Flacăra Iaşului, iunie 1961 (Anul 17, nr. 4585-4610)
1961-06-01 / nr. 4585
Paar. 241 Intr-o gospodărie agricolă colectivă, bunăstarea membrilor depinde de averea obştească care trebuie dezvoltată continuu, apărată și păstrată cu grijă de fiecare membru colectivist în parte. Dar cum se ajunge aici? Pentru a răspunde unei asemenea întrebări doi redactori ai ziarului nostru, însoţiţi de fotoreporter s-au deplasat la G. A. C. „Steagul Roşu“ din Tungujei-Negreşti, redând în pagina de faţă aspecte dintr-o zi de muncă. FLACĂRA IAŞOLUI MuncăÎn brigada permanentă de producţie întăreşte răspunderea personală a colectiviştilor pentru îndeplinirea sarcinilor date cît şi pentru buna folosire a pămîntului şi nici în al treilea an, retribuirea muncii atît după zilele muncă efectuate, cît şi în raport cu producţia obţinută. Iată cum am procedat. Tot terenul repartizat echipei a fost împărţit pe oameni, ţinîndu-se cont de fertilitatea terenului, de depărtarea lui de sat, de vîrsta colectivistului etc. Aşa bunăoară, echipa a treia a primit din cultura porumbului pentru boabe 8 ha, în terenuri fertile la punctele „Dumbrava“ şi „Velniţa", 6 ha. în teren mai puţin fertil la punctul „Gifuitură“ şi alte 6 ha. în teren slab productiv la punctul denumit „Stîlp". Tot aşa s-a procedat şi cu celelalte culturi. Astfel fiind organizată, brigada II-a s-a angajat ca în acest an să depăşească producţiile la toate culturile. Lucrările de bună calitate executate pînă în prezent sunt o chezăşie sigură că ne vom îndeplini cu succes angajamentele. Din activitatea gospodăriei colective „Steagul roşu“-Tungujei raionul Negreşti Buna organizare a muncii, chezăşie a succeselor Aplicind în mod creator prevederile statutului model şi măsurile indicate prin hotăririle CG al PMR şi ale Consiliului de Miniştri, GAC din Tungujei şi-a creat o temelie sănătoasă pentru sporirea producţiei agricole, creşterea continuă a proprietăţii obşteşti şi ridicarea bunei stări a membrilor. Pentru a vedea cum este organizată munca într-o brigadă ne-am adresat tov. Petru Botez, brigadier al brigăzii a II-a de cîmp, care ne-a relatat, de toamnă, 110 ha. porumb boabe şi 22 ha. porumb siloz, 10 ha. cînepă fuior, 30 ha. floarea - soarelui, 3,5 ha. sfeclă furajeră, 5 ha. borceag şi alte culturi. Ca inventar brigada a luat asupra sa 32 lol de muncă, 4 cai, care, căruţe, pluguri, grape etc. precum şi construcţiile necesare adăpostirii acestora. Repartizarea culturilor prăşitoare pe echipe s-a făcut în aşa fel încît toate echipele din brigadă să aibă condiţii de muncă egale, iar membrii fiecărei echipe să aibă de lucru în decursul întregii perioade a muncilor agricole. La împărţirea terenului pe brigăzi şi echipe s-a ţinut cont şi de fertilitatea solului. In scopul participării cît mai active a membrilor la lucru şi pentru întărirea răspunderii personale cît şi pentru cointeresarea colectiviştilor în sporirea producţiei vege. buna păstrare a mijloace .................................. tare, la noi se apliciţiilor de muncă. Munca organizată în brigada permanentă de producţie face să se poată vedea cine a lucrat bine şi cine a lucrat prost, cine are meritul dobîndirii unui rezultat bun şi cine a săvîrşit un act dăunător sau o neglijenţa. Brigada II-a de pildă, este formată din 5 echipe de cîmp cu 126 braţe de muncă şi o echipă pomiviticolă, brigada cuprinzînd familiile din aproape jumătate de sat. La alcătuirea echipelor s-a ţinut seama de priceperea colectiviştilor în anumite lucrări, dar şi de dorinţa şi interesele colectiviştilor de a lucra într-o echipă sau alta. Aşa spre exemplu în echipa a doua toţi colectiviştii ca V. Marcu, Petru St. Miron, C-tin P. Ghervase sînt rude şi locuiesc toţi cam pe aceeaşi uliţă a satului. Brigăzii noastre i s-au încredinţat 145 ha. grîu de toamnă, 17,5 ha. orz Convorbirea noastră Incubatorul colectivei Să nu vă mire faptul că incubatorul colectivei se mai numeşte şi „Cloşca satului“. Aşa este. Dar trebuie să fac o mică rectificare. Clloşca nu-i numai a satului Tungujei, ci şi a satelor Grieşti, Ţibăneşti, Războieni, Găureni şi chiar Recea. Nu-i poveste. Cloşca colectivei din Tungujei acoperă deodată 6.500 ouă, scoţînd pui cît 360 găini cloşti laolaltă, in prima serie, după 21 zile, a şi dat 1.350 pui de găină. Unii colectivişti neîncrezători s-au minunat, dar cu toţii, stiu bucurat. Şi în ziua aceea, cînd îngrijitoarele de pui, Aglaia Soroceanu şi Aglaia Bacan, luau în primire sute de pui, la cloşca colectivei a fost un adevărat pelerinaj. — Ei soro, îşi şopteau băbuţele ne-a fost dat să apucăm şi asemenea minune. — Asta-i ştiinţa mătuşă, Ie răspundeau tinerii. — Ziceţi voi cum vreţi, dar copila asta Veronica Botez şi cu Virginia lui Iancu, tot minune au făcut cu cloşca asta a lor. — Incubator, îi zice bunicuţă, completau nepoţii. Aţi îmbătrânit şi tot mai aveţi de învăţat. întrebaţi-l pe tov. inginer Mircea Barthel, să vă explice el cum îi cu „minunea". Colectivistele Iancu Virginia şi Botez Veronica au învăţat meseria de îngrijitoare la Incubator. Mai mult chiar, Veronica a stat timp de o săptâmînâ în schimb de experienţă la incubatorul GAG ,,N. Bălcescu" din Gîrla. Aici şi-a însuşit ea de la colectivista Ruxandru Nichita, măiestria de a menţine temperatura şi umiditatea cerută In camera Incu- * bator. — Graficul ce ne Indică temperaturile Ce trebuie menţinute în toate cele 4 perioade de incubaţie, îmi spunea tovarăşa Virginia Iancu, a fost tradus în fapt. Străduinţa noastră nu a rămas fără rezultate. Procentul de ecloziune este aproape sută la sută. Şi aceasta, deşi unii ne luau în zeflemea că o să coacem ouălele şi n-o să scoatem nici un pui de găină. — Ce v-aţi propus pentru viitor? — Acum în primăvară, relata tov. Ing. zootehnist Mircea Barthel vom scoate de la incubatorul de cameră al gospodăriei noastre colective 2.000 pui. Din aceştia păstrăm pentru nucleul matcă 800 găini, iar restul 11 vom livra pe piaţă. Spre toamnă vom scoate alţi 2.000 pui destinaţi numai pentru valorificare. Rezultatele înregistrate pînă acum ne încredinţează de deplinul succes. Succesele, realizările incubatorului de cameră iată ce i-au determinat pe colectivişti să nu mai folosească găinile cloşti, ci numai cloşca satului, incubatorul de cameră. Aglaia Botezatu, V. Soroceanu, G. Carnaru, G. Timofte, Maria Cojocaru, Maria Ghervase, Georgeta Voinea, Maria Chiper, Aurica Pichineru, Maria Palade şi multe alte colectiviste au adus la incubatorul de cameră ouă spre a scoate pui pentru gospodăriile lor , o mîndrie pentru colectiviştii din Tungujei şi o mare cinste pentru îngrijitoarele Veronica Botez şi Virginia Iancu. De pe seara, începe o noua zi De lacra Este adevărat că la gospodăria agricolă colectivă diri Tungujei, ca şi la alte gospodării colective, sunt sectoare unde, zi şi noapte munca nu încetează o clipă. De exemplu, colectivistele Veronica Botez şi Virginia Iancu, prin rotaţie, veghează permanent la termometru, pentru a menţine temperatura constantă în incubatorulcameră. O oscilaţie, în plus sau în minus, a temperaturii cu cîteva grade, ar aduce pierderi gospodăriei. Unii Colectivişti merg la club să vizioneze spectacolele de televiziune, alţii joacă şah, iar conducerea gospodăriei discută despre treburile de a doua zi, care cer participarea masei de colectivişti. In gospodăria colectivă se cere neapărat acest lucru. Colectiviştii trebuie să ştie unde să-şi îndrepte forţele, ce lucrări să facă mai întîi, a doua zi. Aşa se procedează seară de seară, aşa s-au petrecut lucrurile şi într-una din serile trecute. Cînd pe uliţele satului s-au aprins becurile electrice, în jurul besei de lucru a preşedintelui au luat loc Vasile Aprofirei, secretarul organizaţiei de partid, brigadierii Ion Crăescu şi Petre Botez, G-din Timofte, secretarul organizaţiei de bază UTM, M. Barthel, inginer zootehnist* Inginerul zootehnist a adus la cunoştinţă realizările obţinute în cursul acelei zile în sectorul zootehnic. La ferma de vaci — a spus el — producţia de lapte pe cap de vacă mulsă a crescut la 8 litri. Totodată am o propunere: să se efectueze fără întîrziere lucrările de îmbunătăţire a păşunei. A luat cuvîntul şi brigadierul de cîmp Ion Crăescu. — Ploile care au căzut în ultimul timp au făcut să rămînem în urmă cu prăşitul. Trebuie să mobilizăm toate forţele şi să folosim fiecare „fereastră“ bună de lucru la întreţinerea florii soarelui şi porumbului. — Da, i-a răspuns secretarul organizaţiei de partid. Trebuie să terminăm prăşitul imediat. Organizaţia de partid va mobiliza toţi colectiviştii la lucru. Altfel, buruienile sufocă plantele. Participanţii la această şedinţă au stabilit apoi, ca a doua zi să se treacă cu toate forţele la prăşit, ce echipe să sape şanţuri pentru scurgerea apei de pe semănături ,cine să se ocupe cu semănatul ierburilor perene pe păşune. A doua zi în zori fiecare echipă de colectivişti ştia unde trebuie să meargă şi ce lucrare să facă. Copil&lig fericită. Instantaneu de la grădinița de copil. . Primii la lucru au sosit mulgătorii Nici nu s-a luminat bine de ziuă, clnd la ferma de vaci au venit unul cite unul Gh. Negruţ, C-tin Cocobanu, Vasile Prisăcaru, Vasile Ştefancu — mulgători şi Vasile Ionescu, îngrijitor de viţei. Cum au intrat In grajdul animalelor au şi început treaba. Mai îndâi au făcut curăţenie în grajd. După aceea, au luat ţesalele şi periile şi s-au apucat să facă vacile „lună“. Ceasul arăta şase de acum. Se apropia ora mulsului. Mulgătorii au trecut la pregătirea tainului de concentrare. — Şi acum să dăm tainul la vaci, a spus unul dintre ei. Cei patru mulgători au început să împartă concentratele. Raţia nu era aceeaşi pentru fiecare animal. O vacă primea mai multe concentrate, alta mai puţine. In funcţie de producţie. Intre timp, In camera îngrijitorilor se pregătea apă caldă. După ce au dat tainul la vaci, fiecare mulgător a spălat găleata de muls, s-a spălat pe mîini, a pus halatul alb şi boneta. Urma masajul ugerului şi abia după aceea se trecea la muls. Laptele obţinut de la fiecare vacă era cântărit şi turnat în bidoane. De la cele 40 de vaci mulgătoare, cine are gospodăria la ora actuală, s-au obţinut 163 litri lapte la o mulsoare, ceea ce revine în medie pe cap de vacă mulsă cite 4 litri. Desigur că au fost vaci, de la care producţia de lapte a fost mult mai mare decit media de 4 litri. Dumana, din lotul de vaci Îngrijite de Cociobanu a dat singură 8 litri. Şi ea nu era singura cu asemenea producţie. Bidoanele de lapte au fost duse apoi in camera unde există separatorul. Laptele se separă de grăsime, în cadrul gospodăriei. A venit apoi rîndul lui Vasile Ionescu, îngrijitor de viţei, să înceapă lucrul. Mai întîi a luat o găleată cu lapte netras şi biberonul. Viţeii sunt alăptaţii la biberon. Cei mai mici primesc lapte netras, cei mai mari lapte degresat. In jgheaburile existente în ţarcul viţeilor se găsesc din abundenţă, tăriţe şi fin de lucernă. Inginerul zootehnist M. Barthel, care supraveghea lucrările din sectorul zootehnic, ie-a spus mulgătorilor. — Cum se face timpul frumos, vacile vor fi scoase in tabăra de vară. Cu această ocazie, schimbăm şi programul de îngrijire şi furajare, pe care îl veţi afla la timp. După aceea, cireada celor 52 vaci de lapte a plecat la păşunat. Cireada celor 52 vaci de lapte a pornit la pășunat. Lotul pentru iunie La orele 10 am trecut pe la ferma de porci. Gospodăria Colectivă are în prezent 39 scroafe fătătoare, 40 grăsuni şi 99 purcei sugari. Cei doi îngrijitori, Vasile Braşoveanu şi Ion Ionescu administraseră la porci concentratele, făcuseră curăţenie în boxele scroafelor şi la îngrăşătorie, iar acum puseseră la fiert, într-un cazan mare, sfecla furajeră. — Să ţii minte de la mine măi Ioane că hrana animalelor trebuie să fie cît mai diferită. Aşa am învăţat şi eu, în cele şapte zile cît am stat la Gostar Todireşti. De dimineaţă le-am dat animalelor uruială de porumb. La 12 le dăm sfeclă furajeră fiartă, iar diseară, sfecla o amestecăm cu uruială. Mîine, schimbăm „meniul“ In loc de porumb o să le dăm uruiala de orz, cu sfeclă fiartă. Aşa o să reuşim să îngrăşăm mai repede lotul de iunie. Intre timp, s-a auzit o guiţătură de purcel. Cît ai clipi, Vasile Braşoveanu a fost la boxa respectivă. — Să nu striveşti vreun purcel că s-a zis cu tine. Măi Ioane ia adu jgheabul cu cretă furajeră, cărbune şi cărămidă pisată şi pune-i aici la purceii ăştia înţărcaţi să mai ronţăie. Trebuie să-i facem cit mai repede mari. In ziua aceea, după ce au pus sfecla furajeră la fiert, Ion Ionescu a plecat să aducă apă pentru porci şi apoi lucernă verde, iar Vasile Braşoveanu a rămas să se îngrijească de prînzul animalelor. Gospodăria colectivă va livra statului în cursul acestui an cel puţin 200 porci graşi. Un prim lot a fost livrat. Al doilea lot de 30 porci graşi va fi livrat în cursul lunii iunie. —oOo— Pregătiri pentru noul avans bănesc Scurt popas la contabilitate. Dosare. Instrucţiuni, acte, note, oameni preocupaţi cu ţinerea evidenţei tuturor realizărilor gospodăriei colective. I-am întrerupt puţin din activitate. — La ce lucraţi cu atîta zor? Contabila Lucia Soroceanu ne răspunse scurt. Pregătim actele pentru noul avans bănesc. — Aţi mai dat avansuri băneşti? — Adunarea generală a gospodăriei noastre colective a hotărît ca în acest an, să se dea avansuri băneşti în fiecare lună. Veniturile ce le realizăm de pe urma încheierii contractelor ne permit acest lucru. Gospodăria a încheiat contracte cu statul pentru a livra 75.600 kg. grîu, 8.000 kg. orzoaică, 14.500 kg. fasole, 65.000 kg. porumb, 66.000 kg. floarea soarelui, sfecla de pe 41 hectare, 5 vagoane de lapte, 1.500 kg. brînză de oi, 950 kg. lînă, plus porcii, mieii, găinile ce vor fi vîndute tot pe bază de contracte. Din banii obţinuţi pînă în prezent s-a dat un avans bănesc pe primul trimestru şi unul pe luna aprilie. Incepînd cu aprilie, colectiviştii primesc în fiecare lună, avans bănesc. Pe tarlale e zor mare pun fasole şi dovleci ,pe rîndurile da Aşa cum se stabilise de cu seara, cei doi brigadieri, Petre Botez şi Ion Crăescu, au rînduit de dimineaţă echipele la lucru. O parte din echipe au plecat să termine de prăşit cele 42 hectare cu sfeclă de zahăr (35 hectare erau prăşite) iar altele să pună în continuare fasole şi dovleci pe rîndurile de porumb. După aceea fiecare brigadier a plecat cu cîte un tractorist să înceapă prăşitul la cultura porumbului. Ajunse pe tarlalele cu porumb, tractoarele au intrat în funcţiune. Pe anumite parcele se putea lucra bine. Intre timp a sosit pe cîmp şi tovarăşul Vasile Moraru, preşedintele colectivei. — Cum merge treaba ?, a întrebat preşedintele pe Petre Botez. — Merge bine. Tractoriştii Vasile porumb. — Dacă aveţi timp hai să dăm o raită şi pe la tarlaua aceea cu grîu "te tarla cu grîu era în apropierea tarlalei cu porumb). In lanul cu grîu, preşedintele şi cei doi brigadieri au urmărit stadiul de vegetaţie al culturii. Era frumo griul. Dealtfel, în primăvara aceasta, fiecare hectar cu grîu a primit cîtte 200 kg, azotat de amoniu şi 150 kg superfosfat. — Acum eu am să mă duc să văd cum merg treburile la prăşit, a spus Ion Crăescu şi a plecat. Au plecat şi preşedintele şi celălalt brigadier la tarlaua cu porumb unde se însămînţa fasole şi dovleci. Cei doi tractorişti au rămas la lucru în Raicu şi Vasile Zosim s-au apucat continuare. Pînă în seară ei au exeserios de treabă. Avem şi echipe care cutat lucrarea pe circa 40 ha. V. Moraru, preşedinte, Ion Crăescu şi Petre Botez, brigadieri, controlează stadiul de vegetaţie la grîu. In vie şi livadă Sînt 36 de colectivişti ce fac parte din echipa viti-pomicolă. Lucrează 15 ha. vie pe rod şi 15 ha. livadă bătrînă. In acest am au mai plantat cu vie nobilă alte 7 ha., iar cu viţă de vie pe rădăcini proprii 2 ha. şi încă 3 ha. cu livadă. Noile plantaţii s-au făcut pe terenuri neproductive, toate lucrările executîndu-se aşa cum stă scris la carte. Ion Botez, N. Aprofirei, P. Smadici, Gh. Iancu, Vasile Burcă, Ştefan Gocioban, Manole Burlacu, Gh. Iacob, sunt numai cîţiva dintre colectiviştii care s-au evidenţiat în acţiunile de noi plantări. Lucrările ce s-au executat pînă acum îi încredinţează pe membrii echipei că şi în acest an vor reuşi să depăşească sarcinile de producţie planificate. In anul trecut, echipa a primit pentru depăşirea producţiei planificate 8.000 lei drept retribuţie suplimentară. Postul de corespondenţi la lucru Spre seară, tov. Vasile Aprofirei (secretarul organizaţiei de partid) a chemat la sediul organizaţiei pe Ion Crăescu, brigadier, Vasile Botezatu, şeful echipei legumicole şi M. Barthel, inginer zootehnist, care fac parte din postul de corespondenţi. — Ce-ar fi, le-a spus Vasile Aprofirei corespondenţilor, dacă fiecare s-ar apuca acum şi ar seri pentru ziar, cîte un articol, în care să facem cunoscute ultimele noastre realizări? — N-ar fi rău, a completat Vasile Botezatu. Hai să luăm cîte o foaie de hîrtie şi să scrim fiecare, de la locul lui de muncă. Zis şi făcut. Cei trei corespondenţi au trecut la lucru. Şi iată despre ce au scris: caş, peste 150 hl. lapte de Vacă etc, pentru care a încasat frumoase sume băneşti. Pînă la sfîrşitul anului, gospodăria va livra statului cel puţin 200 porci graşi, 500 hl. lapte de vacă, cîteva sute de păsări, 1.500 kg. caş, 950 kg. lînă etc. M. BARTIGEL ing. zootehnist închiderea anului de învăţămînt politic U. T. Ai. Astă seară a avut loc primul se-* minar recapitulativ, în legătură cu închiderea învăţămîntului politic UTM, din gospodăria colectivă. La întrebările propagandistei au răspuns cel mai bine utemiștii: Gh. Străchinaru, V. Burlacu, Veronica Casandra s.a. ION CRĂESCU brigadier La grădină se transplantează răsadurile La grădina noastră de legume, care, se întinde în acest an pe 17 hectare, a început transplantarea răsadurilor. Pînă acum am sădit în cîmp roşu, pe 0,50 ha, varză pe 0,50 ha, ardei pe 0,25 hectare etc. şi am prăşit 1,50 ha. cu butaşi de sfeclă de zahăr. La această treabă s-au evidenţiat în mod deosebit Nic. Nichitoiu şi Eugen Botez. VASILE BOTEZATU şef de echipă ------ —oOo— Livrări în contul contractelor De la începutul anului și pînă în prezent, gospodăria noastră colectivă a livrat statului, în baza contractelor încheiate, 5.060 kg. carne taurine, 30 miei, 800 kg. carne de porc, 360 kg. La colţul roşu Cîţiva tineri s-au aşezat în uşa de la intrarea în sediu şi priveau nerăbdători spre sat. — Măi, aţi trimis voi pe cineva după el? rosti unul dintre dlnşii. — Nu, răspunse un altul. Dar trebuie să vină. E timpul de acum. — Hai să te fac un şalt pînă atuitît, îi spuse Gh. Crăescu lui Rotaru. In jurul tablei de şah s-au strîns mulţi tineri şi chiar vîrstnici, să vadă cine „e mai tare“. Deodată însă s-a auzit plint de motor. ÎNSEMNĂRI — A venit Neagu! Auziţi, a dat drumu la uzină. Jocul de şah s-a întrerupt automat. In clipele următoare s-au aprins becurile. — Bădie Gheorghe, 11 luară tinerii pe sus pe Gh. Străchinaru, paznicul colectivei. Dă drumu la sală să mergem la televizor. Gh. Străchinaru a luat cheia şi a deschis uşa. Intr-un sfert de oră, jumătate de sală era plină. A venit şi Botez Veronica de la incubator, şi moş Florin Mihăilă, şi Gh. Palade, unul din şoferii colectivei şi mulţi alţii. Programul de televiziune începuse. Nr. 4588 Mobilă nouă Un om cu părul ca omătul. Este colectivistul C-tin Gh. Iancu. In casa lui se adunau comuniştii şi alţi ţărani muncitori spre a discuta în serile lungi de iarnă cum să făurească o viaţă nouă. Stăteau oare cum putea, unii pe paturile improvizate din scînduri acoperite cu ţoale, alţii pe cele două scaune ce existau în casă, iar restul rezemau pereţii. Şi anii au trecut. Roadele pămîntului, roadele muncii în gospodărie se revărsă din plin în casele colectiviştilor. Odată cu dezvoltarea multilaterală a colectivei, cu întărirea ei, creşte şi bunăstarea colectiviştilor. Faptele dovedesc. Intr-una din zile G. Gh. Iancu de pildă, a venit de la Negreşti cu mobilă nouă. — Deschide, Maria, uşile. De la Negreşti şi pînă aici ai avut grijă numai de oglindă. Las-o niţel şi dă-ne ajutor să vîrîm şlfonerul în casă. Rînd pe rînd, şlfonerul, studioul, toaleta, masa şi scaunele, în sfîrşit o întreagă garnitură de dormitor au mobilat una din camerele casei. Maria, ce n-a împlinit încă 17 ani n-a prididit în acea zi cu munca. Lengeria de pat a fost scoasă de la naftalină, cearceafurile brodate au acoperit plapuma, pernele au fost îmbrăcate etc. E doar zestrea ei, pe lingă marea avere a colectivei. r x