Flacăra Iaşului, februarie 1959 (Anul 15, nr. 3864-3887)
1959-02-01 / nr. 3864
tsz. 3664 Nedcrm secretarii organizaţiilor de bază Fiecărui comunist - o sarcină concretă Cîridip*a ales, în ufrlă cU trei Ivirii, noul organ de conducere, acultarea gerigialä a organizaţiei noastre de bază a adoptat o hotarîre cuprinzîrid sarcini precise privind întărirea muncii de partid in toate domeniile de activitate. Biroul organizaţiei de bază ţi-ă dat seama că aceste sar- Cinii por putea fi duse la batt Sfirşit numai dacă Va activiza masa membrilor de partid antrenînd-o la aplicarea în viaţă a hotărîrilor adunării generale. Pe baza experienţei acumulate, biroule şi artizaţiei de bază s-a preocupat să încredinţeze sarcini concrete fiecărui comunist, membru şi candidat de partid, Să-l controleze şi Sl-l imidrume îtt mtrică, să pună îh discuţia adunărilor de partid şî să tragă la răspundere pe acei membri sau candidaţi de partid, care niu şi în. ’den limiesc sarciniile încredinţate de organizaţia de bază. Repartizarea Sarcinilor, fie ele pe linia producţiei sau de natură obştească, nu am făcut-o la întîmplare. Am avut în vedere ca sarcina repartizată ţinut comunist să corespundă cunoştinţelor sale politice şi profesionale, să-i dezvolte ca-pacitatea sa politică şi organitizatorîcă din ultimul timp, în fabrică au golit oameni noi. Peste o sută de muncitori au fost angajaţi să lucreze îtt întreprinderea noastră. Marea lor majoritate erau necalificaţi. însuşirea de către aceştia a medfeeriei eră o problemă imediată de mare importanţă, iar Organizaţia de bază nu puteauă nu-şi aducă contribuţia la rezolvarea ei. Comuniştii cu o bună pregătire profesională şi care lucrează efectiv în producţie, dintre care amintim pe tovarăşele Lucreţia Nechifor, Aurica Tărtăcuţă şi Elena Băsu, au primit sarcina de a califica la locul de muncă pe noii angajaţi. Comuniştii au înţeles să se achite cu răspundere de această sarcină. Sarcinile trasate membrilor de partid în domeniul producţiei sunt uneori determinate fie nevoi urgente care apar în desfăşurarea procesului de producţie. In a doua jumătate a anului trecut, problema îmbunătăţirii calităţii producţiei preocupa în cel mai înalt grad colectivul de conducere al fabricii. In acea perioadă defectele la tricotaje se înmulţiseră. Vopsitul stofelor era neuniformat, procentul de rebuturi crescuse. Biroul organizaţiei de bază a cerut tovarăşului David N., directorul fabricii, să prezinte în adunarea generală de partid un referat privind problema calităţii producţiei. Aralizînd această chestiune, adunarea generală a luat o serie de măsuri menite să îmbunătăţească producţia din punct de vedere calitativ. La secţia boiangerie au fost înlocuite unele căzi de vopsire ; tot aici a fost repartizat să muncească un Inginer chimist. Membrilor de partid dint toate sectoarele, tututor agitatorilor li s-a trasat SarCifia de a fi exemplu in faţa celorlalţi muncitori la ceea ce priveşte calitatea şi de a duce minumă de lămurire cu aceştia în vederea mobilizării întregului colectiv al faWMe şi la lupta contra defecţiunilor şi rebuturilor, Cu puţine excepţii, toţi cei21 de membri şi 25 Candidaţi d© partid au Sarcini obşteşti, linii dintre ei, ca tov. Toma Româneste. Eugrefia Aslan, Vasile Cahtea, muncesc în conducerea organizaţiilor de masă, alţii ca tov. Raşela Haimovici, Adriana Corban, Dumitru Proca, au primit sarcina de a conduce cercuri ale invățămîritului Ö© partid, sau ale învățămîntului politic UTM. Tovarăşa Maria Paliciuc activează în colectivul gazetei de perete, tovarăşul Dumitru Proca în brigada artistică de agitaţie, iar un număr mare de membri şi candidaţi de partid muncesc ca agitatori. ■ -f' . î ■■■ Biroul organizaţiei de bază uid s-a oprit la a repartiza pur şi simplu aceste sarcini obşteşti. Membrii şi candidaţii de partid sunt îndrumaţi şi ajutaţi pe parcurs să-şi ducă la îndeplinire sarcinile primite. In cazul propagandiştilor, bunăoară, biroul îi ajută să-şi asigure participarea CUISânţilor la cohvorbiri, să realizeze mai strîrnsa legătură a învăţămîntului de partid cu sarcinile practice ce izvorăsc din viaţa digattizaţiei de bază a întreprinderi. Mebrii biroului organizaţiei de baza controlează îndeaproape felul în care comuniştii muncesc, iar atunci câd este calul cer acestora să dea socoteală în faţa biroului organizaţiei de bază sau a adunării generale de activitatea pe care o depun. Această duce la întărirea disciplinei de partid, creind condiţii puernlice pentru sporirea răspunderii personale a fiecărui membru şi candidat de partid. De exemplu, tovarăşul Vasile Cantea care munceşte în conducerea organizaţiei UTM manifesta la un moment dat semne de delăsare în muncă. Secretara comitetului UTM era plecată la o şcoală, iar munca UTM lâncezea. Ca locţiitor de secretar al comitetului UTM. în loc să muncească în așa fel îficît Să nu se Simtă lipsă secretarei, el se sUstrăgea de la îndeplinirea îndatoririlor ce-i reveneau. Un tovarăş din biroul organizației de bază a stat de vorbă cu el făcîndu-1 să înțeleagă caracterul neportiric al atitudinii sale şi necesitatea îmbunătăţirii muncii comitetului UTM. Tovarăşul Castea n-a aşteptat, bineînţeles, să i se mai atragă atenţia pentru a doua oară şi s-a apucat cu mai multă seriozitate de treabă. In privinţa candidaţilor de partid de a căror educaţie politică in procesul muncii practice de partid ne ocupăm cu o deosebită grijă trebuie să spunem că, în afară de controlul biroului Organizaţiei de bază, membrii de partid care le-au dat recomandări, au ei Înşişi sarcina de a se ocupa de îndrumarea şi ajutorarea candidaţilor de partid in îndeplinirea sarcinilor de partid pe care le-au primit, fie pildă tovarășul H. Ițicovici se ocupă de candidații departid Alexandru Florea și Petru Bulicul, ajutândui sâ-și rezolve sarcinile ce le revîii. Antrenarea membrilor și candidaților de partid in munca Concretă a Organizației de bază a dus la întărirea întregii munci de partid. Comuniştii au devenit mai activi politiceşte. Rolul lor în Viaţa întreprinderii creşte mereu. Cei mai mulţi dintre ei reînt fruntaşi în producţie, depăşindu-şi sistematic normele de producţie cu cite 15—20 la sută aşa cum fac tovarăşele Adriana Andronic, Maria Kiş, Maria Hîrtopeanu şi alţii. Evident că mai avem tacă membri de partid ca tov. Vasile Pîrţan şi Eugenia Rotaru care nu aduc o contribuţie concretă la realizarea sarcinilor de partid şi al căror exemplu negativ este urmat din păcate de unii candidaţi ca tov. Aneta Popa şi Elena Rău. Biroul organizaţiei de bază depune însă eforturi conţinute pentru a face din fiecare membru şi candidat de partid un luptător activ pentru aplicarea liniei partidului, stimulînd prin toate mijloacele iniţiativa tuturor comuniştilor. LUCREȚIA CUCHI secretari org. de bană PMR fabrica de tricotaje ,,Moldova" Popas la camera deputatului din Bârlad (Urmare din pag. 1-4) Au fost construite bazine de acumulare a apei de la cișmelele arteziene cu curs continuu, bazine de acumulare a ap£i unei faiere — tot cele mai aglomerate centre din raza orașului, s-a trecut la extinderea rețelei de apă potabilă, la modernizarea iluminatului public pe unele străzi. Folosită de cătrecomitetul executiv ca loc de întîlnire între deputaţi, pentru ţinerea şedinţelor comisiilor permanente, a şedinţelor cu activele de cetăţeni de pe lingă comisiile permanente, pentru organizarea de conferinţe şi consultaţii cu privire la activitatea deputaţilor, schimburi de experienţă, etc., Cateera deputatului de la sfatul popular din Bîrlad are o activitate rodnică menită să contribuie, în bună măsură, şi la rezolvarea practică a unor însărcinări pe care deputaţii le primesc de la cllărbii. PUAUIrRTA EISUjUI La săniuş E frig, dar cine-i poate ţine îtt casă pe aceşti mărunţi şî gălăgioşi ,,cetăţeni”? Bucuria l Or atîta de mult aşteptată se revarsă acum nestingherită. Foto: G. PAUL Uniunea raională a cooperativelor de consum din raionul Paşcani a obţinut bune rezultate în activitatea, sa contribuind prin aceasta la dezvoltarea schimbului de mărfuri dintre oraş şi sat. In 1958, faţă de anul 1957, de pildă, corelaţia de schimb a crescut cu 10,7 la suta, astfel ajungîndu-se ca la 100 lei mărfuri industriale, să fie valorificate prin cooperative produse agricole de peste 30 lei. In anul care a trecut, gospodăriile agricole colective, întovărăşirile agricole, precum şi numeroşi ţărani muncitori individuali din raion au vîndut statului, pe bază de contracte încheiate prin cooperative, 1264 tone grîu, 425 tone orz, 571 tone porumb 1074 tone foarea soarelui. Adică, cu peste 1650 tone briu, orz porumb şi floarea-soarelui hal mult decit în annil 195?. Unităţile socialiste din agricultura raionului Paşcani vîhzind statului, pe bază de contract, cantităţi însemnate de cereale, au primit sume frumoase de bani. Acest fapt le-a permis să poată împărţi colectiviştilor de lîngă produse şi sume importante de bani iar întovărăşirile şi-au putut mări fondul de bază consolidîndu-se şi mărindu-şi averea obştească, trebuie arătat căie lîngă preţurile ferme stabilite în contract, gospodăriile agricole colective, întovărăşirile agricole şi adolerite de ţărani muncitori individuali, au beneficiat şi de alte avantaje ca de pildă un stor de 10 la sută pertru ContraCtarea UBor cantităţi mai mari, plus: 0.07 lei pentru fiecare kg, de cereale transportat lă bază. Fiind certrinşi de avantajele mari pe care statul le oferă celor ce Încheie Contracte pentru vînzarea cerealelor, numeroşi colectivişti, întovărăşiţi şi ţărani muncitori au contraferat și pentru acest an prin cooperative listarea unei invertilate cantități de Cereale. Un fapt îmbucurător e Că de această dată cantitățile de cereale contractate sînt mai mari. In muite locuri colectiviștii și întovărășiți! au Hotărît, în cadrul adichafiloi generale, Să . Vîrldă statului circa 20 la sută din producţia medie planificată la hectar. Colectiviştii din Stolniceni-Ghiţescu, de exemplu în urma discutării planului de producţie pe anulI 1959, au hotărît în adunarea generală să vîndă statului un acest an pe bază de contract, peste 25 foile cereale, însemnate cantităţi de cereale au conttractat pentru a fi livrate statului şi alte gospodării agricole colective şi întovărăşii agricole din raion. De asemenea, numeroşi ţărani muncitori individuali au contractat cu statul prin cooperative tivraffe. Asigurarea fondului centralizat de cereale altor cantități sportive de grâu, orz porumb și floarda-soarelui. Așa, bunăoară Constantin Vălaiu și Gheorghe I. Artdreescu din Miroslovești au contractat anul acesta cu câte 1000 kg, cereale mai mult decât în 1958. Vasile D. Buzatu, Gheorghe I. Hrîncescu și alții din Stroești au contractat cantități de cereale de două ori mai mări decât amil treCUt. Asemenea exemple sîfit numeroase. Rezultate Bune în ceeea ce privește contractarea de prodiSC agricole cu obținut și cooperativele din Rugi-noasa (preşedinte Gh Bodbarcă), Criveşti (preşedinte V. Roşu) Mogloşeşti (preşedinte C. Curaru) şi altele. La baza rezultatelor obţinute pînă acum de aceste cooperative în domeniul contractărilor de produse agricole, stă în primul rînd munca politică desfăşurată de organizațiile de partid. De asemenea, colisiliîle de conducere ale cooperativelor populatizînd avantajele oferite de stat, dînd drept exemplu contractanții de anul trecut care au primit mari sume de bani de pe urma crtențeioi vîhdute Statului, au desfașurat, tot acest Sett^ o intensă activitate. ’ y Trebuie spus însă că există, în cadrul Uniunii raionale Pașcani, conduceri ale unor cooperative care se dezinteresează de îndeplinirea Sarcinilor ce le au. La Hărmărtești, Lespezi și Valea Seacă de pildă, conducerile cooperativelor nu au dus muncă de lămurire în rindul membrilor cooperatori pentru a-i atrage la rezolvarea treburilor cooperativei, n-ai popularizat în rândul ţăranilor mufifctimi avantajele contractării Surplusului de produse prin cooperativă. f)e aceea şi rezultatele sunt pe măsura activităţii desfăşurate adicâ sunt din cele mai slabe. Asemenea situaţii reflectă în acela.Şi timp lipsurile Uniunii raionale Paşcard a CooperăriiCIot de consum (preşedinte tov. C. Sălcianu) care nu sprijină şi nu îndrumă îi măsura cuvenită activitatea iooperativelor în direcţia intersificării activităţii în domeniul încheierii contracte pentru livrarea către stat a surplusului de produse agricole . O dovadă a insuficientului interes manifestat de Uniunea raională în direcţia contractărilor de produse agricole este şi aceea că nici pînă acum, în unele sate ca Bursuc Hereşti, Buda, Fromiţa şi altele, nu au fost angajaţi achizitori. De acest lucru se fac răspunzătoare şi sfaturile populare ale comunelor de care aparţin aceste sate, deoarece ele nu au dat sprijin, niu au recomandat cooperativelor cadre corespunzătoare în munca de achizitor. Dacă astfel stau lucrurile, nu ne putem mira că pînă la 10 ianuarie a.c. în raionul Paşcani s-au contractat abia aproape 1000 tone cereale. Dat fiind că acţiunea contractărior de cereale se desfăşoară de o lună de zile, această cifră este foarte mică( fapt care a situat Uniunea raională Paşcani a cooperativelor de consum printre Uniuniile raionale codaşe din regiune. Această situaţie se cere grabnic lichidată. Gv SAVU Faţa de posibilităţi Prea puţine contracte în raionul Paşcani Al V-lea concurs al Faza intercomunală a celui de al V-lea concurs al formaţiilor artistice de amatori de la sate se desfăşoară din plin. Zilele trecute au avut loc concursuri în mai multe centre de comune printre care şi Leţcani—Iaşi. Aici S-au adunat artiştii amatori din comunele Horleşti Uricani, Rediu—Tatar şi Leţcani. Cei peste 300 de ţărani aun formaţiilor artistice cutoţi din Leţcani care au partcipat ca spectatori au aplaudat frumoasele programe prezerntate de echipele de cor din Corteşti şi Leţcani, Rediu—Tatar ş.a., echipa de dansuri din Braduşeni şî Horlești, echipa de fluierari din Tătăruși, etc. 'f* Multe din aceste formații au fost promovate la faza raională. .* ~ Qnică Const, invățător De ce am intrat în colectivă (Urmare citti pag. 1a) — Cum să nu-ţi placă aşa o gospodărie. Nu ne-ar strica nici nouă la Corni aşa ceva. Lumea îşi dă seama de—acum ea cel mai bine îi in colectivă, aşa că n-o trece mult şi-om avea şi la noi în sat gospodărie. Cînd a trebuit să ne căsătorim, Maria mi-a spus: — Știu că ai vrea să trăim amîndoi in sat la tine. Pînă ce nu se înfiinţează însă colectivă la Voi, eu nu plec de-aici. Is aproape 9 ani de cînd sînt colectivistă. Eram încă copil atunci. Aici am învățat să muncesc în colectiv și tot în colectiv să mă bucur de rezultatele muncii. Ințelege-mă că nu pot nici în ruptul capului să-mi schimb viaţa. Ami înţeles-o. Am devenit colectivist la Tiroii şi am muncit alături de nevastă-mea. Cînd versam la Cerni povesteam la ai mei şi la vecini despre viaţa tîrzîienilor. Eră tocmai in perioada în care se iscăligeră primele cereri de Ittsci-fere din sat. Cite umil imi Cerea sfatul înainte de a isfeali cererea. îl sfatuiam să semneze feudlere-i dere. Căci cunoşteam binefacerile colectivei şi eram dator să îndemn oamenii spre bine. seara vorbeam din nevasta. Mario, in curind şi în satul meu va fi colectivă. La început, pînă s-or obişnui oamenenii, o să fie mai greu. Vor fi greutăţi cum sînt la orice început. Aş putea să rămîn mai departe în Tîrzii. Locul mCU, locul nostru este insă acolo. Eu n-am venit la voi să găsesc totul de-a gata. Am acolo părinţi care vor deveni colectivişti, am prieteni şi m-aş simţi mai bine dacă alături de dînşii voi pune umărul şi voi ajuta la înflorirea gospodăriei. De asta spun să dăm cerere şi să ne înscriem în colectiva din Corni. Vreau ca şi Cornii să ajungă ca Tîrziu. Tu ce spiui ? Femeia mi-a dat dreptate. A doua zi eram la Corni cu cererea de înscriere, părinţii mei aduceau în colectivă 3 hectare jumătate de pămint. EU cu nevastă-mea ne simţeam mindru că eram încă de la inaugurare colectivişti „cu vechime“. Gospodăria de la Corni numără acum 78 familii. Mă bucur că şi în sat lă mine este colectivă. Ca vrail care am văzut viaţa nouă făurită în Dobrogea, ca urul care am trăit şi muncit alături de colectiviştii din Tiran, vreau ca şi consătenii mei să trăiascăla fel de bine, muncind în colectivă. :. ssrjoeweje*:»* * »* * ****** ** *******»»*»» ***** ************* Vaccinarea antipoliomienitică De la 27 ianuarie 1959 au inceput in întreaga regiune revaccinări contra poliomietiici — la copiii vaccinați în 1957, și trevaccinaji in 1938, precum și copiii vaccinați îrt 1958. iii h. ...al rulat această Operațilina se exercuta la: dispensării, puncte sanitare, şi puncte de vaccinare pe sate. In braşe revaccină fite se execută la nivelul policlinicilor de copii. Ifi Oraşul Iași, Vor funcţiona următoarele centre: între alfele 10-13 1. Policlinica 1 de Copii str. Pasaj Maxim Gorki nr. 2 2. Policlinică 2 de copii str. Elena Doamna nr. 4- 3, Punct vaccinare str. Iile Pintilie 82. VIZITAŢI resturantele şi bufetele TAPL unde găsiţi un bogat sortiment de preparate culinare şi băuturi selecţionate — Puteţi bervi vin fiert şi ţuică fiartă. — Seara -* specialităţi la grătar. ★ TAPL Iaşi anunţă că în grădina Copou funcţionează un bufet biberovizionat cu produse de bufet şi ituri de tot felul. "Se servesc băuturi fierte. Oferte de serviciu Se angajează restaurator la Muzeul Politehnic al Moldovei. Doritorii trebuie Sä indeplifisaäcärmâiorieje cdfidițiUrti. Studii superioare în Specialitate mecanică sau studii medii, curs de specializare și trei alii trt ftutcția de mecanic motoare. Doritorii se vor adresa la Adimi nistrația Ratatului Gullerii între orele 8-15. ANUNŢ Intreprinderea de dariere nr. 4 Cluj str. Jókai nr. 2 Ofera Spre vânzare unităţilor socialiste piatră spartă de dimensiunile 8/25, 25/40, 40/60, 60/90, dttt carierele pojorita si Dornişoara, la orice cantitate, preţurile sunt cele prevăzute în catalogul de preţuri Doritorii se vor adresa Intreț, indefii. SPORT Azi, Voinţa întîlneşte campioana tarii: C.C.A. — Scurte comentarii pe marginea comportării echipei ieşene în turul campionatului de baschet — Sărutâfflîfla Maltă, Voinţa Iaşi a realizat surpriza etapei campionatului divizionar de baschet: după multe insuccese, ea a reuşit să întreacă la București pe Rapid. Această victorie, — ceh de-a treia în tur, trebuie contrerHhată, firește, ca Uh fapt pozitiv. Față de posibilitățile reale ale echiie! dbar cele trei victorii asupra formațiilor Ciiarhe Oradea, terentu! Galați și Rapid cu nehiuitUrieac, ih special față de e6fhf0Ftarea bună avuta atiui trecut. De la o fSinflație pentru ă doua oarâ participantă în campionatul cat A, așteptam rmai mult. Acest lucru s-a datorat unei Sefii întregi de eâare:] în primul rînd este vorba de llfcsa unei Concepții felăre de joc atît în atac cît şi în apărare. NU am Văzut În două meciuri pe echipierii Volinţei apărîndu-se la fel. In tot cursul campionatului, s-a vădit o îngrijorătoare fluctuaţie de formă a multora dintre echiponenţii echipei. După o victorie de prestigiu poţi fiula în faţa lui Diuattie Oradea — Una din cele mai buhe föftuaţii din provincie. Voinţa a pierdut lamentabil la Timişoara ta faţa Ştiinţei. Trebuie de sezisat că flufctuaţia de formă manifestată de la meci la rheci s-a observat şi pe parcursul aceluiaşi joc. Voinţa nu ştie să mebţină tifi rezultat (exemplul cu Cetatea Bucuria București). Cauzele acestor Carenți tri coruportarea echipei trebuie căutate atât în lipsa repetată a unor jucători la antrenamente, cât și în modul îrt care ea a fost condusă de pe tușă. Antrenorul Mircea Avram nu a făcut întotdeauna schimbările cele mai inspirate. Cu toate aceste la*eune Voința are certe posibilităţi de a se prezenta totuşi onorabil în viitoarele întîl* niri ale campionatului. Ne bazăm şi pe considerentul că în for- maţie se găsesc Sati* danţi jucători cu experiență, capabili de a realiza lucruri valoroase. Astăzi Voinţa are ocazia să realizeze lu prima etapă a returului campionatului, în compania campioanei ţării — tt care cuprinde jucătorii renumiţi, un joc de bună calitate, pe măsura posibilităţilor sale reale, operăm într-o comportare cât mai bună a ieşenilor, în credinţa că echipierii Voinţei vor da o re*plică viguroasă repre* zentantei ţării noastre în „Cupă campionilor europeni". Spectatorii ieşeni aşteaptă cujustificată nerăbdare acest meci care va constitui fără îndoială un adevărat spectacol sportiv. ŞT. GR. Alte manifestări sportive Iubitorii de sport Vor putea să urmărească, in cursul zilei de astăzi, întrecerile în cadrul celei de-a IV-a ediţii a spartachifadei de iarnă a tineretului — faza pe asociaţie (Colectiv) care se desfăşoară în toate raioanele regiunii Iaşi, Consiliul local de turism organizează astăzi excursie la cabana Birnova, Unde se Vor trece și probele de ski in teadrul spartachiadei. Asociația Dinamo Organizează începând de la ora 9 pe dealul Șorogarilor un concurs de verificare la ski la probele de fond 16,52 km. și Coborâre, pentru a cinsti eroicele lupte a 16 ceferiştilor şi petroliştilor, sportivii din Oraşul Şi regiunea Iaşi se întrec in cadrul unei competiţii dotate feti cupa 16 Februarie (la volei şi handbal). • - Mduu ».. li -I - mi, fr-- i.i. i.-ita Spectacole TEATRUL NAȚIOMAL V. ALBcSAPh DRÎ: duminică 1 Ils ora 1§,SC Anii Negri OPERA PE STAT: duminică 1-41 ora 15 Ana Lugojanai TEAIPtiL EVREIESC GE STAI : duminică 1—II ora 20 tevie Laptafu1 TEATRUL DE PĂPUȘI: duminică 1—Ii ora 17 Sînziaha și Pepelea CINEMATOGRAFE: Maxim Gorki: „Ceriii inferhniL.i“ ilm Pintitie: „zue de drăgoste •, f'* neretului: ,,Scara îfi spirală”, 7*0?. kin „Pe Donul iliilțilti' sel'la 11, toi! Creangă: , Simfo-i'ă dragostei”, Că.* rrimnul cultură! „Ilie Pintile",„Facerea iumii”. TIihoul probabil Dentriitin! de 1 februarie 1999 Vremea va fi schimbătoare cu cerul norbs până la acoperit. Pe alocuri vă nlcige slab. Vântul va curla slab la potrivit din sectorul vest. Temperatura ușor variabilă : noaptea va oscila între minus 2 grade și minus 7 grade, iar ziua va fi cuprinsă între 0 grade și minus 4 grade. Pag. S-ai —ODO“ Problemd nr. 29 ^ BQVICl PAUL»Iasi CONTROLUL POZITIEI: Alb: Rh4 Df8 fe2 Nc2 Si câ C dl și d 8 Pf2 si £2. Negru : Rf4 ba6 fa3 si d4 rc4 si d'2 G|S şi hl Pc6 și f6 —ODO-** Soluția problemei Nr. 25 1. tg5. Soluția problemei Nr. 26: 1. Cd2 (âto. 2. If5) 2. Nd3 (Pda). T64 1...Cd6 2. Tc3-)-' soluția problemei Nr. 27 . 1 GIS Albul mută şi dă mat în doua intrări PUBLICITATE PUBLICITATE O. C. L Produse Industriale a pus in vînzare prin magazinele sale, un bogat sortiment de mărfuri din mase plastice şi fire poliamidice Cu mari reduceri de preţuri la: poşete femei, serviete, sacoşe, ciorapi şi şosete, diferite confecţiuni pentru bărbaţi, femei şi copil, periuţe de dinţi, savoniere, farfurii-ceşcuţe, lighiena 4