Flacăra Iaşului, decembrie 1958 (Anul 14, nr. 3813-3838)
1958-12-02 / nr. 3813
ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL PMR IAŞI ŞI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL ANUUL XIV, NR. 3813 (MARȚI 2 DECEMBRIE 1958 4 PAGINI 20 BANI Teatrul Naţional, complet renovat, şi-a deschis noua stagiune . In sala complet renovată a Teatrului Naţional „Vasile Alecsandri", duminică seara a avut loc festivitatea deschiderii stagiunii 1958—1959. Un public numeros a luat parte la această festivitate care a căpătat o şi mai mare strălucire în cadrul monumentului de artă renovat unde, ornamentaţia reaurită se îmbină armonios cu pluşul, cu brocartul şi coloritul viu al picturilor, unde totul vorbeşte de grija partidului nostru de a crea artiştilor condiţii tot mai bune de muncă. Au participat la sărbătoreasca deschidere a stagiunii membri ai Comitetului regional de partid, ai Comitetului executiv al sfatului popular regional, conducători ai instituţiilor şi întreprinderilor din oraşul nostru, muncitori fruntaşi etc. In cuvîntul de deschidere tov. Traian Ghiţescu, directorul Teatrului Naţional a subliniat extinderea şi strălucirea fără precedent dobîndite de arta teatrală romînească în anii puterii populare sub îndrumarea atentă a partidului. Referindu-se apoi la condiţiile materiale optime, create astăzi în vederea dezvoltării artei realist-socialiste, vorbitorul a mulţumit partidului şi guvernului care cu mult interes au sprijinit renovarea Teatrului, înfrumuseţarea şi înzestrarea sa cu instalaţii ultra-moderne în valoare de mai multe milioane de lei. In încheiere, vorbitorul a exprimat angajamentul întregului colectiv de a depune strădanii sporite pentru realizarea unor spectacole la un înalt nivel ideologic şi artistic care să transmită mesajul de idei înaintate ale socialismului. După cuvîntul de deschidere, tov Traian Ghiţescu a dat citire celor două telegrame primite cu prilejul începerii stagiunii şi a restaurării Teatrului Naţional din partea tovarăşului Chivu Stoica, preşedinte al Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Române şi a tovarăşului Athanase Joja, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri a R P.R. şi ministru al învăţămîntului şi Culturii. Telegramele au adus felicitări colectivului Teatrului Naţional pentru deschiderea stagiunii în teatrul complet renovat şi au urat succese în muncă pentru promovarea artei realist-socialiste pusă în slujba oamenilor muncii. Ele au fost primite de către participanţi cu vii şi prelungite aplauze. A urmat spectacolul „Anii negri" de A. Baranga şi N. Moraru în regia lui Dan Nasta. . Din distribuţie fac parte : George Popovici, artist emerit, Margareta Baciu, artistă emerită, Miluţă Gheorghiu, artist emerit, laureat al Premiului de Stat, Marioara Davidogiu,artistă emerită, Ştefan Dăncinescu, artist emerit, Ion Lascăr, artist emerit, Traian Ghiţescu, Constantin Protopopescu, Sandu Morcovescu—Teleajen, Constantin Sava, Gheorghe Vrînceanu, Saul Taişler, Ion Buraga, Constantin Obadă, Al. Brehan, N. Veniaş, Remus Ionaşcu, Emil Reus, Ion Schiţubischi, Valeriu Burlacu şi alţii. Spectacolul a fost primit cu deosebită căldură de public care i-a aplaudat îndelung pe interpreţi. A început Învăţămîntul ideologic al cadrelor didactice Duminică 30 noiembrie a avut loc deschiderea învăţămîntului ideologic al cadrelor didactice de la şcolile de toate gradele din regiunea Iaşi. In oraşele Iaşi Bîrlad, în centrele raionale peste 1000 profesori şi învăţători au luat parte la deschiderea festivă a cursurilor. Cu acest prilej secretari ai comitetelor raionale de partid au vorbit despre importanţa învăţămîntului ideologic al cadrelor didactice organizat cu începere din acest an de Ministerul Invăţămîntului şi Culturii. Invăţămîntul ideologic urmăreşte pregătirea temeinică a profesorilor şi învăţătorilor cu teoria marxist, leninistă, astfel ca aceşti să-şi poată îndeplini mai bine sarcina de a educa tînăra generaţie în spiritul ideologiei clasei muncitoare. După deschiderea festivă a invăţămîntului ideologic s-a predat prima lecţie intitulată: „Marxism, ieninismul — teoria revoluţionari a proletariatului, învăţătura marxist- feninistă baza teoretică a politicii Partidului Muncitoresc Român". Predarea lecţiei a fort făcută de cadre didactice univentare cu o înaltă calificare. Aceasia se va face și în viitor. De asemenea, cadrele didactice universitare au pregătit lectorii care vor conduce seminariile La Ţesătura Maşini automate de vopsit Nu de mult, la fabrica , ,Ţesătura" Iaşi au sosit din Republica Democrată Germană, patru maşini automate de vopsit, din cele mai moderne. Două din aceste maşini au fost de acum montate, iar de cîteva zile se găsesc în rodaj. Noile maşini dau o producţie zilnică cu 80 la sută mai mare faţă maşinile vechi, şi de o calitate excepţional de bună. Lectori universitari ieşeni predau limba romînă LA PEKIN In cadrul acordului cultural dintre ţara noastră şi RP Chineză lectorul universitar Ştefan Giosu, de la Universitatea ,,Al. I. Cuza" va preda timp de doi ani limba română la Universitatea de stat din Pekin. Zilele acestea lector univ. Șt. Giosu a plecat spre R. P. Chineză. LA BERLIN Lectorul universitar V. Avrinte, de la Universitatea ,,Al. I. Cuza1’ a fost numit de curind membru al catedrei de limbi romanice de la Universitatea „Humboldt” din Berlin, unde va preda limba romînă. Zilele acestea lectorul universitar ieșean V. Avrinte a plecat la Berlin spre a-și lua in primire noul post. In regiunea Iaşi Pregătiri pentru o rodnică activitate culturală în timpul iernii Cele 7 Case raionale de cultură, cele peste 900 Cămine Culturale şi Case de cutit, precum şi cele 107 Colţuri roşii de pe lîngă gospodăriile colective din regiunea Iaşi, sunt pregătite să desfăşoare o rodnică activitate în timpul lunilor de iarnă. In acest an în regiune s-a inaugurat clădirea modernă a Casei raionale de cultură din Negreşti, iar construcţia clădirii Casei raionale de cultură din Tg. Frumos este mult avansată. De asemeni, în cursul acestui an, s-au construit, ori s-au refăcut rădică, prin contribuţie în muncă un număr de 25 cămine culturale săteşti. Marea majoritate a unităţilor culturale din regiune au fost aprovizionate din timp cu combustibilul necesar ; la unele din clădirile unităţilor de cultură s-au executat reparaţii ori amenajări curente. Bibliotecile sătești au fost complectate cu un important număr de volume. De curînd, în centrele raionale din regiune s au desfăşurat serinarii cu activişti culturali, cu care prilej, s-a stabilit un plan de măsuri privind activitatea căminelor culturale, a caselor de citit, a colţurilor roşii din unităţile agricole socialiste, o activitate care va fi axată pe cel de al V-lea concurs al artiştilor amatori de la sate. Un număr de aproape 70 instructori ai formaţiilor artistice de amatori de la sate au terminat recent cursurile fără frecvenţă la şcoala populară de artă din Iaşi, urmînd ca în aceste zile absolvenţii acestor cursuri să prezinte la examen cite un spectacol pregătit de dînşii. In perioada de iarnă, echipele artistice de amatori din regiune vor continua să primească sprijinul calificat al regizorilor şi actorilor Teatrului Naţional ,,Vasile Alecsandri" din Iaşi, Teatrului de Stat din Bîrlad, Teatrului Evreiesc de Stat din Iaşi, cit şi a dirijorilor, a maeştrilor de cor şi a unor solişti de la Opera de Stat din Iaşi. In interiorul ziarului: «*****»« .— Fiecare medic la înălţimea misiunii sale. pag. 2-a — Cîteva aspete privind aprovizionarea populaţiei cu aragaz. pag. 2-a — Să înlăturăm formalismul din munca de partid. pag. 3-a — îmbunătăţirea principiilor de premiere — stimulent pentru realizarea planului în fiecare secţie. pag. 3-a SPORT: — Fotbal categoria B — Unirea Iaşi a cîştigat întilnirea cu Rapid 2 Bucureşti. — Rugbi -- Constructorul BLlad a promovat în categoria A pag. 3-a — Berlinul trebuie să devină un oraş demilitarizat şi liber. — Rezultatele preliminare ale celui de al doilea tur de scrutin al alegerilor din Franța. pag. 4-a n mezraeun Dezvoltarea legăturilor culturale între R.R.R. şi R.S.S. Moldovenească (Agerpres) TASS CHIŞINĂU transmite: Legăturile de prietenie şi colaborare culturală dintre RSS Moldovenească şi R. P. Romînă se află în permanentă dezvoltare. Prietenia celor două republici frăţeşti va creşte şi se va întări şi pe viitor, a declarat Artiom Lazarev, ministrul Culturii al RSS Moldoveneşti, la sesiunea ştiinţifică a istoricilor români şi sovietici care a luat sfîrşit la 29 noiembrie la Chişinău. Vorbind despre dezvoltarea colaborării culturale dintre RSS Moldovenească şi R. P. Romînă, Lazarev a citat următoarele date: In ultimii ani Republica Moldovenească a fost vizitată de aproximativ 1500 de fruntaşi pe tărîm cultural şi artistic din RPR, printre care Teatrul Naţional „Ion Luca Caragiale “ din Bucureşti, ansamblul de cîntece şi dansuri al forţelor armate ale RPR, filarmonica de stat „George Enescu" din Bucureşti, Opera de stat din Iaşi. Expediţiile comune ale arheologilor, sesiunile istoricilor schimburile de studenţi au devenit o tradiţie. Intre institutele agricole din Chişinău şi Iaşi, între institutele de pomicultură, viticultură şi vinificaţie din RSS Moldovenească şi RPR au fost încheiate convenţii cu privire la activitatea ştiinţifică comună şi asistenţă mutuală. Oamenii muncii din RSS Moldovenească, a subliniat Artiom Lazarev, manifestă un viu interes faţă de literatura şi presa periodică romînă. In ultimii 3 ani librăriile din Republică au vîndut aproximativ 100.000 de exemplare din operele literaturii beletristice, politice şi ştiinţifice, editate în Romînia. Importante studii la Staţiunea de cercetări biologice şi geografice „Stejarul“ a Universităţii din Iaşi Cercetătorii de la Staţiunea de cercetări ştiinţifice a Universităţii ieşene, staţiune care se află situată la jumătatea drumului dintre Piatra Neamţ şi Bicazi şi care s-a inaugurat nu de mult timp, şi-au propus o bogată tematică de studii. Cîteva spicuiri din tematică arată importantele cercetări ce se întreprind aici. Iată citeva dintre ele: studiul elementelor biologice legate de bazinul Bistriţa din sectorul lacului de acumulare a hidrocentralei ,,V. I. Lenin"; fauna vertebratelor şi nevertebratelor din Valea Bistriţei; flora şi vegetaţia din bazinul mijlociu al Bistriţei studiul fizico-chimic al apelor din bazinul mijlociu al Bistriţei, în vederea stabilirii raporturilor ionice; studiul formelor geomorfologice actuale din zona hidrocentralei, studiul geograf.. al masivului Ceahlău etc. In afară de aceste studii cercetătorii de aici răspund și la o seamă de probleme de specialitate ce le ridică regiunea Bacău. Una din acestea este studiul dăunătorilor pomilor din regiunea Bacău. Tezele cu privire la dezvoltarea economica a U.R.S.S. in viitorii 7 ani au stîrnit un puternic interes în rîndul oamenilor muncii din regiunea Iaşi Tezele Raportului ce va fi prezentat de N. S. Hruşciov la Congresul al XXI.Iea al PCUS a stîrnit un viu interes în rîndurile oamenilor muncii din oraşul Şi regiunea Iaşi. Sute de agitatori din oraşul Iaşi au făcut cunoscut printre muncitori, tehnicieni, ingineri, medici, funcţionari programul păcii reflectat în cifrele de control ale dezvoltării economiei naţionale a URSS pe anii 1959-1965. Toate staţiile de radioficare şi radioamplificare din regiune au transmis textul Tezelor. De asemeni, despre acest important document s-a vorbit ţăranilor muncitori din cuprinsul regiunii în sute de cămine cultuale Numai în raioanele Murgeni, Huşi şi Vaslui au participat la adunările ţinute cu acest prilej în cămine culturale peste 11000 ţărani muncitori. La fabrica de antibiotice din Iaşi, agitatorul Ion Jalaboi, discutînd cu muncitorii din întreprindere asupra capitolului din Teze intitulat: „Asigurarea progresului tehnic în toate ramurile economiei naţionale", a spus: „ Prima ţară socialistă din lume va dovedi întregii omeniri că, în următoarea perioadă de 7 ani, asigurîndu-şi progresul tehnic în toate ramurile economiei naţionale va izbuti, aşa cum arata Tezele Raportului, 13* în 1965 producţia globală a industriei să crească cu aproximativ 80 la sută faţă de 1958, iar dezvoltarea accelerată a industriei chimice va face ca volumul global al producţiei acesteia să crească in următorii 7 ani de circa 3 ori. Agitatorul Andrei Vasile tot de la fabrica de antibiotice a subliniat faptul că, întrucît planul de 7 ani al URSS prevede dezvoltarea multilaterală a colaborării economice dintre Uniunea Sovietică şi toate ţările socialiste, în 1965 ţările socialiste vor produce mai mult de jumătate din întreaga producţie industrială mondială. — Acest lucru — a spus Andrei Vasile — ne bucură nespus de mult, deoarece întărirea continuă a lagărului socialist, în frunte cu Marea Uniune Sovietică, constituie o chezăşie a menţinerii păcii, acest lucru ne face să întrezărim de pe acum că nu întrecerea economică paşnică dintre capitalism şi socialism, va învinge socialismul. In cadrul unei adunări care s-a ţinut cu mecanizatorii de la SMT Zorleni, inginerul Marin Marin a demonstrat prin cifre şi fapte concludente deosebirea fundamentală dintre planurile ţărilor imperialiste Pe deoparte, planuri care urmăresc pregătirea de noi războaie, ceea ce determină permanenta înrăutăţire a situaţiei oamenilor muncii din aceste ţări şi, pe de altă parte planul de dezvoltare a economiei naţionale a Uniunii Sovietice pe următorii 7 ani, plan care constituie încă un Pas uriaş spre fencirea oamenilor muncii. Asemenea adunări au mai avut loc la Atelierele CFR „Ilie Pintilie" din Iaşi, la Atelierele CFR din Paşcani, la fabrica de rulmenţi din Bîrlad, la întreprinderea de electricitate şi transport comun Iaşi, la Institutul Politehnie din Iaşi şi la alte întreprinderi şi instituţii din regiunea .nv. In raionul Negreşti Creşte numărul şcolilor nou construite In acest an, în comunele şi satele raionului Negreşti numărul de şcoli a cunoscut o însemnată creştere. Astfel, au fost construite şi date în folosinţă de la începutul anului şi pînă in luna noiembrie, un număr de 10 şcoli noi. Numai în comuna Oniceni, bunăoară au fost date în folosinţă 3 şcoli nou construite. Şcoli noi mai sunt în sate-Ie Tarniţa şi Botca-comuna Dagîţa, în Buda, comuna Oşeşti Ş.a. Trebuie spus că numărul şcolilor continuă să crească. Pentru aceasta e suficient să arătăm faptul că la ora actuală sunt în plină construcţie alte 10 localuri de şcoli. Este vorba despre acelea care se ridică în satele Runc, Racoviţa, Urşiţa, Tălpălui, Bunbăşel şi altele. Foto: M POPESCU In preajma vechii fabrici de preparate de carne din Sibiu, s-a ridicat o nouă şi modernă construcţie In săli mari, igienice, spaţioase, producţia este realizata în noua fabrică cu maşini de înaltă productivitate. IN CLIŞEU: Un aspect exterior al noii fabrici de preparate de carne recent intrată în funcțiune. Duminică s-a inaugurat Gospodărie colectivă la Buhăieni Intr una din zile comuniştii Maria Gajban, Dumitru Gajban şi Nicolae Agamnie au pornit-o pe uliţă in jos spre casa lui Toader Neamţu. Toader Neamţu era acasă. Tocmai atunci venise de la cîmp şi pregătea vitile pentru seară. Cină i-a văzut pe oaspeţi că intră in ogradă, a mers în întîmpinarea lor și i-a poftit in casă. — Da’ ce-ai făcut la cimp, Toadere? îl întrebă Dumitru Galban. — Ce să fac, bădie... Am mai dus niște gunoi de grajd in capătul tarlalei. — Vrei ca la ani să scoatem 4.000 de kile de păpușoi la hectar, după cum văd eu. — Păi dacă avem posibilitatea să smugem pămîntului roade şi mai multe de ce să nu facem şi acest lucru? Cei trei comunişti şi gazdele au stat mult de vorbă. Au discutat despre treburile ispodăreşti ale saturi, şi despre cursul nrozootehnic. Cind a enit vorba de întovăire. Maria Gajb m-a întrebat pe Neamu: — Ascultă, Toade? eşti mulţumit deasaltatele pe care îs-ai obţinut in into■’irosire? Acum doi ani cu greu te-ai hoărlt să faci acest pas. — Parcă numai eu sunt mulţumit de cele 1.200 kg. greu la hectar şi 2.000 kg. păpuşoihectar pe care le-am obţinut in întovărăşire? a spus Neamţu. E mulţumit tot satul. Eu pot ’ să vă spun, eu unul vreau ca la anu' să muncim şi mai bine pămlntul pentru ca să ne dea roade şi mai bogate. In orice caz comuniştii din comună neau îndreptat pe un drum bun. — Dar tu ştii de ce-am venit noi la tine, Toadere?! intră în vorbă Dumitru Galban. — Dacă îmi spuneţi oi şti. — Mai intîi vrem să-mi spunem că noi trei am făcut cereri pentru colectivă, ştii doar că colectiviştii din Larga Jijia, Soloneţ, Potîngeni, au obţinut recolte şi mai mari ca noi. Ei cresc vaci de lapte, porci, oi, păsări, au plantat vie, au grădină, de zarzavat, amenajează iazuri, şi toate acestea ie aduc ■mart venituri băneşti. Şi-n al doilea fună, am venit să vedem dacă ni te alături şi tu. Toader Neamţu s-a uitat la nevastă, nevasta la el. Toader Neamţu era convins că gospodăria colectivă i-ar face traiul şi mai îmbelşugat. Vizitase doar gospodăriile colective din împrejurimi şî vizitase şi case de colectivişti. Văzuzi br.1 îmbelşugat al colect viştilor şi aceasta îi dăduse îndemn. — Tu ce zici, nevastă? — Eu ce sic?.' Ce zici tu... Toader Neamţu a stat puţin şi s-a gindit. Comuniştii i-au spus că or să mai treacă pe la el. Şi atunci o să le dea şi rezultatul — Nu, bădie, răspunse scurt Neamţu, — eu fac cerere acum. Sunt convins că gospodăria colectivă e drumul nostru cel bun Şi chiar in seara aceea el a făcut cererea. Neamţu venea în colectivă cu 6 ha. de pămint, 2 boi, cai, plug. Exemplul comuniştilor şi al lui Neamţu a fost urmat şi de Nicolae Ciobică şi de Dumitru Prodea şi de mulţi alţii. Pentru a convinge un număr tot mai mare de ţărani întovărăşiţi să vină alături de ei primii înscrişi au hotărît sa înfiinţeze un comitet de iniţiativă. In fruntea comitetului au fost aleşi: Toader Neamţu, Agripina Prodea, V. Ciobică urmaţi de alţi gospodari. Vestea că mijlocaşii Toader Necmţu, Dumitru Prodea, Constantin ştefaniu, au depus cereri pentru colectivă, a fost aflată ele întreg satul. Cinci au auzit acest lucru, Adrian Ştefăniu, E. Pancu, Ion Alixa’ U. Şi alţii au venit singuri cu cererile de înscriere. — Dacă în întovărăşire am obţinut atttea bucate — au spus ei — apoi în colectivă ne vom Imbelşuga casele cu de toate. Comuniştii şi membrii comitetului de iniţiativă au mers în dese rînduri la întovărăşiţi acasă şi i-au îndemnat să păşească şi ei pe drumul gospodăriei colective. Intr-una din zile, Toader Neamţu, Agripina Prodea şi N. Ciobică au mers acasă la Ion Gh. Caia. Cină au fost invitaţi înăuntru, membrii comitetului de iniţiativă au dat aici şi de Tănase Ciholea. — Noroc bun fraţilor. Ce mai faceţi? le-a spus Toader Neamţu. — Ce să facem bădie — a răspuns Ion Gh. Caia. Mai citeam şi noi statutul gospodăriei colective. — Te pomeneşti că in seara asta şi faci cerere, ii spune Neamţu. — Ehei, bădie, eu sînt hotărît să intru în colectivă de mult. De cină m-am liberat din armată. Dacă nu veneaţi la mine, veneam eu şi vă aduceam cererea. Dar fiindcă aţi venit, s-o fac acuma... Ion Gh. Caia, hotărit din capul locului să intre in gospodărie , a făcut chiar atunci cerere şi a intrat in colectivă cu 8,18 hectare. Zi de zi numărul celor care-şi exprimau hotărîrea să intre în gospodăria colectivă, creştea. A crescut de la 4 înscrişi, la 10 20... 50... apui pînă la jumătate raid, adică 60 de familii cu 169 hectare, 13 vite de muncă, care pluguri şi alte unelte agricole. Duminică la Buhăieni, comuna Anărieşeni, raionul Iaşi, , fost mare sărbătoare. S-a inaugurat noua gospodărie colectivă. La festivitatea inaugurării au venit oaspeţi din toate satele dimprejur. Membrii tinerei gospodării au ales in cadrul adunări generale ca preşedinte pe unul din cei mai buni gospodari: Toader Neamţu GH. GHINDA Prin hore vesele Şi-au manifestat bucuri® noii colectivişti şi oaspeţii. " ..e.a’V % Biblioteca personală De la gară moţul tr-a Însoţit pînă hăt spre centrul satului. Purta sub braţ cele două cărţi pe care le cumpărase ,— cum îmi spusese mîndru — ,,de la librăria cea mai mare din Iaşi, aceea de se cheamă Cartea Rusă"1. Şi vorbea mereu, cam subţiratic. Şi cam grăbit de parcă voia să-mi spună totul dintr-odată : — Aşa cum îţi spuneam , niciodată nu mă întorc cu mîna goală ; m-am obişnuit eu aşa şi nu mă simt bine dacă mă-ntorc din tîrg fără o carte. — Ii fi avînd bibliotecă frumuşică — îl ispitesc. Moşul clipeşte repede, ca omul mulţumit şi dornic să spună şi altora o bucurie a lui . — Am. Cam puţintică, ce-i drept,, da’ am. Iaca, leu aiestea două, am 56. Vezi mata. Am auzit de scriitorul teta că-istraşnic. Am citit eu mai demult o carte de-a lui, „Pămlnt desţelenit“ — îi fi auzit mata, că pari om cu-oleacă de carte — da’ nu mă-ncumetam a crede că-i aşa de mare. — Solohov ? — Exact. Am văzut şi filmul , straşnic. Şi-am întrebat-o pe tovarăşa bibliotecară că unde aş putea găsi eu o asemenea carte. Şi ea mi-a spus că să mă duc in cutare şi-n cutare loc, şi acu’ iacătă o două volume. Moşul ducea. Intr-adevăr, ca pe un trofeu, cele două volume din ,,Pe Donul liniştit1’. — Citeşti de nopii, moşule ? îl întreb prin surprindere. Mi s-a părut că a tresărit. Apoi a tuşit, a mai pipăit cărţile de sub braţ, m-a privit scurt, apoi iar a tuşit. Se vedea că se codeşte să răspundă dar, citind în privirea mea insistenţă, a răspuns în treacăt • __ De vreo cinci ani. — Şi cîţi ai de toţi ? — 64. I — Şi de ce ai început aşa de tîrziu ? — De ce ? Parcă dumneata nu ştii I OVI • STELIAN OPROIU I '(Continuare în pag. 2-a)