Flacăra Iaşului, iunie 1961 (Anul 17, nr. 4585-4610)

1961-06-01 / nr. 4585

Paar. 241 Intr-o gospodărie agricolă co­lectivă, bunăstarea membrilor de­pinde de averea obştească care trebuie dezvoltată continuu, apă­rată și păstrată cu grijă de fiecare membru colectivist în parte. Dar cum se ajunge aici? Pentru a răspunde unei aseme­nea întrebări doi redactori ai zia­­rului nostru, însoţiţi de fotore­porter s-au deplasat la G. A. C. „Steagul Roşu“ din Tungujei-Ne­­greşti, redând în pagina de faţă aspecte dintr-o zi de muncă. FLACĂRA IAŞOLUI Muncă­În brigada permanentă de producţie întăreşte răspunderea perso­nală a colectiviştilor pentru îndepli­nirea sarcinilor date cît şi pentru buna folosire a pămîntului şi nici în al treilea an, re­­tribuirea muncii atît după zilele muncă efectuate, cît şi în raport cu pro­ducţia obţinută. Iată cum am procedat. Tot terenul repartizat echipei a fost împărţit pe oameni, ţinîndu-se cont de fertilitatea terenului, de de­părtarea lui de sat, de vîrsta colec­tivistului etc. Aşa bunăoară, echipa a treia a primit din cultura porumbu­lui pentru boabe 8 ha, în terenuri fertile la punctele „Dumbrava“ şi „Velniţa", 6 ha. în teren mai puţin fertil la punctul „Gifu­itură“ şi alte 6 ha. în teren slab productiv la punctul denumit „Stîlp". Tot aşa s-a procedat şi cu celelalte culturi. Astfel fiind organizată, brigada II-a s-a angajat ca în acest an să depă­şească producţiile la toate culturile. Lucrările de bună calitate executate pînă în prezent sunt o chezăşie si­gură că ne vom îndeplini cu suc­ces angajamentele. Din activitatea gospodăriei colective „Steagul roşu“-Tungujei raionul Negreşti Buna organizare a muncii, chezăşie a succeselor Aplicind în mod creator preve­derile statutului model şi măsurile indicate prin hotăririle CG al PMR şi ale Consiliului de Miniştri, GAC din Tungujei şi-a creat o temelie sănătoasă pentru sporirea produc­ţiei agricole, creşterea continuă a proprietăţii obşteşti şi ridicarea bunei stări a membrilor. Pentru a vedea cum este organizată munca într-o brigadă ne-am adresat tov. Petru Botez, brigadier al brigă­zii a II-a de cîmp, care ne-a relatat, de toamnă, 110 ha. porumb boabe şi 22 ha. porumb siloz, 10 ha. cî­­nepă fuior, 30 ha. floarea - soarelui, 3,5 ha. sfeclă furajeră, 5 ha. borceag şi alte culturi. Ca inventar brigada a luat asupra sa 32 lol de muncă, 4 cai, care, căruţe, pluguri, grape etc. precum şi construcţiile necesare adăpostirii acestora. Repartizarea cul­turilor prăşitoare pe echipe s-a făcut în aşa fel încît toate echipele din brigadă să aibă condiţii de muncă egale, iar membrii fiecărei echipe să aibă de lucru în decursul întregii perioade a muncilor agricole. La îm­părţirea terenului pe brigăzi şi echipe s-a ţinut cont şi de fertilitatea so­lului. In scopul participării cît mai active a membrilor la lucru şi pentru în­tărirea răspunderii personale cît şi pentru cointeresarea colectiviştilor în sporirea producţiei vege. buna păstrare a mijloace­ .................................. tare, la noi se apliciţ­ii­lor de muncă. Munca or­ganizată în brigada per­manentă de producţie face să se poată vedea cine a lucrat bine şi cine a lucrat prost, cine are me­­ritul dobîndirii unui re­zultat bun şi cine a săvîrşit un act dăunător sau o neglijenţa. Brigada II-a de pildă, este formată din 5 echipe de cîmp cu 126 braţe de muncă şi o echipă pomiviticolă, brigada cuprinzînd familiile din aproape jumătate de sat. La alcătuirea echi­pelor s-a ţinut seama de priceperea colectiviştilor în anumite lucrări, dar şi de dorinţa şi interesele colectiviştilor de a lucra într-o echipă sau alta. Aşa spre exemplu în echipa a doua toţi colectiviştii ca V. Marcu, Petru St. Miron, C-tin P. Ghervase sînt rude şi locuiesc toţi cam pe aceeaşi uliţă a satului. Brigăzii noastre i s-au încredinţat 145 ha. grîu de toamnă, 17,5 ha. orz Convorbirea noastră Incubatorul colectivei Să nu vă mire faptul că incuba­torul colectivei se mai numeşte şi „Cloşca satului“. Aşa este. Dar trebuie să fac o mică rectificare. Clloşca nu-i numai a satului Tun­gujei, ci şi a satelor Grieşti, Ţibăneşti, Războieni, Găureni şi chiar Recea. Nu-i poveste. Cloşca colectivei din Tungujei acoperă de­odată 6.500 ouă, scoţînd pui cît 360 găini cloşti laolaltă, in pri­ma serie, după 21 zile, a şi dat 1.350 pui de găină. Unii co­lectivişti neîncrezători s-au minu­nat, dar cu toţii, s­tiu bucurat. Şi în ziua aceea, cînd îngrijitoarele de pui, Aglaia Soroceanu şi Aglaia Bacan, luau în primire sute de pui, la cloşca colectivei a fost un ade­vărat pelerinaj. — Ei soro, îşi şopteau băbuţele ne-a fost dat să apucăm şi aseme­nea minune. — Asta-i ştiinţa mătuşă, Ie răs­­pundeau tinerii. — Ziceţi voi cum vreţi, dar co­pila asta Veronica Botez şi cu Vir­­ginia lui Iancu, tot minune au fă­cut cu cloşca asta a lor. — Incubator, îi zice bunicuţă, completau nepoţii. Aţi îmbătrânit şi tot mai aveţi de învăţat. întrebaţi-l pe tov. inginer Mircea Barth­el, să vă explice el cum îi cu „minunea". Colectivistele Iancu Virginia şi Botez Veronica au învăţat meseria de îngrijitoare la Incubator. Mai mult chiar, Veronica a stat timp de o săptâmînâ în schimb de experienţă la incubatorul GAG ,,N. Bălcescu" din Gîrla. Aici şi-a însuşit ea de la colectivista Ruxandru Nichita, mă­iestria de a menţine temperatura şi umiditatea cerută In camera Incu- * bator. — Graficul ce ne Indică tempe­raturile Ce trebuie menţinute în toate cele 4 perioade de incubaţie, îmi spunea tovarăşa Virginia Iancu, a fost tradus în fapt. Străduinţa noastră nu a rămas fără rezultate. Procentul de ecloziune este aproape sută la sută. Şi aceasta, deşi unii ne luau în zeflemea că o să coacem ouălele şi n-o să scoatem nici un pui de găină. — Ce v-aţi propus pentru viitor? — Acum în primăvară, relata tov. Ing. zootehnist Mircea Barth­el vom scoate de la incubatorul de cameră al gospodăriei noastre colective 2.000 pui. Din aceştia păstrăm pentru nucleul matcă 800 găini, iar restul 11 vom livra pe piaţă. Spre toamnă vom scoate alţi 2.000 pui destinaţi numai pentru valorificare. Rezultatele înregistrate pînă acum ne încredinţează de deplinul succes. Succesele, realizările incubatorului de cameră iată ce i-au determinat pe colectivişti să nu mai folosească găinile cloşti, ci numai cloşca sa­tului, incubatorul de cameră. A­­glaia Botezatu, V. Soroceanu, G. Carnaru, G. Timofte, Maria Cojo­­caru, Maria Ghervase, Georgeta Voinea, Maria Chiper, Aurica Pi­­chineru, Maria Palade şi multe alte colectiviste au adus la incubatorul de cameră ouă spre a scoate pui pentru gospodăriile lor , o mîndrie pentru colectiviştii din Tungujei şi o mare cinste pen­tru îngrijitoarele Veronica Botez şi Virginia Iancu. De pe seara, începe o noua zi De lacra Este adevărat că la gospodăria a­­gricolă colectivă diri Tungujei, ca şi la alte gospodării colective, sunt sec­toare unde, zi şi noapte munca nu încetează o clipă. De exemplu, colec­­tivistele Veronica Botez şi Virginia Iancu, prin rotaţie, veghează perma­nent la termometru, pentru a menţine temperatura constantă în incubatorul­­cameră. O oscilaţie, în plus sau în minus, a temperaturii cu cîteva grade, ar aduce pierderi gospodăriei. Unii Colectivişti merg la club să vi­zioneze spectacolele de televiziune, alţii joacă şah, iar conducerea gospo­­dăriei discută despre treburile de a doua zi, care cer participarea masei de colectivişti. In gospodăria colectivă se cere neapărat acest lucru. Colecti­viştii trebuie să ştie unde să-şi în­drepte forţele, ce lucrări să facă mai întîi, a doua zi. Aşa se procedează seară de seară, aşa s-au petrecut lucrurile şi într-una din serile trecute. Cînd pe uliţele satului s-au aprins becurile electrice, în jurul b­esei de lucru a preşedintelui au luat loc Vasile Aprofirei, secretarul orga­­nizaţiei de partid, brigadierii Ion Cră­­escu şi Petre Botez, G-din Timofte, secretarul organizaţiei de bază UTM, M. Barth­el, inginer zootehnist* Inginerul zootehnist a adus la cu­noştinţă realizările obţinute în cursul acelei zile în sectorul zootehnic. La ferma de vaci — a spus el — producţia de lapte pe cap de vacă mulsă a crescut la 8 litri. Totodată am o propunere: să se efectueze fără întîrziere lucrările de îmbunătăţire a păşunei. A luat cuvîntul şi brigadierul de cîmp Ion Crăescu. — Ploile care au căzut în ultimul timp au făcut să rămînem în urmă cu prăşitul. Trebuie să mobilizăm toate forţele şi să folosi­m fiecare „fereastră“ bună de lucru la întreţinerea florii soarelui şi porumbului. — Da, i-a răspuns secretarul orga­nizaţiei de partid. Trebuie să terminăm prăşitul ime­diat. Organizaţia de partid va mobiliza toţi colectiviştii la lucru. Altfel, bu­ruienile sufocă plantele. Participanţii la această şedinţă au stabilit apoi, ca a doua zi să se treacă cu toate forţele la prăşit, ce echipe să sape şanţuri pentru scurgerea apei de pe­ semănături ,cine să se ocupe cu semănatul ierburilor perene pe pă­şune. A doua zi în zori fiecare echipă de colectivişti ştia unde trebuie să meargă şi ce lucrare să facă. Copil&lig fericită. Instantaneu de la grădinița de copil. . Primii la lucru au sosit mulgătorii Nici nu s-a luminat bine de ziuă, clnd la ferma de vaci au venit unul cite unul Gh. Ne­­gruţ, C-tin Coc­obanu, Vasile Prisăcaru, Vasile Ştefancu — mulgători şi Vasile Ionescu, în­grijitor de viţei. Cum au intrat In grajdul animalelor au şi început treaba. Mai îndâi au făcut curăţenie în grajd. După aceea, au luat ţesalele şi periile şi s-au apucat să facă vacile „lună“. Ceasul arăta şase de acum. Se apropia ora mulsului. Mul­gătorii au trecut la pregătirea tainului de concentrare. — Şi acum să dăm tainul la vaci, a spus unul dintre ei. Cei patru mulgători au în­ceput să împartă concentratele. Raţia nu era aceeaşi pentru fiecare animal. O vacă primea mai multe concentrate, alta mai puţine. In funcţie de producţie. Intre timp, In camera îngriji­torilor se pregătea apă caldă. După ce au dat tainul la vaci, fiecare mulgător a spălat gă­leata de muls, s-a spălat pe mîini, a pus halatul alb şi bo­neta. Urma masaju­l ugerului şi abia după aceea se trecea la muls. Laptele obţinut de la fie­care vacă era cântărit şi turnat în bidoane. De la cele 40 de vaci mulgătoare, cine are gospodă­ria la ora actuală, s-au obţi­nut 163 litri lapte la o mul­soare, ceea ce revine în medie pe cap de vacă mulsă cite 4 litri. Desigur că au fost vaci, de la care producţia de lapte a fost mult mai mare decit me­dia de 4 litri. Dumana, din lo­tul de vaci Îngrijite de Cocio­­banu a dat singură 8 litri. Şi ea nu era singura cu asemenea producţie. Bidoanele de lapte au fost duse apoi in camera unde exis­tă separatorul. Laptele se se­pară de grăsime, în cadrul gospodăriei. A venit apoi rîn­­dul lui Vasile Ionescu, îngriji­tor de viţei, să înceapă lucrul. Mai întîi a luat o găleată cu lapte netras şi biberonul. Viţeii sunt alăptaţii la biberon. Cei mai mici primesc lapte ne­tras, cei mai mari lapte degre­­sat. In jgheaburile existente în ţarcul viţeilor se găsesc din a­­bundenţă, tăriţe şi fin de lucer­­nă. Inginerul zootehnist M. Bar­th­el, care supraveghea lucră­rile din sectorul zootehnic, ie-a spus mulgătorilor. — Cum se face timpul fru­mos, vacile vor fi scoase in ta­băra de vară. Cu această o­­cazie, schimbăm şi programul de îngrijire şi furajare, pe care îl veţi afla la timp. După aceea, cireada celor 52 vaci de lapte a plecat la pă­şunat. Cireada celor 52 vaci de lapte a pornit la pășunat. Lotul pentru iunie La orele 10 am trecut pe la ferma de porci. Gospodăria Colectivă are în prezent 39 scroafe fătătoare, 40 grăsuni şi 99 purcei sugari. Cei doi îngrijitori, Vasile Braşoveanu şi Ion Ionescu administraseră la porci con­centratele, făcuseră curăţenie în bo­xele scroafelor şi la îngrăşătorie, iar acum puseseră la fiert, într-un cazan mare, sfecla furajeră. — Să ţii minte de la mine măi Ioane că hrana animalelor trebuie să fie cît mai diferită. Aşa am în­văţat şi eu, în cele şapte zile cît am stat la Gostar Todireşti. De dimineaţă le-am dat animalelor uruială de po­rumb. La 12 le dăm sfeclă furajeră fiartă, iar diseară, sfecla o amestecăm cu uruială. Mîine, schimbăm „meniul“ In loc de porumb o să le dăm u­ruiala de orz, cu sfeclă fiartă. Aşa o să reuşim să îngrăşăm mai repede lotul de iunie. Intre timp, s-a auzit o guiţătură de purcel. Cît ai clipi, Vasile Braşo­veanu a fost la boxa respectivă. — Să nu striveşti vreun purcel că s-a zis cu tine. Măi Ioane ia adu jgheabul cu cretă furajeră, cărbune şi cărămidă pisată şi pune-i aici la purceii ăştia înţărcaţi să mai ronţăie. Trebuie să-i facem cit mai repede mari. In ziua aceea, după ce au pus sfecla furajeră la fiert, Ion Ionescu a plecat să aducă apă pentru porci şi apoi lucernă verde, iar Vasile Braşoveanu a rămas să se îngrijească de prînzul animalelor. Gospodăria colectivă va livra sta­tului în cursul acestui an cel puţin 200 porci graşi. Un prim lot a fost livrat. Al doilea lot de 30 porci graşi va fi livrat în cursul lunii iunie. —oOo— Pregătiri pentru noul avans bănesc Scurt popas la contabilitate. Dosare. Instrucţiuni, acte, note, oameni preo­cupaţi cu ţinerea evidenţei tuturor realizărilor gospodăriei colective. I-am întrerupt puţin din activitate. — La ce lucraţi cu atîta zor? Contabila Lucia Soroceanu ne răs­punse scurt. Pregătim actele pentru noul avans bănesc. — Aţi mai dat avansuri băneşti? — Adunarea generală a gospodă­riei noastre colective a hotărît ca în acest an, să se dea avansuri băneşti în fiecare lună. Veniturile ce le rea­lizăm de pe urma încheierii contrac­telor ne permit acest lucru. Gospo­dăria a încheiat contracte cu statul pentru a livra 75.600 kg. grîu, 8.000 kg. orzoaică, 14.500 kg. fasole, 65.000 kg. porumb, 66.000 kg. floarea soare­lui, sfecla de pe 41­ hectare, 5 va­goane de lapte, 1.500 kg. brînză de oi, 950 kg. lînă, plus porcii, mieii, găi­nile ce vor fi vîndute tot pe bază de contracte. Din banii obţinuţi pînă în prezent s-a dat un avans bănesc pe primul trimestru şi unul pe luna aprilie. Incepînd cu aprilie, colectiviştii primesc în fiecare lună, avans bănesc. Pe tarlale e zor mare pun fasole şi dovleci ,pe rîndurile da Aşa cum se stabilise de cu seara, cei doi brigadieri, Petre Botez şi Ion Crăescu, au rînduit de dimineaţă e­­chipele la lucru. O parte din echipe au plecat să termine de prăşit cele 42 hectare cu sfeclă de zahăr (35 hectare erau prăşite) iar altele să pună în continuare fasole şi dovleci pe rîndurile de porumb. După aceea fiecare brigadier a plecat cu cîte un tractorist să înceapă prăşitul la cul­tura porumbului. Ajunse pe tarlalele cu porumb, tractoarele au intrat în funcţiune. Pe anumite parcele se pu­tea lucra bine. Intre timp a sosit pe cîmp şi tovarăşul Vasile Moraru, preşedintele colectivei. — Cum merge treaba ?, a întrebat preşedintele pe Petre Botez. — Merge bine. Tractoriştii Vasile porumb. — Dacă aveţi timp hai să dăm o raită şi pe la tarlaua aceea cu grîu "te tarla cu grîu era în apro­pierea tarlalei cu porumb). In lanul cu grîu, preşedintele şi cei doi brigadieri au urmărit stadiul de vegetaţie al culturii. Era frumo griul. Dealtfel, în primăvara aceasta, fiecare hectar cu grîu a primit cîtte 200 kg, azotat de amoniu şi 150 kg superfosfat. — Acum eu am să mă duc să văd cum merg treburile la prăşit, a spus Ion Crăescu şi a plecat. Au plecat şi preşedintele şi celălalt brigadier la tarlaua cu porumb unde se însămînţa fasole şi dovleci. Cei doi tractorişti au rămas la lucru în Raicu şi Vasile Zosim s-au apucat continuare. Pînă în seară ei au exe­­serios de treabă. Avem şi echipe care cutat lucrarea pe circa 40 ha. V. Moraru, preşedinte, Ion Crăescu şi Petre Botez, briga­dieri, controlează stadiul de vegetaţie la grîu. In vie şi livadă Sînt 36 de colectivişti ce fac parte din echipa viti-pomicolă. Lucrează 15 ha. vie pe rod şi 15 ha. livadă bă­­trînă. In acest am au mai plantat cu vie nobilă alte 7 ha., iar cu viţă de vie pe rădăcini proprii 2 ha. şi încă 3 ha. cu livadă. Noile plantaţii s-au făcut pe terenuri neproductive, toate lucrările executîndu-se aşa cum stă scris la carte. Ion Botez, N. Aprofirei, P. Smadici, Gh. Iancu, Vasile Burcă, Ştefan Gocioban, Manole Burlacu, Gh. Iacob, sunt numai cîţiva dintre colec­tiviştii care s-au evidenţiat în acţiu­nile de noi plantări. Lucrările ce s-au executat pînă a­­cum îi încredinţează pe membrii echi­pei că şi în acest an vor reuşi să depăşească sarcinile de producţie planificate. In anul trecut, echipa a primit pentru depăşirea producţiei pla­nificate 8.000 lei drept retribuţie su­plimentară. Postul de corespondenţi la lucru Spre seară, tov. Vasile Aprofirei (secretarul organizaţiei de partid) a chemat la sediul organizaţiei pe Ion Crăescu, brigadier, Vasile Botezatu, şeful echipei legumicole şi M. Barth­­el, inginer zootehnist, care fac parte din postul de corespondenţi. — Ce-ar fi, le-a spus Vasile A­­profirei corespondenţilor, dacă fiecare s-ar apuca acum şi ar seri pentru ziar, cîte un articol, în care să fa­cem cunoscute ultimele noastre realizări? — N-ar fi rău, a completat Vasile Botezatu. Hai­ să luăm cîte o foaie de hîrtie şi să scrim fiecare, de la locul lui de muncă. Zis şi făcut. Cei trei corespondenţi au trecut la lucru. Şi iată despre ce au scris: caş, peste 150 hl. lapte de Vacă etc, pentru care a încasat frumoase sume băneşti. Pînă la sfîrşitul anului, gospodăria va livra statului cel puţin 200 porci graşi, 500 hl. lapte de vacă, cîteva sute de păsări, 1.500 kg. caş, 950 kg. lînă etc. M. BARTIGEL ing. zootehnist închiderea anului de învăţămînt politic U. T. Ai. Astă seară a avut loc primul se-* minar recapitulativ, în legătură cu închiderea învăţămîntului politic UTM, din gospodăria colectivă. La întrebă­rile propagandistei au răspuns cel mai bine utemiștii: Gh. Străchinaru, V. Burlacu, Veronica Casandra s.a. ION CRĂESCU brigadier La grădină se transplantează răsadurile La grădina noastră de legume, care, se întinde în acest an pe 17 hectare, a început transplantarea răsadurilor. Pînă acum am sădit în cîmp roşu­, pe 0,50 ha, varză pe 0,50 ha, ardei pe 0,25 hectare etc. şi am prăşit 1,50 ha. cu butaşi de sfeclă de zahăr. La această treabă s-au evidenţiat în mod deosebit Nic. Nichitoiu şi Eugen Botez. VASILE BOTEZATU şef de echipă ------ —oOo— Livrări în contul contractelor De la începutul anului și pînă în prezent, gospodăria noastră colectivă a livrat statului, în baza contractelor încheiate, 5.060 kg. carne taurine, 30 miei, 800 kg. carne de porc, 360 kg. La colţul roşu Cîţiva tineri s-au aşezat în uşa de la intrarea în sediu şi priveau nerăbdă­tori spre sat. — Măi, aţi trimis voi pe cineva după el? rosti unul din­tre dlnşii. — Nu, răspunse un altul. Dar tre­buie să vină. E timpul de acum. — Hai să te fac un şalt pînă atuitît, îi spuse Gh. Crăes­cu lui Rotaru. In jurul tablei de­ şah s-au strîns mulţi tineri şi chiar vîrstnici, să vadă cine „e mai tare“. Deodată însă s-a auzit plin­t de mo­tor. ÎNSEMNĂRI — A venit Neagu! Auziţi, a dat dru­­mu la uzină. Jocul de şah s-a întrerupt automat. In clipele următoa­re s-au aprins becurile. — Bădie Gheor­­­ghe, 11 luară ti­nerii pe sus pe Gh. Străchinaru, pazni­cul colectivei. Dă drumu la sală să mergem la tele­vizor. Gh. Străchinaru a luat cheia şi a deschis uşa. Intr-un sfert de oră, jumă­tate de sală era plină. A­ venit şi Botez Veronica de la incubator, şi moş Florin Mihăilă, şi Gh. Palade, unul din şoferii colecti­vei şi mulţi alţii. Programul de tele­viziune începuse. Nr. 4588 Mobilă nouă Un om cu părul ca omătul. Este colectivistul C-tin Gh. Iancu. In casa lui se adunau comuniştii şi alţi ţărani muncitori spre a discuta în serile lungi de iarnă cum să făurească o viaţă nouă. Stăteau oare cum putea, unii pe paturile improvizate din scînduri acoperite cu ţoale, alţii pe cele două scaune ce existau în casă, iar res­tul rezemau pereţii. Şi anii au trecut. Roadele pă­mîntului, roadele muncii în gospo­­dărie se revărsă din plin în casele colectiviştilor. Odată cu dezvoltarea multilaterală a colectivei, cu întă­rirea ei, creşte şi bunăstarea co­lectiviştilor. Faptele dovedesc. Intr-una din zile G. Gh. Iancu de pildă, a venit de la Negreşti cu mobilă nouă. — Deschide, Maria, uşile. De la Negreşti şi pînă aici ai avut grijă numai de oglindă. Las-o niţel şi dă-ne ajutor să vîrîm şlfonerul în casă. Rînd pe rînd, şlfonerul, studioul, toaleta, masa şi scaunele, în sfîrşit o întreagă garnitură de dormitor au mobilat una din camerele casei. Maria, ce n-a împlinit încă 17 ani n-a prididit în acea zi cu munca. Lengeria de pat a fost scoasă de la naftalină, cearceafurile brodate au acoperit plapuma, pernele au fost îm­brăcate etc. E doar zestrea ei, pe lingă marea avere a colectivei. r x

Next