Flacăra Iaşului, octombrie 1960 (Anul 16, nr. 4378-4403)

1960-10-14 / nr. 4389

I BIBLIOTECA CENTRALĂ UNIVERSITARĂ „M. EMINESCU“ IAȘI ANUL XVI, Nr. 4389 VINERI 14 OCTOMBRIE 1960 4 PAGINI 20 BANI Mecanizatori din G.A.S. şi S.M.T.! Colectivişti si întovărăşiţi! ....... — .. ......­..........................— ................ —...... ......... ........... * Pentru asigurarea unei recolte bogate in anul viitor, Cu toate eforturile pentru terminarea însămîntărilor! Luptind pentru îndeplinirea sarcinilor stabi­lite de Congresul al III-lea al partidului cu pri­vire la sporirea producţiei agricole, oamenii muncii de pe ogoarele regiunii noastre, îndru­maţi de organizaţiile de partid, au obţinut o seamă de rezultate bune în actuala campanie agricolă. Ca urmare a muncii bine organizate, în multe unităţi agricole socialiste de stat şi cooperatiste s-a reuşit să se însămînţeze la timp întreaga suprafaţă planificată. Gospodării agricole de stat ca cele din Hălăuceşti, Războ­­ieni sau gospodăriile agricole colective din Coar­nele Caprei, Comarna, Bosia, Voineşti şi altele, au raportat terminarea insămînţărilor. Aceasta dovedeşte că acolo unde posibilităţile sint chib­zuit folosite, se obţin rezultatele aşteptate, finind seama de faptul că prin însăminţa­­rea culturilor de toamnă in epoca optimă se asigură însemnate sporuri de producţie in a­­nul viitor, este necesar să se ia toate măsurile pentru terminarea insămînţărilor in cel mai scurt timp. Pentru aceasta, este nevoie ca in a­­ceste zile, comitetele raionale de partid şi co­mitetele executive ale sfaturilor populare raio­nale să analizeze situaţia fiecărei unităţi in parte şi in funcţie de aceasta să ia măsurile cele mai indicate pentru a grăbi terminarea In­­samînţărilor. Conducerile GAS-urilor şi SMT-urilor sunt datoare să organizeze astfel munca incit între­gul parc de tractoare şi maşini să fie folosit cu maximum de randament. In gospodăriile agricole de stat există toate condiţiile ca in următoarele trei zile să se ter­mine insămînţarea tuturor suprafeţelor, urmană ca tractoarele şi maşinile să treacă la lucru pe tarlalele gospodăriilor agricole colective. E de datoria consiliilor şi comitetelor de con­ducere din gospodării agricole colective şi înto­vărăşiri agricole ca sub conducerea organiza­ţiilor de partid să mobilizeze, alături de mij­loacele mecanizate, toate atelajele la arat şi semănat. Intrucit in momentul de faţă terminarea in­­­săminţărilor constituie o sarcină de cea mai ma­re răspundere, este nevoie ca toate atelajele să fie folosite in această acţiune, amintnă pentru mai ttrziu executarea lucrărilor mai puţin ur­gente. Trebuie să ţinem­­seama că pentru perioada in care ne aflăm planul de insămînţări al re­giunii noastre a fost îndeplinit intr-o propor­ţie mică. CU POSIBILITĂŢILE de care dis­punem, POATE FI INSA IMPULSIONAT, RIT­MUL LUCRĂRILOR, ÎNCIT LA SFIRSITUL SAPTAMINII VIITOARE INS­AMIN­TARI­LE SA FIE TERMINATE IN ÎNTREAGA REGIUNE. In acest scop, oamenii muncii din agricultu­ra regiunii noastre sunt chemaţi să muncească in aceste zile cu toată hărnicia şi priceperea. Organizaţiile de partid au datoria să inten­sifice munca politică, să impulsioneze întrece­rea socialistă, să popularizeze fruntaşii in mun­că şi metodele acestora. COMITETUL REGIONAL DE PARTID CHEA­MĂ TOATE ORGANIZAŢIILE DE PARTID, SFATURILE POPULARE, CONDUCERILE U­­NITAŢILOR AGRICOLE SOCIALISTE, TOŢI OAMENII MUNCII DE PE OGOARELE REGI­UNII NOASTRE, SA-ŞI INTENSIFICE EFOR­TURILE ŞI SA FOLOSEASCĂ DIN PLIN TIMPUL BUN DE LUCRU, PENTRU A PUTEA RAPORTA LA SFÎRŞITUL SAPTAMINII VII­TOARE TERMINAREA INSĂMÎNŢĂRILOR. MECANIZATORI DIN GAS ŞI SMNT ! Depu­neţi toate eforturile pentru ca întregul parc de tractoare şi timpiii să fie folosit cu maxi­mum de randoment. COLECTIVIŞTI ŞI ÎNTOVĂRĂŞIŢI­­ In a­­ceste zile toate atelajele să fie folosite la arat şi însămînţat. Insă minţină la timp şi de ca­litate puneţi temelia recoltelor bogate din anul viitor. OAMENI AI MUNCII DE PE OGOARE! SA­U MUNCIM IN ASA FEL INCIT PINA LA SFIR­SITUL SAPTAMINII VIITOARE SA FIM CU IN­­SAMINTARILE TERMINATE. Se pot obţine rezultate mai bune S-a scurs o lună de cînd au în­ceput însămînţările culturilor de toamnă. Unora, această lună le-a a­­juns şi pentru curăţarea tarlalelor de recoltă şi pentru pregătirea terenu­lui in vederea insămînţărilor şi pen­tru semănat. La secţia agricolă a s­atului popular raional Hîrlău, u­­nele unităţi au şi raportat terminarea însămînţărilor. Aceasta dovedeşte că munca bine organizată dă rezultatele aşteptate şi că nu există scuză va­­­labilă pentru unităţile rămase în ur­mă. Membrii gospodăriei colective din Coarnele Caprei au reuşit să în­cheie campania de însămînţări toc­mai datorită faptului că au dat zor, în prima urgenţă, cu recoltatul şi căratul porumbului de pe tarlalele des­­tinate însăm­înţării griului, trecînd apoi la pregătirea terenului, atît cu tractoarele SMT-ului, cit şi cu ate­lajele proprii. Aşa se face că astăzi pe toată suprafaţa planificată (mai mult de 200 hectare) griul este în pămînt. Alte unităţi din raionul Hîr­lău sunt pe punctul de a încheia cam­pania de însămînţări în următoarele cîteva zile. întovărăşirea agricolă din Prăjeni a însămînţat pînă în prezent 120 hectare cu grîu, din cele 156 pla­nificate. La Lătăi, sat component al aceleiaşi comune, întovărăşiţii au în­sămînţat circa 80 la sută din supra­faţa planificată, din care o bună par­te cu atelajele proprii. Şi în alte co­­mune pot fi văzute pe cîmp atelaje ocupate cu pregătirea terenului şi în­­sămînţatului. Pe tarlalele întovărăşiţi. In raionul Hîrlău­ lor din satul de reşedinţă al comu­nei Plugari lucrau deunăzi la arat şi semănat mai mult de 40 atelaje. Cu asemenea participare la lucru, dînşii reuşiseră să însămînţeze cu griu pînă alaltăieri, mai bine de două treimi din suprafaţa planificată. Nu peste tot însă se dă aceeaşi a­­tenţie însămînţărilor. Nu mai departe tot în comuna Plugari, întovărăşiţii din satul component, Borosoaia, nu însămînţaseră pînă ieri nici un hec­tar din cele 300 ha. planificate pen­­tru grîu. Deşi întovărăşiţii au circa 100 hectare arate cu tractoarele SMT- ului şi dispun de circa 140 atelaje pentru a executa arături In continua­re, comitetul de conducere (preşedin­te tov. Sandu V.), a tărăgănat în mod neîngăduit începerea însămînţărilor. Vinovaţi de această situaţie se fac şi membrii comitetului executiv­­al sfatului popular comunal (preşedinte tov. Gh. Marinescu) care au tolerat lipsurile comitetului de conducere a întovărăşirii. Din păcate acesta nu e singurul caz. Comuna Şipote, una din cele mai întinse comune din raion, se si­tuează printre ultimele în ceea ce priveşte ritmul lucrărilor agricole. Gospodăriile colective din Chişcăreni şi Iazul Vechi sînt cele mai avansate, avînd însămînţat pînă în prezent 60— 75 la sută din suprafeţele planificate. In schimb, însă, sînt întovărăşiri a­­gricole care nu s-au apucat de se­­mănat decît de două zile. Pînă zilele acestea, un număr de 540 atelaje, aparţinînd în majoritate celor 6 în­­tovărăşiri, au fost folosite aproape numai pentru căratul porumbului de pe cîmp. Neţinînd seama de necesi­tatea însămînţării griului la timp, co­mitetele de conducere ale tuturor în­tovărăşirilor din comună au lăsat ca treburile să meargă de la sine. In­­tovărăşirile din Iazul Nou, Mitoc şi Hălceni s-au apucat ultimele de­se. D. GRIGORAŞ (continuare în pag. 2-a) Utemişlii Petru Pagu şi Ioana Arhip din secţia rectificare de la fabrica de rulmenţi din Birlad îşi de­­păşesc ZilnîS f­­orma între 12*15 ,la sută, dajid lucru de bună calitate. Iată-i în clişeu, lucrînd împreună li triaşt­il­ele Rectificat suprafeţe plane. Foto: Dr. PAVALAŞGU I Iași. Un nou bloc cu 20 apartamente în cartierul 23 August din Foto: G. PAUL Importante economii prin reducerea consumurilor specifice de materiale şi energie Lupta pentru scăderea preţului de Pretutindeni, oamenii muncii iau cost capătă o importanţă din ce în măsuri pentru preîntîmpinarea pierde­­re mai mare, odată cu creşterea pro­­rilor şi a cheltuielilor neproductive, ducţiei, datorită faptului că fiecare pentru reducerea consumurilor speci, procent de reducere reprezintă un fire, factor de seamă în obţinerea de volum tot mai însemnat de economii, economii noi. Peste 400.000 lei economii Pe şantierele de con­strucţii, preţul de cost continuă să constituie o problemă importantă, urmărită cu multă a­­tenţie de constructori. Pentru a realiza con­strucţii mai bune, mai ieftine şi într-un ritm mai susţinut, elemente­le tehnicii noi au pătruns pe mai toate şantierele. Din punct de vedere economic acestea nu au întîrziat să-şi arate rezultatele. Aşa de pil­dă, pe primele nouă luni constructorii între­prinderii nr. 3 au eco­nomisit peste sarcina de reducere a preţu­lui de cost peste 400.000 lei. La aceasta, o contribuţie de sea­mă au adus-o colecti­vele de muncă de la grupul nr. 5 instalaţii, şantierul 23 August şi şantierul stadion „23 August“ unde folosin­­du-se metode avansate de muncă s-a acordat o atenţie sporită redu­cerii consumului spe­cific de materiale şi, în special, a celui de cherestea. Energia trebuie gospodărită cu grijă Pornind de la docu­mentele celui de al III-lea congres a! par­tidului care trasează ca­­sarcină de a se reduce în decursul pla­nului de şase ani con­sumul de combustibil in medie cu 19 la sultă, iar de energie electrică cu 11 la sută faţă de nivelul anului 1960 — serviciul me­­canico-energetic de la Fabrica de antibiotice a iniţiat în această di­recţie o amănunţită a­­naliză a posibilităţilor existente,­âteva reali­zări ne ilustrează că a­­ceastă problemă a constituit o preocupare permanentă a colecti­vului din această sec­ţie. Astfel, căldura ga­zelor arse de la caza­ne, care se pierdea în trecut, acum se folo­seşte la uscarea mice­­liului. Extinderea la încă trei cazane a ino­vaţiei — nou tip de injector — asigură o pulverizare corectă a păcurii, înlesnind astfel obţinerea unei economii anuale de peste 200 to­ne combustibil. La sec­ţia compresoare s-au economisit pînă în prezent, prin reducerea consumului specific de ulei și energie elec­trică, peste 87.000 lei. Importantele rezerve interne pentru reduce­rea consumului specific de energie sub diferi­tele ei forme nu s-au epuizat însă. Aşa, de pildă, o colaborare mai rodnică între servicii, sectoare şi secţii, tre­buie să asigure folosi­rea mai raţională a căldurii şi a frigului, iar supravegherea mai atentă a compresoare­­lor de aer şi a pompe­lor de vacuum va per­mite înlăturarea mer­sului în gol al acestor utilaje, respectiv înlă­turarea pierderilor inu­tile de energie și com­bustibil ce se mai pro­duc încă. T. ECONOMY 31.000 bucăţi confecţii peste plan îndrumat în permanenţă de organizaţia de partid, colectivul fabricii de confecţii „Proletarul Roşu“ din Bîrlad a reuşit să obţină la sfîrşitul celui de al III-lea trimestru al anului realizări de seamă. Astfel, prin aplicarea metodelor înaintate sovietice (Valentina Hrisanova — graficul orar, Lidia Sa­velieva — control pe faze de operaţiuni, Lidia Ko­­rabelnikova — contul de economii) precum şi da­torită organizării bune a muncii s-a reuşit ca încă de la data de 22 septembrie să se realizeze planul de producţie pe cele trei trimestre ale anului in curs. La această dată erau confecţionate peste plan 31.000 bucăţi confecţii. Cele mai bune rezultate au fost obţinute de bri­gada condusă de comunistul Gheorghe Goşniţă. AGRIPINA IAROMENKO maşinistă »► • -«• Gheorghe Nagîţ este locuitor al sa­tului Bivolari din raionul Iaşi. Pînă mai luna trecută, el îşi lucra pămîntul în întovărăşirea agricolă. Intr-una din zile Gheorghe Nagîţ a lăsat tre­burile din ogradă şi a pornit cu paşi siguri, spre gospodăria colectivă „9 Mai“ din sat de la el. Cînd a ajuns în curtea gospodăriei a dat cu pri­virile de G. Donisă care rînduia ca­rele la căratul recoltei de floarea soarelui. — Noroc bun, tovarăşe preşedinte — zise Gh. Nagîţ către C. Donisă. — Noroc, Gheorghe. Oare-i vestea ? — D-apăi care să fie. Am o hîrtie pentru dumneata. Ia şi citeşte-o. Gh. Nagîţ îi întinse preşedintelui o hîrtie împăturită. Preşedintele colecti­vei o desfăcu, o citi şi apoi vorbi vesel. — Vasăzică te-ai hotărît să te înscrii în colectivă. Foarte bine. O să bucure pe toţi colectiviştii vestea asta. Da‘ i-a spune aşa, fără ocoliş, care din colectivişti te-a lămurit să faci cerere. — Oare ? Au stat ei mulţi cu mine de vorbă, dar cel mai mult m-au lămurit ochii. — Cum ochii ? — Foarte bine. Ce crezi că noi, întovărăşiţii din sat am trecut cu ochii închişi pe lîngă succesele voas­tre ? Pot spune că noi cunoaştem ca un colectivist tot ce-aţi putut în­făptui voi în doi ani. Preşedintele-l invită pe Gh. Nagîţ să ia loc pe marginea unui car. Oaspetele se aşeză, apoi continuă: — La început credeam c-o să ţi­nem pas cu colectiva. Dar anul ăsta mi-am dat seama şi mai bine că dacă mă înscriu în gospodăria colec­tivă voi fi şi mai cîştigat. Astă vară, după ce s-a terminat treerişul, m-am interesat cum aţi ieşit cu producţia de grîu. Am aflat că şi de data asta ne-aţi întrecut cu cîte 350 kg. grîu în medie la hectar. Cînd tre­ceam pe lîngă tarlalele colectivei cul­tivate cu floarea soarelui şi porumb stăteam focului şi priveam: ce fru­moase erau culturile, mult mai fru­­moase ca aie întovărăşirii noastre. La floarea soarelui am auzit că aţi scos 1400 kg. la hectar, cu 400 kg. In medie la hectar mai mult ca la întovărăşirea agricolă. La porumb cît scoateţi ? — 3000 kg. la hectar — răspunse preşedintele. — Cred că mai mult. Şi noi am obţinut recolte frumoase dar nu chiar aşa ca la gospodărie. Mă uitam la Vasile Strugaru. Cînd s-a împărţit avansul, în gospodărie, a venit acasă cu 450 kg. grîu, 450 kg. cartofi, 70 kg. ceapă, 70 kg. fasole, diferite le­gume şi zarzavaturi. Ştiam că pentru fiecare zi muncă s-au împărţit cîte 2 kg. grîu, 2 kg. cartofi, 300 gr. ceapă, că în cursul anului s-au dat şi trei avansuri băneşti : odată cîte 2 tei, a doua oară cîte 5 lei iar a treia oară cîte 3 tei pentru fiecare zi muncă. — Asta a fost numai avansul, îl întrerupse preşedintele colectivei. Cînd s-or împărţi produsele, atunci colectiviştii vor primi la ziua muncă, grîu şi mai mult, porumb, caş, vin, şi multe altele. Avem venituri fru­moase. Anul acesta am mărit nu­mărul animalelor de producţie la 27 vaci de lapte, 300 oi, 55 pocri, a­­vem multe păsări, am cultivat 25 hec­tare cu in, 28 hectare cu floarea soarelui, 20 hectare cu sfeclă de za­hăr. Din vînzarea produselor con­tractate vom realiza mari venituri băneşti. In curînd vom pescui şi iazul care se întinde pe 25 de hec­­tare. Planul nostru de viitor pre­vede să dezvoltăm simţitor sectorul zootehnic, să extindem suprafaţa cu vie şi pomi fructiferi, să cultivăm o suprafaţă mai mare cu plante teh­nice, etc. — Da, completă Gh. Nagîţ. In colectivă sînt convins că munca e mai bine organizată. Eu de pildă am aproape 3 ha. de pămînt şi a­­telaje. Gît agonisesc eu de pe a­­ceastă suprafaţă într-un an, a primit la avansul de 40 la sută un colec­tivist. In faţa acestor fapte n-am mai stat la îndoială. Aşa c-am făcut şi eu cerere de înscriere în colectivă. Cînd o să fie aprobată ? — La prima adunare generală vei fi colectivist împreună cu alte 23 familii de întovărăşiţi care au şi ei cereri de înscriere. A depus ce­rere şi Ion P. Grosu şi Ilie Stan şi Toader Şelaru... Gh. Nagîţ s-a înscris în colectivă. Faptele l-au convins că în gospo­dăria colectivă are să fie şi mai cîş­tigat ca la întovărăşire. GH. GHINDA Agenţiile de presă transmit: jr- Declaraţia lui N. S. Hruşciov pentru radiodifuziunea cubană. — Lucrările Adunării Generale a O.N.U. — Guvîntarea lui Nasser în Adu­narea Naţională a RAU. — Situaţia din Songo. — Prînzul oferit de N. S. Hruşciov în cinstea delegaţiilor noilor state africane. — Inundaţiile din India. — încordarea situaţiei din Argen­tina. — Indignarea poporului japonez. — Hotărîrea C.C.E. al P.S. din Ja­pon­ia. — Recunoaşterea R. P. Ghineze de către Republica Mali. Ancheta noastră Ce propuneţi pentru ridicarea nivelului tehnic al producţiei ? O sarcină importantă trasată de Congresul al III-lea al P.M.R. colec­tivelor întreprinderilor noastre este aceea de a milita cu toată hotărîrea şi priceperea pentru ridicarea nivelului tehnic al producţiei. Conduşi şi îndrumaţi de organizaţiile de partid, muncitorii, inginerii şi tehnicienii din întreprinderi au obţinut în ultimele luni succese importante. Se acumulează în prezent o bogată experienţă în ridicarea nivelului tehnic al producţiei. Pentru cunoaşterea şi extinderea acestei experienţe, precum şi a unor lipsuri şi greutăţi, care frînează ridicarea nivelului tehnic al producţiei, redacţia noastră a organizat, cu ajutorul corespondenţilor voluntari, rai­­duri-anchetă în legătură cu această problemă. Incepînd cu numărul de faţă redacţia invită în continuare pe muncitorii, inginerii, tehnicienii din întreprinderi, precum şi pe specialiştii din diverse domenii să participe la dezbaterea, în cadrul „Anchetei noastre", a diverselor aspecte legate de ridicarea nivelului tehnic al producţiei. In numărul acesta ne răspunde tov. N. Grădinaru, maistru principal la Fabrica de rulmenţi din Bîrlad care propune: O strînsă concordanţă între calificarea muncitorilor şi tehnica înaintată existentă Pentru ridicarea nivelului tehnic al producţiei în secţia noastră (n. r. secţia forjă de la Fabrica de rul­­inenţi) mie mi se pare că în prezent cel mai important lucru este să e­­xiste o strînsă concordanţă între ca­lificarea muncitorilor şi tehnica îna­intată de care dispunem. Şi voi explica de ce. In secţia noastră, ca şi în întreaga întreprin­dere, există utilaje şi­ maşini de o înaltă tehnicitate, în cea mai mare parte de fabricaţie sovietică. Procesul tehnologic de forjare este modern, îna­intat. înzestrarea secţiei cu tehnica nouă este un proces în continuă des­făşurare. Numai în ultimele luni s-au introdus o presă mare de 4 ţoli, pen­tru forjat orizontal, de o mare pro­ductivitate, precum şi o presă de de­­bavurare a inelelor. Imbogăţindu-se zestrea tehnică a secţiei s-a ajuns la o folosire mai raţională a suprafeţei de producţie, la creşterea productivităţii. Normal este ca la maşinile şi u­tilajele moderne, expresie a tehnicii noi, să lucreze muncitori cu un nivel de calificare corespunzător tehnici­tăţii maşinilor, utilajului existent. Pot spune că o bună parte dintre munci­torii secţiei şi-au ridicat mult nivelul calificării. Mulţi şi-au dat seama cit de important este să-ţi cunoşti bine maşina ta, care lucrezi, elementele ei componente, detaliile de funcţionare, etc. Dar nu mă im­pac cu ideea că unii muncitori din secţia noastră nu obţin aceleaşi rezultate deşi­ lucrează în con­diţii asemănătoare. Iată, să vedem de exemplu, cum se lucrează în echipa condusă de comunistul Cozm­a Chiriac. Şeful acestei echipe, respectiv tov. Cozma, are un nivel de calificare profesională destul de înalt. Ar trebui ca şi forjorii din echipa lui să aibă o calificare corespunzătoare. Au doar de la cine învăţa. Dar lucrurile nu stau aşa. Oamenii din echipa tov. Cozma nu ştiu să facă de regulă decît o singură operaţie dintre cele patru care se execută: refulare, per­forare, tras pe dorn la capră şi ca­­librare. Mai mult încă, trasul pe dorn, operaţie foarte importantă din punctul de vedere al asigurării cali­tăţii, întrucît în această fază se în­tind inelele şi se dă grosimea uni­formă a pereţilor inelelor — este efectuat numai de şeful de echipă . Acest stil de „repartizare strictă“ pe operaţii a pruncitarilor se dovedeşte deficitară. Cînd şeful de echipă lip­seşte pentru un motiv sau altul, mun­citorii stau şi-şi aşteaptă... şeful. Cînd acesta din urm­ă lipseşte pentru o pe­rioadă mai mare (este în concediu de odihnă de exemplu) conducerea secţiei trebuie să „aducă“ un alt şef de echipă, de la un alt loc de muncă din secţie, pentru că muncitorii din echipa lui Gozma nu ştiu să execute decît o singură operaţie ! In plus, chiar cînd şeful este prezent, randa­­mentul echipei este mai mic decît al altora — deşi depune eforturi mai mari — în medie cu 10 al sută. Ar fi bine ca şi tov. Gozma, să proce­deze ca alţi şefi de echipă cum ar fi Teodor Macarie, V. Zoran sau Ion Grapă, care se îngrijesc de califica­rea multilaterală a oamenilor din e­­chipele lor. De aici înţelegem­ clar că într-o întreprindere socialistă fie­care muncitor trebuie să lucreze în mod conştient. Cunoscînd toate o­­peraţiile aferente meseriei sale, sar­cinii lui imediate pe locul de pro­ducţie. Pentru realizarea unei concordanţe N. G­RADIN­ARU maistru principal în secţia forjă a F.R.B. (continuare în pag. 3-a) Intr-o decadă In prima decadă a lunii oc­tombrie, secţiile filatură şi ţesă- ■ torie ale fabricii „Textila Roşie“ au obţinut realizări deosebite în­­ întrecerea socialistă. Numeroase muncitoare ca filatoarele Ana Fi­­lipenco, Maria Gheorghiade, ţesă­toarele Liuba Andruceag, Elena­­ Benco, Floarea Grain şi altele şi-au depăşit norma zilnică de producţie în medie cu 28—49 la sută. Prin succesele repurtate de mun- 1 cftoarele fabricii, în cele două sec- • ţii s-au realizat în perioada amin- \ tită, peste sarcina planificată, mai • mult de 3000 kg. fire de bună ca- ] titate şi 8400 m.p. ţesături. Concerte la locul de muncă î şi învăţătură­ ­ Orchestră populară „Doina Mol-J U­dovei“ a Filarmonicii de stat „Mol- •­î dova", din Iaşi prezintă o serie de concerte de muzică populară romî- \ £ nească, atît în şcolile, întreprinde.­ -­­ rile şi instituţiile din Iaşi cît şi în­­­­ diferite localităţi din regiunea Iaşi. ► Astfel, ieri, „Doina Moldovei" a­­ dat un concert la şcoala chimică 1 ţ din Iaşi iar astăzi la orele 17 va­­­e da un nou concert la „Textila Ro. ■ [ şie" pentru muncitorii, tehnicienii ! ► şi funcţionarii acestei întreprinderi.­­­­ Sîmbătă 15 ^octombrie a.c. „Doi-! ► na Moldovei" se va deplasa la 1 Gotnari unde va prezenta două con-! ► certe: Unul la orele 17 la G.A.S.­­ Gotnari și altul la orele 19.30 la 1 ■ căminul cultural din comună. I Lucrări edilitare ! In­ orașul Vaslui continuă să se 1 ; execute în ritm viu lucrările de­ : refacere a străzilor, de canalizare , şi extindere a reţelei de apă. Aşa,­­ bunăoară, sînt în lucru străzile Pe­ •­tru Rareş şi Gălugăreni, unde se execută refacerea şi asfaltarea tro­­­­tuarelor. Pe strada Lascăr Galargi­u sînt în curs de terminare lucrările: de canalizare pe o­ lungime de 850­0 metri. f De asemenea sînt în curs lucrări . Jde îmbunătăţire a alimentării cu­­ J apă. Pe strada I. Z. Spiridon se \ I prelungeşte conducta cu încă 250 - « ml, iar pe străzile M. Eminescu,­­ J A. Mureşanu, I. Creangă şi Ana C ^Ipătescu se lucrează la supradi- j t mensionarea conductei prin înlocui- ‰­­ rea celei vechi cu alta nouă. \ î Naţionalul \ I pregăteşte sm aims ] t spectacol › + '•‡ « In această perioadă, colectivul ‡ * artistic al Teatrul:,, Naţional „Va- J »sile Alecsandri“ din Iaşi pregă- 4 7 teşte un nou spectacol. Este vorba › I de piesa „Sfîrșitul escadrei“ de 4 I Al. Korneiciuk, în regia lui N. AI. 1 * Toscani. 4

Next