Flacăra Iaşului, noiembrie 1958 (Anul 14, nr. 3788-3812)
1958-11-01 / nr. 3788
h A fír. 3788 Printre ultimele realizări ale harnicilor muncitori clujeni se numără şi o instalaţie complexă pentru uscat seminţe in fabricile de Ulei. Uscătorul din fotografie la a cărui construcţie lucrează muncitorii Vasile Rapolty şi Peter Ludovic, se realizează pe baza unui proiect sovietic. El are o capacitate de 7.5 tone pe oră. Foto: NICU VASILE TRIBUNA DEPUTATULUI CFR „Hie Pintilie” şi Depoul CFR. In prima duminică, 10 camioane, în a doua duminică 15 — ş.a.m.d. Apoi în alte zile am pus mîna pe lopeţi şi am început a împrăştia zgura şi a o bătători. Membrii comitetuului de stradă şi bineînţeles şi eu, eram nelipsiţi de la această acţiune. Acest fapt a făcut ca unul cite unul să ni se alăture. Şi acum cînd privim puţin înapoi, doar cu 5—6 luni in urmă, ne saltă inima de bucurie cînd vedem ce-am fost în stare să realizăm numai prin muncă voluntară. Două străzi (Inundaţii şi Avram Iancu) pe o lungime de aproape 1000 m, complet macadamizate, 2 trotoare și 2 podețe construite din nou, săparea a 170 gropi pentru să- De la alegerile în organizaţiile de partid •11 Cu prilejul dării de seamă şi alegerii noului birou, adunarea generală a organizaţiei de bază de la Sfatul popular orăşenesc Iaşi a scos în evidenţă faptul că datorită legăturiisfatului popular cu masele de cetăţeni, care au participat activ la munca voluntară, Iaşul a obţinut steagul de fruntaş In acţiunea de amenajare şi înfrumuseţare a oraşelor Au fost repară enorm roase străzi s-a îmbunătăţit transportul in comun. Iluminatul şi satiilor,fuiiea oraşului au fost mult îmbunătăţite. Comuniştii din aparatul sfatului popular au ajutat şi îndrumat deputaţii şi masele de ce-t tăţeni in acţiunea patriotică a amenajării terenului degradat de la Ciric şi la taluzarea malurilor Bahluiului. Vorbitorii au arătat totodată, în cuvîntul lor faptul că în munca orgnzaţiei ce bază cu resimţit şi unele lipsuri Astfel, la adunăre de partid, lipsesc uneori nemotivat tovarăş ll ştudele Vasile, Sfrrţ Iosif şi alţii. la învăţămîntul de partid, deşi e odtrea a avut un caracter festiv care a prilejuit angajamente de participare regulată, totuşi, la a doua lecţie, în unele cercuri au lipsit jumătate din cursanţi. De asemenea, în munca unor salariaţi, mai ales de la secţile planificare, comercială şi financiară se manifestă birocratism. Vorbitorii au făcut o serie de propuneri menite să ducă la îmbunătăţirea activităţii organizaţiei de bază. ELISABETA MUNTEANU membră a " ‘roului organizaţiei de bază Zilele trecute comuniştii din cadrul Direcţiei regionale CFR Iaşi şi-au ales un nou comitet de partid. Cu acest prilej ei au dezbătut activitatea de partid depusă de organizaţiile de bază şi de comitet de la alegerile precedente pînă acum. Darea de seamă prezentată de comitet, deşi nu a fost suficient de combativă, a ridicat însă probleme importante privind munca de partid, a scos în evidenţă realizările obţinute de colectivul de ceferişti ai Directei regionale şi a criticat unele lipsuri. Participanţii la discuţii au aprofundat analiza problemelor puse în discuţie, au completat tabloul realizărilor ofejinute, fără a trece cu vederea deficienţele extterte, şi au făcut propuneri penru îmbunătăţirea continuă a muncii de partid. Specificul activităţii colectivului Direcţiei regionale CFR ţine de transporturile feroviare In adunarea generală a comuniştilor s-a arătat că producţia globală exprimată în „tone km. convenţionale’’ a fost realizată în proporţie de 101,11 la sută ca rezultat direct al depăşirii cu 1,24 la sută a volumului de transporturi în traficul de marfă exprimat în ,,tone nete km “ şi depăşirii cu 0,78 la sută a volumului de transporturi în traficul călători exprimat în „călători km". Scrisorile şi reclamanţiile oamenilor muncii adresate Direcţiei regionale CFR au scăzut cu 30 la sută faţă de perioada anului trecut. Aceste realizări, au arătat membrii de partid, sunt însă minime, ele puteau fi cu mult mai mari, dacă în toate compartimentele de activitate s-ar fi desfăşurat o muncă mai susţinută. Măsurile adoptate la sfîrşitul dezbaterilor prevăd sarcini concrete pentru îmbunătățirea muncii de partid în toate sectoarele de activitate. Puterea exemplului Prima cerinţă a cetăţenilor, atunci cînd s-a propus candidatura mea pentru alegerea ca deputat în circumscripţia electorală orăşenească nr. 39, a fost aceea de a se repara străzile Inundaţii şi Avram Iancu.. Şi cum doream din tot sufletul să dovedesc prin fapte că Încrederea alegătorilor în deputatul lor este îndreptăţită, încă din primele zile după primirea mandatului am şi pornit la treabă. Mai întîi am mers la comitetul executiv al sfatului popular orăşenesc spre a cere unele relaţii în legătură cu situaţia străzilor susmenţionate. Şi văzind că pavarea lor nu-i prevăzută in planul de lucrări pentru avni în curs, am luat iniţiativa ca să le macadamizăm deocamdată cu zgură. Am discutat această problemă cu comitetul de stradă şi apoi cu cea mai mare parte a cetăţenilor, fie personal, fie în adunări cetăţeneşti. Şi cei mai mulţi dintre alegători şi-au manifestat hotărîrea de a contribui prin muncă voluntară la macadamizarea străzilor. Cînd a fost însă să înceapă acţiunea unii îşi găseau alte preocupări, invocînd diverse motive, alţii de asemnea neobişnuiţi cu asemenea acţiuni se lăsau aşteptaţi. Pînă una alta, noi am pornit la treabă, împreună cu Gheorghe Drop, Toni Vasile, Taciuc Gh. şi alţi cîţiva am început să transportăm camioane încărcate cu zgură de la Atelierele direa pomilor de-a lungul străzii Primăverii. Iar de curînd am mai pornit două acţiuni. In primul rînd vrem să electrificăm şi ultimul capăt al străzii Primăverii în care scop am şi transportat stîlpii necesari instalaţiei electrice. (In rest trebuie să menţionez că întreaga circumscripţie a fost electrificată după 1945). In al doilea rînd am început lucrările de construire a unei haznale în str. Inundaţii. Şi aşa, prin muncă de lămurire şi exemplul personal, am reuşit să mobilizăm cetăţenii la gospodărirea şi înfrumuseţarea circumscripţiei, realizînd pînă în prezent peste 2200 ore , muncă voluntară. Fireşte că nu ne vom opri aici. Vomfiunci astfel incit în scurt timp să putem deţine locul I pe oraş. (In prezent circumscripţia noastră electorală este clasată — în cadrul întrecerii patriotice între circumscripţii— pe locul II) ALBERT BALINT strungar Atei. CFR „Iile Pintilie” deputat în circ. electorală 39 oraş Iaşi Metode atractive în munca culturală de masă Fiecare prilej de a oferi ţăranilor muncite, cite o expunere interesantă este utilizat cu pricepere de colectivul cadrelor didactice de la şcoala din Popricani, raionul Iaşi. Aşa de exemplu, înainte de începerea serbării pioniereşti care a a avut loc zilele trecute, pentru că se adunaseră numeroşi părinţi ai elevilor, conducerea şcolii a considerat utilă prezentarea unei informări politice asupra evenimentelor internaţionale. După expunere pionierii au interpretat cîntece ca „In slujba păcii“, „Veniţi cu toţi la lupta pentru pace“ şi altele. Nu mai vorbim de recitările rostite vibrant de elevele Lidia Tiron, Zinina Suru, Ana Roşeau, Ana Bucătaru şi altele. Dansurile populare romîneşti executate de purtătorii cravatelor roşii ca şi scenetele interpretate, au avut la rîndul lor menirea să-i atragă pe ţăranii muncitori — de altfel încercări izbutite de a antrena tre”eu mai mulţi frecventatori la cămin s-au constatat şi cu alte prilejuri. Am menţiona, de pildă, că spre a atrage un număr mai mare de femei în activitatea căminului cultural, învăţătoarele au luat bunul obicei de a le da din cînd în cînd stailuri gospodăreşti. Aceasta se făcea circddată şi in cercurile de citit — patru la număr — unde se citeau la început broşuri, lucrări mai uşoare, stimulîndu-se treptat dragostea de carte, interesul pentru lectură. Pentru tineri sînt iniţiate se■ rile literare de joi, a căror desfăşurare este prevăzută în amănunt. O seară literară intitulată „Coşbuc — poetul ţărănimii“ nu cuprindea numiţi expuneri pe această temă, ci şi cîntece de largă circulaţie, versuri ale marelui poet puse pe melodii. De asemenea recitări printre car® „Noi vrem pămînt“, „Dușmancele“ etc In felul acesta s-a programat și Seara literară închinată lui Mihail Sadoveanu, prevăzîndu-se Pe lîngă referat, lecturi ilustrative din diferite opere. Organizarea unor seri literare dedicate lui Eminescu, Enescu, etc. — conform pianului vor contribui la cunoaşterea marilor personalităţi ale culturii şi artei romîneşti de către cei ce participă la joia tineretului. Este necesar însă, ca aceste întîlniri să prilejuiască şi reuşite programe artistice. Ori, folosirea echipelor de şcolari in unele zile la căminul cultural, nu poate suplini absența din ultimul timp, în activitatea artistică de masă, a tineretului din Popricani. Echipa de teatru, de exemplu, care avea în ultima vreme în repertoriu piesa „O noapte albă“, de la faza intercomunală a Festivalului bienal de teatru „I.L. Caragiale“ n-a mai prezentat niciun spectacol. De asemenea, corul n-a mai dat programe de la 23 August. Este timpul ca aceste formaţiuni de amatori să fie reactivizate, iar metodele atractive folosite în alte sectoare ale muncii Culturale de masă la Popricani, să fie îndreptate şi înspre acest obiectiv. Şi în munca cu cartea este absolut necesar să fie folosite pe lîngă serile literare, de care am amintit, recenzii ale unor lucrări din literatura noastră actuală, prezentări de cărţi care să înfăţişeze problemele vieţii noi, transformarea socialistă a satului. Consfătuiri cu cititorii pe marginea unor cărţi inspirate din acest domeniu ca şi şezătorile, serile ghicitoare, dansul eroilor cărţii, sunt mijloace atractive care nu trebuie ignorate. Folosind toată această gamă de metode precum şi altele indicate in munca culturală de masă, căminul cultural din Popricani va deveni un şi mai puternic centru de atracţie pentru ţărănimea muncitoare. EL. P. Poşta redacţiei Tov. Drágán Silvia — Iaşi Anul acesta funcţionează in regiunea noastră, pe lingă întreprinderile mari, universităţi muncitoreşti şi pentru tineret. Astfel de universităţi s-au deschis deja în cadrul Atelierelor CFR „Vie Pintilie“ Iaşi, Atelierelor CFR Paşcani, ş.a. Tov. Fridman Carol, str. Apeduct nr. 17 Iaşi Referitor la concursul „Cine ştie, cîştigă“ susţinut în ziua de 7 septembrie a.c. vă informăm că nu s-au acordat premiile Ita care vă referiţi la scrisoarea dvs. adresată redacţiei deoarece concurenţii nu au dat răspunsurile exacte şi nici nu s-au oprit la numărul limitat de Întrebări conform regulamentului. Tov N. Ghivnici, Fundacul Ursului nr. 3 — Iaşi Din verificarea actelor de schimb reiese că staţiunea nu şi-a luat nici un angajament faţă de dumneavoastră. Prin urmare cererea dumneavoastră nu este îndreptăţită SPECTACOLE Teatrul Evreiesc de Stat ,,A. Oddfadsn“: sîmbătă 1 XI ora 20,00 Tevie lăptarul; duminică 2 XI ora 15,30 Cumpăna; duminică 2 XI ora 20 Vrăjitoarea. TEATRUL DE PĂPUŞI : sîmbătă 1 XI ora 16 Sînziana şi Pepelea; duminică 2 XI ora 15 Găinuşa harnică, Micul gîscănei; duminică 2 XI ora 17 Sînziana şi Pepelea, duminică 2 XI ora 20 Estrada păpuşilor, —oOo— Timpul probabil pentru ziua de 1 noiembrie 1958 Vremea în general frumoasă, cu cerul mai mult senin. Vîntul potrivit din sectorul sudic. Temperatura ușor variabilă: noaptea va fi cuprinsă între -3 și 1-1-2 grade, iar ziua Litre 8 St A3 grade, fl ACARAA$UOft OAMtNI 41 MUNCII UI USAIi f (ara(i mweieU fi povestirile apărute in colecțiife |JIH1N1IM:a [AAANBtll MUNCITOR* .aibiwa-L£ C4ftn IM COOPfPiTtK Oameni şi cifre (Urmare din pag. 1 a ziaristul Mihai Crocanu, sortatoarea Maria Holniciuc şi alţi muncitori fruntaşi, depun multă dragoste în lucrul pe care-l execută. Din dorinţa de a cunoaşte rezultatul acestei activităţi îl auzi pe cite unul după terminarea orelor de producţie, interesindu-se. — Azi cum a mers ? — 5 la sută peste plan... — Bun. Ieri patru, azi cinci.. Şi dă fuguţa să dea sfoară şi la ceilalţi. Ctt ai zice: „hop", cunoaşte toată întreprinderea rezultatul. Asemenea rezultate — cantităţi apreciabile de cherestea peste plan —sînt însă zilnic la USL Ciurea. Aşa că trebuie ţinută evidenţa lor. Şi se ţine. Consulted nişte situaţii, poţi lesne desprinde că în trei trimestre scurse de la începutul anului, planul producţiei globale a fost îndeplinit cu 104,6 la sută, că indicele planificat de productivitate a muncii a fost în aceeaşi perioadă, depăşit cu 3,7 procente. In septembrie şi în 25 zile din luna octombrie, ca un rezultat al întrecerii desfăşurate pentru îndeplinirea angajamentelor luate în cinstea zilei de 7 Noiembrie, colectivul întreprinderii a dat peste plan 300 metri pătraţi de cherestea de diverse esenţe, un număr de vase din fag cu o capacitate de 80.000 litri, 2.500 metri pătraţi lamele parchete şi altele. Iată cîteva cifre, cîteva cifre , în spatele cărora se ascunde o muncă sîrguincioasă şi rodnică. Seară de teatru sovietic In ziua de 3 noiembrie a.c. va avea loc la Casa prieteniei romîno-sovietice din str. Păcurari nr. 2, în cadrul săptămînii muzicii şi teatrului sovietic, o seară de teatru. Astfel, cu începere de la orele 18, îşi vor da concursul actori al Teatrului Naţional „V. Alecsandri” şi ai Teatrului Evreiesc de Stat ,,A. Goldfaden”. Ei vor face lectura interpretativă a pieselor într-un act „Dezgheţul” de K. Paustov şi „Măslinul în floare” de N. Pogodin. Programul va fi precedat de o exTeatrul Evreiesc de Stat din Iaşi organizează duminică 2 noiembrie ora 10.30 un matineu literar în cinstea aniversării Marii Revoluţii Socialiste din Octombrie, punere despre dezvoltarea teatrului sovietic, susţinută de directorul Teatrului Naţional „V. Alecsandri”, tov„ Traian Ghiţescu. In continuare va rula filmul-spectacol „Revizorul”. La Bîrlad, aceeaşi seară va fi susţinută de actorii Teatrului de Stat „V. I. Popa”. De asemenea manifestări asemănătoare vor fi organizate la centrele de raioane, la întreprinderile şi comunele mari, la care îşi vor da concursul membrii brigăzilor artistice şi ai cercurilor de teatru de pe lîn- 4 casele raionale de cultură. In cadrul matineului literar va eotv Iferenţiatov. I. Kara, despre ..Dramaturgia idiş din URSS”. Va urma un program artistic interpretat de actorii şi orchestra TES. Matineu literar Bogată activitate culturală Printre şcolile din oraşul nostru, care desfăşoară în cadrul Lunii prieteniei romîno-sovietice o bogată activitate cultural-artistică, se numără şi şcoala medie nr. 4. Aşa, bunăoară, ieri după amiază la orele 17, într-una din sălile acestei şcoli, în prezenţa a zeci de elevi şi profesori, tov. Galina Lupaşcu, profesoară de muzică, a făcut o scurtă expunere cu privire la viaţa muzicală sovietică. In continuare a avut loc o audiţie muzicală colectivă. Pentru întărirea legăturilor teoriei cu practica (Urmare din pag. la) liste. Căci propaganda de partid nu este un scop în sine. Ea nu poate fi despărţită de sarcinile economice şi politice imediate. Mai multă atenţie se cere dată totodată luptei împotriva misticismului şi obscurantismului. Membrii de partid trebuie înarmaţi cu concepţia ştiinţifică asupra naturii şi societăţii omeneşti. Este necesar ca învăţămîntul de partid să contribuie mai din plin la educarea patriotică a oamenilor muncii, la mobilizarea lor in lupta pentru întărirea şi apărarea proprietăţii socialiste împotriva hoţilor şi delapidatorilor, să creeze un curent de masă împotriva tuturor celor care atentează la bunul obştesc. In condiţiile actuale, învăţămîntul de partid trebuie să acorde o atenţie specială explicării de pe poziţiile marxism-leninismului a problemelor complexe ale situaţiei internaţionale, legate de coexistenţa paşnică între ţări cu sisteme sociale diferite, de întărirea unităţii frăţeşti a ţărilor socialiste, a colaborării şi solidarităţii internaţionale a partidelor comuniste şi muncitoreşti, de lupta împotriva revizionismului ca principal pericol în mişcarea muncitorească, de evoluţia crizei generale a capitalismului. Pe întregul parcurs al anului şcolar, comitetele raionale de partid au datoria de a asigura pregătirea calificată a cadrelor de propagandişti de către cabinetele de partid, precum şi efectuarea unui control eficace asupra învăţămîntului de partid, orientind atenţia organizaţiilor de bază asupra conţinutului acestuia. Conducînd cu toată răspunderea învăţămîntul de partid al comuniştilor, acordînd permanentă atenţie conţinutului său, asigurării purităţii sale ideologice, studierii teoriei în strânsă legătură cu practica, organele şi organizaţiile de partid de la sate vor obţine succese noi şi mai mari în lupta pentru consolidarea şi dezvoltarea sectorului socialist al agriculturii, pentru sporirea producţiei agricole în vederea înfloririi economiei ţării, a ridicării nivelului de trai al celor ce muncesc HunedoaraUnul din tipurile de locuinţe 1'-3 noului oraş ****»» »***»»*»·***·***» mmmnm * ***** ************ **** *. ·† †***#**»»** Programul concursului Pronosport nr. 44 etapa din 2 noiembrie 1958 I. R. P. Romînă — Turcia (Cupa Europei) n. C S. Tg. Mureş — Corvinul Hunedoara Cat. B. III. Minerul Lupeni — C.S.A. Sibiu Cat. B. IV. Minerul Baia Mare — C. S. Oradea Cat. 3. V C.F.R. Timișoara — Tractorul Or. Stalin Cat B. VI. Gloria Bistriţa - C.S.M.S. Iaşi Cat. B. VII. A.M.E.F.A. Arad — Gaz Metan Mediaş Cat. B. VIII. Ind. Sîrmei C. Turzii — Ştiinţa Craova Cat. B IX. Florentina — Juventus Campinat italian X. Milan — Internazionale Campionat italian XI. Spăl — Sampdoria Campionat italian XII. Bari — Lazio Campionatitaliat» . - **** ftg. *-f Noutăţi de librărie Revista Arhivelor Statului De curînd a apărut Revista Arhivelor Statului — serie nouă — nr. 1/1958, în 346 pagini, pe hîrtie de lux şi cu numeroase fotocopii avînd şi un interesant conţinut ştiinţific. Printre articole cităm următoarele: Probleme actuale ale arheografiei (scriere veche) noastre. Importanţa organizării arhivelor statistico-economice, Preţuirea arhivelor de către Ion Creangă şi Mihail Eminescu etc. Urmează apoi un număr de articole tratînd probleme deosebite care se desprind din organizarea arhivelor noastre vechi şi noi, precum şi punerea în valoare a unor importante documente, ca statistica Moldovei din anul 1774, precum şi numeroase note, discuţii, comunicări, apoi „cronica” şi diverse recenzii. Autorii care semnează acestea sînt din toată ţara şi alături de arhivişti sînt şi profesori universitari şi cercetători ai Academiei RPR. Notăm aici cîteva nume: prof. Manea Mănescu, Sigismund Jakó, A. Sacerdoţeanu, Francisc Pali, Ion Ionaşcu, Al. Neamţu, Liviu Moldovanu, Ion Mărcuş, M. Regleanu, Ileana Leonte, M. Gubogiu, Gh. Cuzinchieviei şi alţii, iar de la Iaşi Gh. Ungureanu. Valerian Popovici $ Al. AndroniCi O. C. L . Produse industriale a pus în vinzare — cu plata în rate — prin magazinele de specialitate radio din str. Lăpuşneanu, următoarele mărfuri din producţia indigenă: — aparate radio, — maşini electrice pentru spălat rufe — răcitoare electrice, Informaţiuni asupra condiţiilor de vînzare se pot lua la magazin. LOTO-CENTRAL Rezultatul tragerii din 31 octombre 1958. Numere extrase din urnă pentru categ. I—VII 82 72 2 34 77 643 87 23 Numere extrase din urnă pentru premiile suplimentare Z şi X 24 21 18 Premiul general pe ţară 1.424.563 lei Contabilii care doresc să obţină calitatea de experţi contabili, în conformitate cu decretul nr 434- 1957, republicat, se pot prezenta la examenul de experţi contabili care se va ţine la Iaşi in cursul lunii decembrie 1958 Un nou Şcoala Tehnică de Cooperaţie — Vaslui ţine un nou examen pentru absolvenţi ai şcolilor de 10 ani cu examenul de maturitate la data de 5 noiembrie a.c. Pentru înscriere la examen şi orice informaţiuni (în legătură cu condiţiile de înscriere şi programa pentru examen, candida:i) sepot adresa Secţiunilor financiare regională, orăşeneşti şi raionale, pînă în ziua de 25 noiembrie 1958 examen------ Condiţiile de admitere sunt aceleaşi ca la şcolile de stat. Cei interesaţi se pot adresa direct şcolii din Vaslui, cit şi serv. de cadre al Uniunii regionale Iaşi Str. Dobrogeanu-Gherea nr. 20 Tel. 2727. SFATUL POPULAR REGIONAL IAŞI Secțiunea financiară comunică: ****************** PUBLICITATE!- PUBLICITATE Oferte de serviciu Uniunea Regională a Cooperativelor de Consum angajează revizori contabili prin concurs. Cei interesaţi se pot prezenta la serviciul cadre al Uniunii regionale a Cooperativelor de Consum, Iaşi str. Dobrogeanu-Gherea 20 telefon 2727 unde vor primi lămuririle necesare. ANUNŢ Se anunţă publicul consumator că s-a redeschis Restaurantul Dunărea, complet renovat. Aici se poate găsi zilnic un bogat sortiment de preparate de artă culinară, şi băuturi. După ora 20 — muzică. De la ora 22 pînă la ora 1 — dans.