund. Operaţia de separare a vinului de drojdia depusă la fundul vasului, poartă numele de pritoc. Vinurilor noi, în­ primul an li se fac în mod normal trei pritocuri. Pri­mul pritoc se face iarna, calendaris­tic în lunile decembrie-ianuarie, al doilea primăvara în martie şi al trei­lea toamna în septembrie-octombrie. Datele acestea calendaristice sunt însă numai de orientare, deoarece pritocul avînd scopul de a îndepărta din vin marea masă de impurităţi, spre a apă­ra vinul de îmbolnăviri sau defecte, momentul cel mai potrivit pentru pritoc se alege în funcţie de depu­nerea acestor impurităţi la fundul vasului, adică în funcţie de limpezirea vinului. Vinurile norm­ate, cu fermentaţia terminată normal, se limpezesc sufi­cient în circa 4—6 săptămîni după ter­minarea fermentaţiei. Celulele fer­menţi depuse la fund ne mai avînd za­hăr la dispoziţie consumă din sub­stanţele de rezervă din corpul lor în­­cepînd cu glicogenul şi mai dau încă vinului cantităţi mici de alcool şi bioxid de carbon, precum şi unii esteri cu mi­ros plăcut. Tragerea vinului de pe de­pozit se va face atunci cînd circa 50—60% dintre celelalte nu mai au glicogen. Aceasta se poate constata privind prin microscop o picătură de drojdie diluată cu apă, în care s-a pus puţină iodo-iodură de potasiu. Celulele care mai au glicogen se co­lorează cu iodul în roșu-brun, pe cînd celelalte în galben. Vinurile provenite din struguri al. assssmmsssr Ni se semnate că: l­a Moara din comuna Bog­d­­dana, raionul Vaslui, funcţio-I nează neregulat, după bunul * plac al responsabilului—Necu­­­­lai Sitaru. II Sistemul acesta defectuos de­­ funcţionare, determină ca ţăra- 3 nii muncitori din comunele în­­î­vecinate, să vină, la Moara din I Bogdana şi să aştepte zile i­­ii tregi pînă să poată măcina î produsele, sau să facă cale în* s toarsă după care să se îndrep- H te către alte mori mai indepăr­­­­tate. Ce are de spus conduce- I rea întreprinderii „Vasile Roai­♦ tă“ din Vaslui c’e care aparţine­­ moara susamîntită ? (A. FILIP—învăţător)­. @ La căminul cultural din­­ Rînzeşti—Murgeni nu se des­făşoară de multă vreme, nici un fel de activitate. Directorul căminului, tov. Neculai Forţu manifestă dezinteres faţă de munca ce i-a fost încredinţată. Sfatul popular comunal are o­­bligaţia de a lua măsurile de c­andrentire a situației. (LIGA M. IOANA, activistă UTM). Sarcini de mare răspundere (Urmare din pag. t­â) nării tehnico-materiale, a în Legii activităţi productive. Toate întreprinderile noastre vor avea sarcini cu mult mai insem­­nate decit în anul trecut. In fie­care intreprindere trebuie concen­trate toate forţele pentru a se Sfatul viticultorului­ ­eraţi, fie mucegăiţi, mânaţi, sau bă­tuţi de grindină, se trag de pe depo­zit imediat după încetarea fermen­taţiei, deşi sunt încă tulburi, pentru a le debarasa măcar în parte de de­pozitul care le poate împrumuta de­­fecte de miros şi gusturi neplăcute, sau care le poate provoca şi unele boli De asemenea se trag mai devreme de pe depozit vinurile care au căpătat miros de ou clocit din cauza sulfului scurs în vas la afumare, sau a me­tabisubfilului în exces la limpezire, vinurile care au prins miros de mu­­cegai sau de doagă de la butoaiele prost tratate, precum şi cele care dau semne de boală (băloşire, etc.). Vinurile obţinute din strugurii in­complet copţi, însă sănătoşi, care au aciditatea prea ridicată din cauza a­­cidului malic, se vor lăsa mai mult timp pe depozit, ridicrind temperatura cramei la 18—20 grade, pe­ntru a fa­voriza dezvoltarea şi activitatea bac­teriilor malalactice. In acest scop, depozitul din fundul vasului se va răscoli de cîteva ori pentru a stimula bacteriile prin substanţele provenite din dezagregarea fermenţilor, care sînt folosite de bacterii la dezvoltarea lor. Pregătirea şi efectuarea pritocului. Primul pritoc se face de obicei des­­chis, adică cu accesul larg al aeru­lui, spre a alunga din vin resturile de bioxid de carbon şi a permite oxi­genului să participe la procesul de maturare a vinului. Sînt însă şi ca­zuri cînd suntem­ nevoiţi a face şi primul pritoc incins, adică la adăpost de aer. Aşa este cazul cu vinurile obţine indici mai m­aiţî tre produc­tivitate a muncii, producţie mei ieftină şi mai bună. Pe aceste căi trebuie să se ajungă la creşterea rentabilităţii. Vom realiza o ren­tabilitate crescîndă dacă in fiecare unitate economică se va pune un accent deosebit pe introducerea şi extinderea gospodăriei chibzuite provenite din strugurii mucegăiţi, vi­nurile care conţin mult fier, sau fier şi fosfor şi care în contact cu aerul îşi schimbă culoarea (cassează). Pentru a cunoaşte cum trebuie exe­cutat primul pritoc Şi deci cum să-l organizăm, cu cîteva zile înainte de începerea lucrării vom verifica toate vinurile în ce priveşte rezistenţa la aer. In acest scop, vom scoate din fiecare vas probe de vin şi le vom lăsa în pahare descoperit 2—3 zile. Tot in pregătirea pritocului intră şi lucrurile privitoare la organizarea muncii, pregătirea vaselor,­­maşinilor şi uneltelor necesare, materialelor, etc. In ce priveşte condiţiile atmosfe­rice, vremea trebuie să fie frumoasă In timpul pritocului şi în special presi­unea atmosferică trebuie să fie ridi­cată şi stabilă, deoarece pierderea substanţelor de buchet ale vinului es­te atunci mai mică, iar depozitul fin rămîne liniştit şi se poate separa uşor. Frttocul deschis se poate face prin canea, cu ajutorul furtunului­­(prin sifonare), sau cu pompa. In toate cazurile însă, vinul este scos din vas într-o deja şi de aici este apoi tur­nat cu cafele, sau pompat cu o pom­pă, în vasul gol. Pentru a trage vinul cît mai lim­pede posibil,­ dacă primele porţiuni sînt tulburi, se­ pun separat. Către sfîrşit se verifică cît mai des limpi­ditatea şi se opreşte tragerea cînd vinul a început să se tulbure. pritocul inctu­s, se face fie cu pom­pa direct din vasul de pritocit în cel gol, fie cu ajutorul furtunului, folo­sind presiunea bioxidului de carbon dată de o butelie instalată special în acest­ scop. îngrijirea vinului și vaselor după pritoc. Cu ocazia pritocului, vasele rămîn parţial nepline fie din cauza mărimii diferite a vaselor, fie din ca­uza­­înlăturării drojdiei. Din aceste motive, toate vasele se vor verifica şi umple imediat cu un vin de ace­eaşi calitate. Apoi, se vor astupa cu dopuri lungi astfel ca dopul să fie scăldat în vin la partea lui de jos. Vasele se vor verifica apoi săptămî­­nal și se vor umple pe măsura for­mării golurilor, pentru a evita îmbol­năvirea vinului de­ floare, sau de oţe­­tire. Pe dinafară vasele se șterg de praf sau eventual de mucegai, care poate pătrunde astfel în vas. Conf. Dr. BALTATU. Gfl pe secţii. Unele succese remarca­bile obţinute la ,,tesatura“ şi fa­brica de antibiotice trebuie să fie analizate şi aplicate practic, în condiţiile concrete ale altor între­prinderi cum ar fi Atelierele CFR „Ilie Pintilie“ in care problema hozrasciotului intern nu este re­zolvată, prezentind serioase lipsuri organizatorice. Pentru rezolvarea acestei probleme trebuie folosită acţiunea de aplicare sau experi­mentare a sistemului de salarizare îmbunătăţit. Măsurile cerute­­ de această acţiune, propunerile făcute de muncitori pot constitui puncte preţioase de plecare către intro-, ducerea şi extinderea ho­rasciotu­lui intern. După cunoaşterea, dezbaterea şi defalcarea sarcinilor de plan în­­cepînd chiar cu această lună, or­ganizaţiile de partid şi sindicatele au datoria să lupte cu toată se­riozitatea pentru mobilizarea largă a colectivelor la lupta pentru în­făptuirea sarcinilor trasate în noul an de muncă. Organizaţiile sindicale­­ vor trebui să lichideze lipsurile constatate în anul trecut, în special în domeniul organizării în­trecerii socialiste, care pe alocuri a fost formală, superficială, între­cerea socialistă trebuie să aibă obiective concrete şi să vizeze direct principalul scop al muncii: creşterea rentabilităţii întreprinde­rilor. Consfătuirile să fie organizate astfel incit să se discute cu pro­funzime principalele probleme de producţie. Propursurile bune făcute de muncitori, ingineri şi tehnicieni să fie rezolvate operativ. Fiecare om al muncii din in­dustrie, transporturi, construcţii, co­merţ şi cooperaţie, de la condu­cătorul de unitate şi pînă la ul­timul muncitor trebuie să se situ­eze, la înălţimea sarcinilor de mare răspundere trasate de partid și guvern, întregului popor. ___________________________-1 Caravana cinematografică pe teren Caravana cinematografică a U­­niunii regionale a cooperativelor de consum Iaşi străbate multe sate ale regiunii. In ultimul­­timp caravana a făcut proiecţii, în sa­tele raionului Huşi ca: Budeşti, Creţeşti, Rîseşti, Drînceni, Gher­­măneşti, Gorban, Stănileşti, Luar­ea Banului etc. Odată cu prezentarea diferite­lor filme, membrii caravanei­ ci­nematografice expun membrilor cooperativelor Săteşti diferite conferinţe legate de acţiunea pen­tru valorificarea produselor agri­cole prin intermediul cooperati­velor. La aceste conferințe au participat un număr de peste 2000 ţărani cooperatori.

Next