Flacăra Iaşului, iulie 1958 (Anul 14, nr. 3683-3709)
1958-07-01 / nr. 3683
pap. 2 a In luptă pentru consolidarea şi dezvoltarea sectorului socialist al agriculturii ■^Un loc important în cadrul dezbaterilor Conferinţei naţionale a femeilor din RPR care a avut loc la începutul lunii martie a.c., l-a ocupat problema atragerii femeilor pe făgaşul agriculturii socialiste, mobilizarea lor în lupta pentru obţinerea de recolte bogate la hectar, pentru dezvoltarea ramurilor de producţie aducătoare de mari venituri. Prelucrarea documentelor Conferinţei de către toate comitetele şi comisiile de femei a prilejuit luarea unor noi măsuri concrete de atragere a ţărancelor muncitoare în opera de dezvoltare şi consolidare a sectorului agricol socialist. Metodele folosite de comitetele şi comisiile de femei sunt felurite: organizarea de conferinţe la căminul cultural, convorbiri,schimburi de experienţă etc. Aceasta a făcut ca, sub conducerea organizaţiilor de partid comisiile de femei să aducă un sprijin preţios în munca de convingere a ţăranilor muncitori de a păşi pe drumul muncii în comun precum şi în direcţia consolidării şi dezvoltării continue aunităţilor agricole socialiste.in raionul Murgeai, raion în întregime cooperativizat, sunt astăzi 24 gospodării agricole colective (dintre care 5 au fost înfiinţate în primele luni ale acestui an) şi 66 întovărăşiri agricole. Numărul familiilor intrate în gospodăriile colective a crescut numai în ultimele 6 luni cu aproape 1.800. Popularizarea pe larg în cadrul celor 480 circumscripţii electorale comunale a principalelor probleme dezbătute la Consfătuirea de la Constanţa, a mobilizat mase largi de femei în lupta pentru înfăptuirea sarcinilor puse de partid. Dintre cele 3.363 femei careau luat parte la dezbaterea acestor documente aproape 150 au purtat vii discuţii, făcînd propuneri preţioase cu privire la dezvoltarea unităţilor agricole socia. Liste respective. O preocupare de seamă a comisiilor de femei din cadrul gospodăriilor agricole colective Cirja, Şuletea, Băseşti şi altele, o constituie mobilizarea tuturor colectivistelor la lucru. In acest sens, comisiile de femei din colectivele susamintite s-au îngrijit, mai întii, de deschiderea şi funcţionarea grădiniţelor de copii, pe timp de vară, cu program normal. Această măsură a asigurat participarea la muncă a colectivistelor din unităţile respective în proporţie de 95—100 la sută. Numeroase colectiviste au dovedit pricepere, iniţiativă şi interes în dezvoltarea ramurilor de producţie. In multe gospodării colective s-a dezvoltat în acest an grădinăritul precum şi cultura plantelor tehnice. La GAC Periani, de pildă, colectivistele Măndiţa Coşeru, Mihăilă Floarea şi multe altele, nu numai că au susţinut, la întocmirea planurilor de producţie, semănarea unei suprafeţe mai mari cu sfeclă de zahăr şi tutun, dar ele şi muncesc cu elan pentru obţinerea unor producţii mari la hectar. Colectivistele de La Cirja se preocupă îndeaproape de lărgirea sectorului apicol şi avicol. Grecu Aurica, apicultoarea colectivei, a obţinut de la prima producţie cantitatea de peste 200 kg. miere de albine, iar Stamate Daria şi Alexa Tasia care se ocupă de sectorul avicol — îngrijesc cu multă atenţie cele 400 raţe şi 1.000 pui pe care şi-a propus să-l crească anul acesta colectiva. Un accent deosebit am pus în munca noastră, pe convingerea femeilor membre ale întovărăşirilor agricole de a executa în ancest an toate muncile în comun. Totodată ne-am preocupat de educarea colectivistelor in spiritul păstrării şi întreţinerii în bune condiţiuni a proprietăţii obşteşti, ceea ce a avut ca urmare iniţierea multor acţiuni voluntare. 25 colectiviste din Dodeşti de pildă, au realizat 560 ore muncă voluntară la amenajarea sediului GAC; la colectiva din Muşata s-au realizat peste 200 ore muncă voluntară la întreţinerea sediului şi a celorlalte construcţii ale colectivei, etc. Rezultatele acestea însă nu sunt pe măsura sarcinilor şi a posibilităţilor ce le avem. Există încă in raionul nostru o serie de gospodării colective cum sunt acelea din Lăţeşti, Vetrişoaia, Giurcani, Fălciu şi altele unde nu există preocupare suficientă pentru dezvoltarea multilaterală a gospodăriilor, unde participarea colectivistelor la muncă este nesatisfăcătoare. Spre sprijinirea activităţii comisiilor, de femei din aceste unităţi agricole socialiste, va trebui in vidor să ne îndreptăm mai mult atenţia. In această privinţă, vom cere sprijinul comitetului raional de partid şi vom organiza vizite la gospodăriile agricole colective şi întovărăşirile agricole fruntaşe din raion. Prin conferinţe, convorbiri colective şi de la om la om vom populariza sistematic in rindurile femeilor, avantajele muncii în comun şi pe tarlale întinse, precum şi importanţa dezvoltării multilaterale a unităţilor agricole socialiste.• * MARIA MOIŞANU Presimta comitetului raional al femeilor Murgeni înainte de începerea repetiţiei sunt puse la punct unele „am*. ..... Că acestea nu pot fi trecute de fel cu vederea o dovedesc din plin cozile Rodicăi, pe care cu siguranţă că le-ar fi invidiat chiar şi eroina cunoscutei poezii a lui Alecsandri, din al cărui sat — Mirceşti — este luată imaginea de față în preajma unui program artistic. Foto: G. PAUL ---------— ————-|-:--------„ Apretarea ţesăturilor de bumbac fierbere. Ţesăturile albe de bumbac. Pentru caustică dizolvată în puţină apă, preparg scrobeala, se dizolvă în se amestecă timp de 10—15 minute, apă călduţă (cea 30 grade C) amidon apoi se continuă încălzirea pînă la (scrobeală) sau făină albă; se încăl. «"«■ zeşte încet pînă la fierbere, amestecîndu-se continuu. Se iau 200 g ■ scrobeală, pentru 1 litru apă, la care se adaogă o linguriţă borax dizolva în apă caldă. L . . .' , Din acest apret concentrat se adaogă în apa de scrobire, în funcţie de tăria apretului dorit, cantitatea necesară. . ŢESĂTURILE (rufele) colorate din bumbac. Dacă s-ar apreta ţesăturile sau articolele colorate prin procedeul arătat la ţesăturile albe masa cleioasă obţinută prin simpla fierbere a amidonului s-ar depune pe suprafaţa ţesăturii, formînd, după uscare, un strat fin alb, care ar acoperi sau ar denatura culoarea. Pentru evitarea acestui inconvenient este necesar caamidonul să fie transformat într-o masă solubilă ,avînd, pe cât posibil, aceeaşi putere de apretare ca şi amidonul praf, care însă să nu acopere culoarea după uscare. Această transformare a amidonului poate fi obţinută prin folosirea unor substanţe numite scindanţi. In gospodărie poate fi folosit ca scindant soda caustică în proporţie de 0,5 la sută faţă de cantitatea de amidon solid necesară. Astfel, la 200 gr. amidon se va adăuga 10 gr. sodă caustică solidă. Pentru obţinerea apretului se procedează în felul umfător: se amestecă bine amidonul cu apă călduţă (cca. 30° C.) se încălzeşte la 40° C„ se ia de pe foc şi se adaugă soda DAMI851 AS MMCH9 ' ii IA SATE I Ctiifi mmfde. si povestirile a fande in ddeditie JIBINUCA TMANSUfll MMiS5R" .ALBINA' m sMmmmf ***3e3*3*3*3r*3t3**3r*r«3*3**3^ nmíutíuícrt«««««c *c**3r*3t**3C3t#3r**<i<-t 4-#rrrt**>rr*3tf*3K*rc**3r#3*^^ & cit ÎNTREPRINDERILE DE CONSTRUCŢII şi beneficiarii din sectorul agricol, care necesită PLACI DE STUFIT (SOLOMIT) şi doresc a se aproviziona pe trimestrele III şi IV 1958 cu acest material sînt invitaţi a face comanda la FABRICA DE SOLOMIT din Brăila pentru a-şi asigura livrarea la timp, şi pentru a se putea prevede în planul de transport al fabricii. OCL Produse Industriale angajează ucenici în meseria de vînzători de produse industriale pentru şcolarizare pe o durată de 2 ani. Tinerii trebuie să îndeplinească următoarele condiții: a) Să aibă vîrsta de minimum 14 ani împliniţi la data angajării , maximum 16 ani împliniţi la data de :1 septembrie 1958. b) Să fie absolvenţi a 7 clase elementare. c) Să corespundă din punct de vedere medical (certificat de sănătate Tinerii care doresc a se angaja, se vor prezenta împreună cu părini lor, la sediul întreprinderii serviciul cadre, din strada ştefan cel Mare nr. 2, între orele 7,30 — 14,30.. FLACARA IAŞULUI ACJIUNI caracter educativ __ Colectivul cultural de pe lingă comitetul raional al femeilor Vaslui se preocupă cu multă grijă de găsirea celor mai variate şi interesante forme de culturalizare şi informare a femeilor din oraş şi raion. De curînd conferinţa intitulată: ,,Aspecte ale activităţii femeilor din ţările de democraţie populară, redactată pe plan local, a fost ţinută în 26 cămine culturale în cadrul cărora a fost audiată de 1.685 femei. A sporit simţitor în ultimele luni numărul grupelor de citit, ele ajungînd la sfîrşitul lunii iunie la 895 — cu un numărde 3246 participante. In cadrul multora dintre ele, au fost recenzate cărţi cum sunt: „Pline albă", ,,Ciulinii Bărăganului“, „Mama" ş.a. Aceasta a făcut ca interesul femeilor pentru cuvîntul scris să crească considerabil. Ca urmare a sporit simţitor şi numărul abonamentelor la publicaţiile zilnice şi periodice. Numai la revistele „Săteanta“, şi „Femeia“ au fost colectate pe luna în curs, 3.200 abonamente. Consultaţii pe teme în afară de conferinţele ce tratează despre rolul mamei în educarea copiilor, despre răspunderea morală şi penală a părinţilor în ce priveşte infracţiunile săvîrşite de copiii minori, comitetul orăşenesc al femeilor Iaşi a organizat la sediul comitetului odată pe săptămînă (ro..a, la orele 18) consultaţii pe teme juridice. Cu acest prilej la diferitele întrebări puse de femeile participante la consultaţii se dau răspunsuri competente. La cele 4 consultaţii ce au avut loc pînă acum au dat răspunsuri tov. procuror Angela Mihăilescu, tov. jurist consult Ană Șuier ș.a. er. 3685 La sfîrşitul anului trecut, Consiliul sindical local a primit cu entuziasm iniţiativa de la Ploeşti referitoare la înviorarea şi îmbogăţirea conţinutului activităţii cultural-artistice din întreprinderi. Şi de atunci întreaga activitate a fost orientată înspre obiectivele principale stabilite de această iniţiativă şi s-a bazat pe o anume experienţă transmisă de iniţiatorii ploeşteni. Acum, la sfîrşitul unui semestru de activitate desfăşurată în lumina noii iniţiative şi a îndrumărilor comitetului orăşenesc de partid, Consiliul sindical local îşi face bilanţul în această direcţie. De la început trebuie precizat că, deşi are o serie de lipsuri, activitatea culturală din întreprinderi s-a înviorat şi şi-a creat în această perioadă pretinze pentru o dezvoltare şi mai puternică. La baza acestei înviorări a stat, fără îndoială, colaborarea dintre Consiliul siidical local şi SRSC, ASIT şi celelalte instituţii de cultură. Au fost încheiate de pildă, numai în ultima vreme, peste 50 de contracte între întreprinderi şi SRSC pentru prezentarea de conferinţe (într-un asemenea contract SRSC se obligă să prezinte o conferinţă, iar comitetul de întreprindere îşi asupră răspunderea pentru asigurarea condiţiilor : sală, mobilizare şi acolo unde sunt posibilităţi — program artistic). Dealtfel, în toată aceasta perioadă, ianuarie,iunie, s-a pus un accent deosebit pe munca de propagandă prin conferinţe. O mare atenţie s-a acordat educaţiei patriotice a tineretului. Pe această linie amintim unele conferinţe prezentate în majoritatea întreprinderilor în colaborare cu organizaţiile UTMPatrie şi patriotism“, „Figuri de luptători ai clasei muncitoare“, „Patriotismul socialist şi naţionalismul burghez", „Bogăţiile şi frumuseţile patriei", etc. S-au dezvoltat, şi numeric şi canitativ jurnalele vorbite şi alte forme de muncă de tipul :,Drumeţii veseli" sau ,,Cine ştie, cîştigă". Tematica jurnalelor vorbite este variată. „Situaţia din Franţa şi Algeria", „10 ani de existenţă a comerţului socialist", iată două din jurnalele vorbite organizate de comitetul raional al sindicatului comerţ şi cooperaţie. Concursurile „Drumeţii veseli" şi ,„Cine ştie cîştigă" s-au bucurat de participarea unui mare număr de muncitori din întreprinderi ca Atei, CFR „Ilie Pintilie", Ţesătura, Textilia Roşie, etc. Prin întreprinderile ieşene este însă necesar ca varietăţii tematice a acestor concursuri să-şi corespundă o mai susţinută preocupare a comitetelor de întreprindere pentru pregătirea temeinică şi stimularea participanţilor. De asemenea, mai multă atenţie se impune a se da muncii organizate cu cartea. Consiliul sindical local are încă multe de făcut în direcţia îndrumării bibliotecilor din întreprinderi către o muncă mai vie, mai organizată. Condiţii pentru aceasta există în fiecare întreprindere. Cele cîteva îndrumări date de sfatul bibliotecarului pe lîngă CSL sînt nesatisfăcătoare mai ales că au rămas necontrolate. S-au format cercuri de citit, dar nimeni nu poate spune nimic despre activitatea lor, au fost înfiinţate biblioteci mobile în secţii dar cu excepţia cîtorva întreprinderi ca Ţesătura, Atelierele CFR „Ilie Pintilie", munca de răspîndire a cărţii rămîne încă nesatisfăcîtoare. Recenzii şi prezentări de cărţi, seri literare, antrenarea unui număr cît mare mare de cititori în concursul „Iubiţi cartea", iată cîteva lucruri asupra cărora sfatul bibliotecarului de pe lîngă CSL trebuie să se ocupe mai intens. In activitatea artistică amatoare nu s-au produs în “această perioadă" schimbări mari. Celor 93 fomaţi arti atistice care cuprind peste 3.500 de agrratori li s-au adăugat, ca formaţii noi, abia două brigăzi artistice de agitaţie, una echipă de teatru şi o echipă de dansuri la baza metalurgică nr. 3 şi la comitetul raional sanitar. In direcţia ridicării calităţii artistice, deşi au fost depuse unele eforturi nu s-au înragistrat schimbări însemnate. Formaţiile artistice care au avut întotdeauna un repertoriu bogat şi un nivel artistic ridicat ca cele de la Directia Regională CFR, PTTR, ICET ş.a., sînt şi acum fruntaşe ale activităţii artistice amatoare. Ce s-a făcut, însă, la Textila Roşie sau la fabrica de tricotaje „Moldova“ pentru ridicarea activităţii, artistica, la un nivel mai înalt ? Ce s-a făcut, de asemenea, în toate întreprinderile, pentrupregătirea şi participarea arttiştilor amatori la expoziţiile bienale de artă plastică ? Nici CSL, nici Casa regională a creaţiei populare şi nici Uniunea artiştilor plastici nu s-au ocupat suficient de aceasta problemă. In cluburile şi, mai ales, in colţurile roşii din întreprinderi, activitatea rămîne încă nesatisfăcătoare. Colţuri roşii ca cele de la OCL Alimentara, OCL Produse Industriale, Centrul de aprovizionare cu materii ale CFRş.a. sînt deschise numai cu ocazia unor şedinţe. Dacă în cluiburile şi colţurile roşii de la ICET, Textila Roşie, Atelierele CFR ,,Ilie Pintilie" se ţin cu regularitate informări politice, cercuri de cultură generală, etc., în schimb la fabrica de tricotaje „Moldova", la Spitalul de adulţi nr. 1, asemenea forme de muncă nu sînt promovate şi întreaga activitate se desfăşoară sporadic. Inţiativa de la Ploeşti de la sfîrşşitul anului trecut a determinat o oarecare creştere a activităţii cultu* ral.artistice din întreprinderi. Pe măsură ce trece timpul, însă, se ob*servă că Iniţiativa ploeştenilor în cepe să fie In unele locuri uitată, dar, în munca activului cultural din întreprinderi încearcă din n°u să se furişeze comoditatea. De aceea sarcina Consiliului sindical local este de a întreţine şi, mai mult, a impulsiona avîntul care se făcuse simţit la începutul acestui semestru şi care se pare că a slăbit în ultima, vreme. E bine ca o iniţiativă, odată luată, să fie păstrată. ST. MUGUR -OOO Viaţa cu serial-artistică După un semestru de la iniţiativa C. S. L. Ploeşti Festivalul modei la Iaşi Zilele trecute a avut loc în sala „Maxim Gorki" din Iaşi Festivalul modei. Iată un model din cele 86 prezentate : Spenţer din stofă Plină, gen princesse. Pe părţi are 2 cute terminate cu plii scurţi iar în dreptul buzunarelor se formează o clapa cu 2 nasturi. Se poartă cu o bluză închisă, pe gît, cu mînecă trei sferturi asortată la culoarea spencerului. Posibilităţi sunt — lipseşte doar iniţiativa Nu trebuie uitat că în afară de faptul că iazurile trebuiesc amenajate şi populate cu peşte, se pot crea pe lîngă iazuri crescătorii de păsări. Acestea, deosebit de celelalte avantaje, ar ajuta la îngrăşarea fundului iazurilor, precum şi la distrugerea vegetaţiei moi (mătreaţă, plutniţă, etc.). Condiţii prielnice există şi pentru înfiinţarea unui atelier pentru valorificarea unor deşeuri ce se obţin de la abatorul din Hîrlău (oase, păr, sînge, etc). Ceea ce se desprinde din activitatea întreprinderii economice raionale Hârlău este faptul că membrii de conducere de aici nu depun nici un efort pentru descoperirea şi valorificarea resurselor locale. Se aşteaptă ca totul să vie ,,de sus“. Nu mai puţin adevărat este că întreprinderea economică nu a fost suficient sprijinită pentru dezvoltarea industriei locale de către comitetul executiv al sfatului popular raional. Desigur că nici comitetul raional de partid nu este absolvit de lipsurile prezente în acest sector, întreprinderea economică raională are un rol de seamă în aprovizionarea oamenilor muncii cu bunuri de larg consum. De aceea este necesar să se depună o muncă organizată şi perseverentă de intensificare a acţiunii de folosire a resurselor locale. (Urmare din pag. l a) întreprinderea economică raionala Hîrlău stăpîneşte iazurile „Urechea“ şi ,,Strîmbu“.. Pînă acum aceste iazuri nu au fost folosie decit pentru exploatarea stufului și papuret — și aceasta încă în mică măsură. PUBLICITATE — PUBLICITATE întreprinderea POLIGRAFICĂ IAŞI Deasemeni executăm lucrări de legătorie privind legatul şi reparatul cărţilor şi a actelor, la sediul întreprinderii, precum şi orice fel de cutii, pliante, punguliţe, cu materialul clientului di reproduse etc. Pentru orice relaţii doritorii se vor adresa serv. com* din cadrul Intrep. Aduce la cunoştinţa celor interesaţi că execută LUCRĂRI LITO în culori (litouri, etichete pentru \ Cooperativa „Muncitorul" Iaşi anunţă deschiderea în str. Ştefan cel Mare 35, a cabinetului dentar utilat cu aparatură modernă. Medici specialişti în lucrări dentare şi tratamente stomatologice vor deservi publicul. AŢI AUZIT? 214.268 lei a obţinut ca premiu DANIEL AUREL din oraşul Stalin pe an buletin PRONOEXPRES de 9 lei la concursul Nr. 23 din 25 iunie 1958. PARTICIPIND LA CONCURSURILE PRONOEXPRES PUTEŢI DEVENI CIŞIIGATORUL UNOR PREMII IMPORTANTE Audîţie muzicală In sala de lectură nr. 2 a Bibliotecii regionale — Iaşi, a avut loc de curînd o audiţie muzicală. Programul audiţiei a cuprins: Cavatina lui Berindei din opera Snegurocica de Rim-: ski Korsakov, opera Carmen de Bizet, operele Traviata şi Rigoletto de Verdi, Concert pentru vioară şi orchestră şi Tocata de Haciaturian D. MISTREANU corespondent Spectacole Teatrul Evreiesc de Stat „Avram Goldfaden" Grădina ,,Pomuţ verde”; Marţi 1 VII ora 20,30 Scurt pe doi; miercuri 2 VII ora 20,30 Scurt pe doi; joi 3 VII ora 20,30 Scurt pe doi; simbătă 5 VD ora 20,30 Rîsul e sănătos; duminică 6 VII ora 20,30 Hitre noi fie vorba. CINEMATOGRAFE „Maxim Gorki": Şcoala părinţilor; „Ilie Pintilie": Duelulî ,,Puşkin’‘: Dracul păcălit; „tineretului”: Dansez cu tine; „Ion Creangă": Povestea primei iubiri; Căminul Cultural „Ilie Pintilie": Poteci primejdioase. T.A.P.L laşi Angajează în vederea şcolarizării în şcolile profesionale de ucenici ale M.C., anul 1958,1959, ucenici pentru următoarele meserii: — bucătari — ospătari. Se primesc ÎInSr! între 14-16 ani, absolvenţi ai 7 clase elementare, din oraşul laşi. Tinerii angajaţi primesc pînă la intrarea în școală un salar, lunar de 340 lei Un nou atelier de timplarie Cooperativa Muncitorul a deschis un atelier de tîmplărie pentru deservirea populaţiei, întreprinderilor şi Instituţiilor, în str. Suzana Pîrvulescu nr. 17 (Podul Roş). Executăm comenzi de uşi, ferestre şi prelucrări material lemnos la maşină. Deservirea promptă şi cu preţuri convenabile. Elevi şi eleve. Pentru a vi asigura primirea nefritre, ruptă a publicaţiilor dorite tn vacanţa de vară, reînoiţi-vă din limp abonamentele la publicaţiile: Tineretul lumii Tînărul Lentinist, Ştiinţă şi TehniciS, Povestiri ştiinţiff. I-n-pantastice. Abonamentele se primesc prin difuzorul de presă din şcoală, și factorii poştali.